Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg, laude la adresa României: Sunteți un exemplu de bune practici, iar diplomații voștri sunt o resursă umană valoroasă

Published

on

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit joi, 2 iulie 2015, la sediul MAE, pe Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, cu ocazia vizitei efectuate în România, se arată într-un comunicat oficial transmis CaleaEuropeana.ro. Întâlnirea a avut drept scop principal evaluarea implementării deciziilor adoptate la Summit-ul NATO din Marea Britanie, precum şi discutarea priorităţilor în perspectiva Summit-ului Aliat de anul viitor, din Polonia, cât şi a contribuţiilor României în acest scop. aurescu-stoltenberg3

Ministrul român al afacerilor externe a apreciat progresele obţinute pentru punerea în aplicare a deciziilor Summit-ului Aliat din Marea Britanie, în special în raport cu Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii de reacţie (Readiness Action Plan/RAP) şi a mulţumit Secretarului General Jens Stoltenberg pentru sprijinul său în acest sens. Șeful diplomației române a punctat eforturile României, inclusiv pe linie diplomatică, pe linia operaţionalizării celor două structuri de comandă şi control care vor fi stabilite pe teritoriul ţării noastre, precum şi importanţa pe mai departe de a asigura o abordare integrată şi unitară din partea Alianţei a întregului flanc estic.

Abordând tema priorităţilor pentru Summit-ul din Polonia, din iulie 2016, şeful diplomaţiei române a accentuat interesul major al României pentru continuarea procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice. De asemenea, a arătat că ţara noastră consideră că este important ca în acest proces să se acorde o atenţie deosebită regiunii Mării Negre, care este esenţială pentru securitatea Alianţei, aflându-se la punctul de întâlnire dintre flancurile estic şi sudic al NATO, mai ales în contextul riscurilor şi ameninţărilor din vecinătatea estică, dar şi din cea sudică ale NATO. De asemenea, a subliniat importanţa intensificării, cu rezultate concrete, a cooperării şi coordonării NATO-UE, în special pe dimensiunea de răspuns la ameninţările hibride, precum şi în ce priveşte securitatea maritimă, comunicarea strategică şi combaterea terorismului. Având în vedere amploarea actuală a fenomenului terorist, Bogdan Aurescu a sugerat ca problema combaterii terorismului să se plaseze pe agenda viitorului Summit din Polonia.

Bogdan Aurescu a mai evidenţiat interesul României pentru asigurarea stabilităţii în vecinătatea estică. A reamintit propunerea ţării noastre, lansată cu prilejul ministerialei de externe recente din Antalya, privind elaborarea unei strategii integrate a NATO, „cu două brațe” – pentru vecinătatea estică şi sudică – şi a exprimat satisfacţia în legătură cu faptul că după întâlnirea din Turcia au fost deja înregistrate progrese concrete la nivelul Alianţei pentru concretizarea acestei propuneri a României. De asemenea, s-a referit la importanţa menţinerii sprijinului Aliat pentru partenerii estici, un loc important pentru România urmând în continuare a fi ocupat de Republica Moldova. În acest sens, a salutat adoptarea la ministeriala apărării NATO, de luna trecută, a pachetului privind creşterea capacităţilor de apărare a Republicii Moldova.

Ministrul afacerilor externe a reiterat sprijinul ţării noastre pentru politica NATO a uşilor deschise şi pentru înregistrarea de rezultate concrete în acest în ceea ce priveşte candidatura Muntenegru, dar şi în raport cu ceilalţi aspiranţi, cu accent pe Georgia. A informat cu privire la iniţiativa pe care a lansat-o de a vizita Muntenegru, în cursul acestei luni, împreună cu alţi miniştri de externe aliaţi, pentru a sprijini efortul de pregătire pentru aderare al acestui stat candidat şi a stimula creşterea sprijinului public pentru aderare.

Totodată, ministrul afacerilor externe l-a informat pe Secretarul General al NATO în legătură cu stadiul operaţionalizării sistemului defensiv de apărare împotriva rachetelor balistice, subliniind interesul României ca la Summit-ul de anul viitor să fie declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului NATO, la care atât România, cât şi SUA contribuie substanţial prin facilitatea de la Deveselu.

Secretarul General Jens Stoltenberg a apreciat contribuţiile substanțiale, atât conceptuale, cât şi operaţionale ale țării noastre în cadrul NATO, subliniind că România este un aliat de încredere și dedicat. Totodată, Secretarul General a arătat că prin eforturile conjugate ale Aliaților, demersurile NATO privind implementarea măsurilor de adaptare se desfășoară conform calendarului și ritmului stabilit. În acest sens, a exprimat apreciere pentru contribuţia României în ceea ce priveşte stabilitatea regională şi promovarea abordării strategice a regiunii Mării Negre – un spațiu semnificativ pentru securitatea regională, dar și pentru securitatea transatlantică în ansamblu, și care va beneficia în continuare de un interes sporit din partea Alianţei.

Înaltul oficial NATO a exprimat satisfacţia în legătură cu decizia ţării noastre de a asigura un buget sporit pentru cheltuielile de apărare, România situându-se astfel printre Aliaţii care au înţeles importanţa acestei decizii în contextul actual de securitate preocupant.

În acest sens, Secretarul General a arătat că va oferi România ca exemplu de bune practici pentru alte state. Totodată, oficialul a exprimat apreciere pentru experții și diplomații români care lucrează pentru NATO, aceștia fiind o resursă umană valoroasă.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Published

on

© President of Finland Official Website

Parlamentul de la Helsinki a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, în favoarea aderării Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale a ţării nordice la sediul Alianţei Nord-Atlantice, transmit AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

La capătul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat cu 188 de voturi pentru, opt voturi contra şi nicio abţinere, iar acum decizia finală stă în semnătura președintelui Sauli Niinistö, care trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.

Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joia trecută împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

De altfel, Niinistö efectuează marți și miercuri o vizită oficială în Suedia, țară care a semnat în aceeași zi cererea de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Ulterior, joi, președintele Finlandei și premierul suedez Magdalena Andersson vor fi primiți la Casa Albă de președintele american Joe Biden.

Cererile de aderare ale celor două state nordice la NATO reprezintă un moment de cotitură pentru securitatea europeană, Finlanda punând capăt unei perioade cunoscute drept “finlandizare”, în care Helsinki și-a menținut neutralitatea și suveranitatea în timp ce s-a învecinat cu colosul sovietic și apoi cu o Rusie care a devenit agresivă.

În același timp, prin decizia de a aplica pentru apartenența la NATO, Suedia a inversat peste două secole de neutralitate și nealiniere în materie de politică de securitate și apărare.

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATOSUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că aliații vor căuta soluții pentru  a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță și a cerut aliaților să se ridice la importanța acestui moment istoric, într-o aluzie la refuzul Turciei de a accepta aderarea celor două țări nordice. Referitor la această situație, președintele Finlandei s-a arătat încrezător că obiecțiile Turciei vor fi depășite.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Continue Reading

NATO

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

Published

on

© Ann Linde/ Twitter

Ministrul de externe al Suediei Ann Linde a semnat marți cererea de aderare a ţării sale la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, într-o nouă etapă a demersului acestei țări nordice, alături de vecinii din Finlanda, de a deveni stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

“Tocmai am semnat o scrisoare istorică adresată secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, din partea guvernului suedez. Cererea noastră de aderare la NATO este acum semnată în mod oficial”, a scris șefa diplomației suedeze pe contul său de Twitter.

Suedia a decis să inverseze două secole de politică de securitate marcată de neutralitate și să adere oficial la NATO, un anunț în acest sens fiind făcut luni de prim-ministrul Magdalena Andersson.

Guvernul suedez a confirmat că intenționează să solicite aderarea la NATO, alăturându-se astfel Finlandei, țara vecină, într-o decizie dramatică care marchează una dintre cele mai mari consecințe strategice ale invaziei Rusiei în Ucraina de până acum.

“Există o largă majoritate în parlamentul suedez pentru ca Suedia să adere la NATO. Acesta este cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei. Vom informa NATO că dorim să devenim membru al alianței”, a declarat luni premierul Magdalena Andersson, după o dezbatere parlamentară care a urmat deciziei de duminică a partidului de guvernământ de a susține aderarea la NATO.

Decizia Suediei vine după ce și președintele Finlandei, Sauli Niinisto, a confirmat duminică că țara sa va solicita aderarea la alianța militară NATO, într-o schimbare politică istorică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și întărind astfel declarația politică semnată joi împreună cu premierul Sanna Marin, alături de care a afirmat că țara sa trebuie să depună “fără întârziere cererea de aderare” la Alianța Nord-Atlantică.

O aderare a Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, ar dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO ar însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia. Finlanda și Suedia sunt state partenere ale NATO și participă cu regularitate la reuniunile Alianței Nord-Atlantice la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, precum și la summit-urile șefilor de stat și de guvern. Semnarea unui protocol de aderare între Alianță și cele două țări nordice ar trebui ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

Citiți și Stoltenberg cere aliaților să fie “uniți în acest moment istoric” al deciziilor Finlandei și Suediei de a adera la NATO. Turcia insistă că nu va aproba extinderea Alianței

Discuțiile privind aderarea celor două state la NATO au început deja, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, avertizând că încă nu poate oferi un aviz pozitiv acestor demersuri, și cu NATO, SUAFinlanda și Suedia anunțând că vor purta discuții cu Ankara, și cu Germania dispusă să ratifice cât mai curând o aderare a celor două țări nordice.

Statele aliate din NATO vor căuta soluții pentru a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la Alianță, în contextul în care acestea și-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibile atacuri din partea Rusiei, a declarat, duminică, secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, după prima reuniune informală din istorie a miniștrilor de externe aliați, la Berlin. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană: Pe lângă dezinformare și spionaj digital, domeniul securității cibernetice face parte din noul tip de război

Published

on

© NATO

Domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război, a afirmat, marţi, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în cadrul unei intervenții video la conferinţea „Building Blocks of Global Digitalisation: creating trust, deterrence & policy coordination through cyber diplomacy”, scrie Agerpres

„Pe lângă dezinformare şi spionaj digital, domeniul securităţii cibernetice face parte din noul tip de război. În ziua invaziei Ucrainei  de către Rusia, au avut loc atacuri cibernetice la scară mare asupra guvernului, armatei şi infrastructurii critice. Folosirea în continuare a acestor atacuri are ca scop întreruperea sau oprirea sistemului de apărare cibernetică al Ucrainei”, a punctat el.

În acest context, secretarul general adjunct al NATO a apreciat consolidarea securităţii cibernetice drept „esenţială pentru creşterea rezilienţei societăţilor noastre şi pentru securitatea oamenilor noştri, pe timp de pace, în momente de criză şi în momente de conflict”.

„Este un aspect crucial pentru rolurile de apărare şi descurajare, de aceea este o prioritate a agendei NATO actuale”, a subliniat Mircea Geoană.

De aemenea, el a vorbit și de sprijinul aliat pe care Ucraina îl primeşte în acest domeniu, spunând  că experţii NATO din Bruxelles schimbă frecvent informaţii cu omologii lor ucraineni şi le oferă asistenţă.

Mai mult, secretarul general adjunct al NATO a atras atenţia că Georgia şi Bosnia-Herţegovina „prezintă un risc de a fi ţinta unei agresiuni ruse”.

„Aşa că suplimentăm susţinerea noastră adaptată, atât din punct de vedere politic, cât şi practic, pentru a consolida rezilienţa şi să împiedicăm alte agresiuni, inclusiv în domeniul cibernetic”, a punctat Mircea Geoană.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi4 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA4 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO5 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA5 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE6 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.10 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending