Mai mult de jumătate de miliard de călători au vizitat spaţiul Schengen în 2023, atingându-se 92% din nivelurile anterioare pandemiei, din 2019, ceea ce a contribuit în mod semnificativ la economia Uniunii Europene, indică raportul anual privind starea spaţiului Schengen publicat marţi de Comisia Europeană.

Raportul din 2024 privind starea spaţiului Schengen prezintă realizările, provocările şi evoluţiile din spaţiul Schengen în decursul ultimului ciclu 2023-2024.

Potrivit acestuia, în 2023 spaţiul Schengen a rămas solid şi este în continuare cea mai vizitată destinaţie din lume, turismul contribuind cu aproape 10% din PIB-ul Uniunii şi oferind locuri de muncă pentru aproximativ 22,6 milioane de persoane.

Raportul arată de asemenea că normele Schengen sunt bine aplicate, deşi există unele lacune în materie de implementare, de exemplu un cadru legislativ consolidat, fiind necesare eforturi pentru punerea în aplicare a noilor măsuri, inclusiv a cooperării poliţieneşti, pentru a elimina treptat controalele de lungă durată la frontierele interne, precum şi un cadru de guvernanţă Schengen integrat, pentru care Comisia va continua să lucreze în vederea unei analize mai complete a datelor, în strânsă cooperare cu agenţiile UE şi cu statele membre.

Au fost luate măsuri istorice pentru completarea spaţiului Schengen cu Bulgaria şi cu România, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024, aminteşte raportul. Pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

Consiliul Schengen programat să se desfăşoare pe 13-14 iunie urmează să dezbată acest raport şi să adopte propunerea de recomandare a Comisiei.

Spaţiul Schengen a devenit cel mai mare spaţiu de liberă circulaţie din lume, garantând călătorii fără probleme şi în condiţii de siguranţă pentru o populaţie de aproape 450 de milioane de persoane, spaţiul Schengen este esenţial pentru competitivitatea Uniunii Europene.

Ministrul german de finanţe Christian Lindner a criticat-o joi în termeni duri pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acuzând-o pentru dificultăţile economice ale UE în competiţia globală, relatează AFP.

“Să o spunem direct, anii petrecuţi sub responsabilitatea unei Comisii prezidate de Ursula von der Leyen au fost ani pierduţi pentru competitivitate“, a declarat liderul Partidului Liberal Democrat (FDP) german, într-o critică neobişnuită pe scena europeană împotriva compatrioatei sale din Uniunea Creştin Democrată (CDU, opoziţie).

“Din păcate, Ursula von der Leyen nu şi-a pus mandatul sub semnul consolidării economiei europene, ci şi-a stabilit alte priorităţi. Trebuie să recuperăm întârzierile în lunile şi anii care urmează“, a spus el, înainte de o întâlnire cu omologii săi europeni la Luxemburg, potrivit Agerpres.

Acuzațiile lui Lindner vin și înaintea unui summit informal al Consiliului European care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 aprilie și în cadrul căruia liderii europeni vor solicita un nou acord privind competitivitatea UE și o nouă strategie pentru piața unică care să asigură poziția de lider tehnologic a Europei. tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Aleasă la limită în 2019 pentru cinci ani în fruntea executivului european după un proces mai mult controversat, decât transparent, Ursula von der Leyen, în vârstă de 65 de ani, candidează pentru un nou mandat la alegerile europene programate pentru începutul lunii iunie. Ea a primit sprijinul conservatorilor din Partidul Popular European (PPE), cea mai mare familie politică europeană.

Potrivit AFP, Consumatorii industriali se plâng în mod regulat de preţurile la energie în Europa, dar şi de reglementările de mediu adoptate în ultimii ani, despre care spun că sunt prea grele şi prea numeroase.

Economia europeană a stagnat de la invazia Rusiei din Ucraina. În 2023, creşterea produsului intern brut (PIB) în UE a fost limitată la 0,4%, faţă de 2,5% în Statele Unite şi 5,2% în China.

Europa este afectată de creşterea preţurilor la energie, legată de întreruperea aprovizionării cu gaze ruseşti. Grupurile industriale europene “plătesc în medie de trei ori mai mult pentru electricitate decât în Statele Unite”, a recunoscut miercuri comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-un discurs în Grecia.

Fabricile mari consumatoare de energie sunt astfel tentate să se relocheze, în special peste Atlantic, unde pot beneficia uneori şi de planuri generoase de subvenţii.

Actul privind Europa interoperabilă, care intră în vigoare joi, va facilita schimbul transfrontalier de date și va accelera transformarea digitală a sectorului public.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, actul este esențial pentru atingerea obiectivelor deceniului digital al UE, cum ar fi disponibilitatea online a 100 % din serviciile publice esențiale până în 2030.

Interoperabilitatea este o caracteristică esențială a unei piețe unice digitale funcționale și contribuie la o punere în aplicare mai eficace a caracteristicilor digitale ale politicilor publice, de la justiție la sănătate la transporturi.

”Interoperabilitatea este esențială pentru a servi mai bine oamenii și întreprinderile și pentru a reduce sarcinile administrative inutile. Ea ajută administrațiile însele să lucreze mai bine. Sunt foarte încântat să văd că Actul privind interoperabilitatea Europei este în vigoare, răspunzând astfel apelurilor pentru servicii publice digitale mai bune și interoperabile în UE. Acest act pune bazele unui sector public al UE eficient și interconectat și ale unei transformări digitale incluzive, transparente și responsabile. Acesta îmbunătățește colaborarea între administrațiile publice din statele membre și extinde accesul la serviciile publice digitale transfrontaliere în UE, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a transmis Johannes Hahn, comisarul european pentru buget și administrație.

Cetățenii, întreprinderile și administrațiile publice vor beneficia de cea mai mare parte a noului regulament atunci când utilizează servicii publice digitale interconectate care necesită schimbul transfrontalier de date.

Printre exemplele de astfel de servicii se numără recunoașterea reciprocă a diplomelor academice sau a calificărilor profesionale, schimburile de date privind vehiculele pentru siguranța rutieră, accesul la datele privind securitatea socială și sănătatea, schimbul de informații legate de impozitare, vamă, acreditarea licitațiilor publice, permisele de conducere digitale, registrele comerciale. Conform evaluării impactului, se preconizează că legea va economisi până la 5 miliarde EUR anual.

Legea va fi pusă în aplicare printr-un set de măsuri-cheie:

• Instituirea unui cadru de cooperare pe mai multe niveluri, care să reunească cei mai înalți practicieni din domeniul guvernării digitale din statele membre, precum și o comunitate largă a societății civile, experți, cadre universitare și actori locali, pentru a defini o agendă comună de interoperabilitate și un ecosistem în continuă evoluție de soluții comune de interoperabilitate. Acest cadru va fi coordonat de Comitetul pentru Europa interoperabilă și sprijinit de comunitatea Europei interoperabile.
• Introducerea unor evaluări obligatorii ale interoperabilității pentru a construi servicii publice „interoperabile din faza de proiectare”. Acest lucru va ajuta organismele din sectorul public să exploreze și, după caz, să abordeze aspectele legate de interoperabilitatea transfrontalieră încă din faza de proiectare a noilor servicii sau instrumente. Comisia va furniza orientările și sprijinul necesare.
• Portalul „Europa interoperabilă”, un ghișeu unic pentru a încuraja partajarea și reutilizarea unor soluții de interoperabilitate fiabile și de înaltă calitate între administrațiile publice.
• Consolidarea mecanismelor de inovare și de sprijinire a politicilor, inclusiv formare, spații de testare în materie de reglementare pentru experimentarea politicilor, proiecte public-privat GovTech și proiecte de sprijinire a punerii în aplicare a politicilor, pentru dezvoltarea, testarea și extinderea soluțiilor.

Regulamentul se aplică organismelor din sectorul public, inclusiv instituțiilor și organismelor UE. Punerea în aplicare a Actului privind Europa interoperabilă va fi finanțată prin programul Europa digitală (DIGITAL).

Conform calendarului definit în regulament, majoritatea dispozițiilor se vor aplica în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare.

În mod excepțional: 

• Instituțiile, organismele și agențiile europene și organismele din sectorul public vor efectua evaluări ale interoperabilității începând din ianuarie 2025;
• Statele membre vor desemna autoritățile naționale competente la 9 luni de la data intrării în vigoare a regulamentului, până în ianuarie 2025.