Connect with us

NATO

Jens Stoltenberg: NATO nu-și poate permite un vid de securitate în Arctica, care ar putea alimenta ambițiile ruse

Published

on

© NATO

NATO nu-și poate permite un vid de securitate în Arctica, care ar putea alimenta ambițiile ruse, a declarat Secretarul General al Alianței, Jens Stoltenberg, aflat în Bardufoss, Norvegia, pentru exercițiul Cold Response. Regiunea este de importanță strategică pentru securitatea întregii zone euro-atlantice”, a subliniat acesta.

„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este un moment de răscruce. Este o nouă normalitate pentru securitatea europeană. Și, de asemenea, pentru securitatea arctică. NATO este o alianță arctică. 4 din 5 state de pe litoralul arctic sunt națiuni NATO. Este o regiune de importanță strategică pentru securitatea întregii zone euro-atlantice. Și critică pentru legăturile de comunicare dintre America de Nord și Europa”, a declarat Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă. 

La exercițiul Cold Response 2022, început la 14 martie, în Norvegia, participă 30.000 de soldaţi din 25 de ţări NATO, dar şi din Suedia şi Finlanda, doi parteneri apropiaţi ai Alianţei, pe fondul crizei dintre Occident şi Rusia legate de războiul din Ucraina. În cadrul exercițiului, națiunile participante au desfășurat 220 de aeronave, inclusiv avioane de luptă de generația a cincea, și mai mult de 50 de nave, inclusiv două grupuri de portavioane din Marea Britanie și Italia.

Este, de asemenea, o regiune în care concurența strategică este în creștere, a mai spus secretarul general al NATO, cu referire la Rusia și China, prima având o prezență militară însemnată în Arctica.

„În ultimii câțiva ani, am asistat la o creștere semnificativă a activității militare rusești aici. Rusia a restabilit bazele arctice din epoca sovietică. Acesta este un poligon de testare pentru multe dintre noile sisteme militare ale Rusiei. Este locul unde se află flota de submarine strategice a Rusiei. Consolidarea militară a Rusiei este cea mai serioasă provocare la adresa stabilității și securității Aliaților în Marele Nord. Observăm, de asemenea, un interes crescut al Chinei în regiune. China s-a definit ca un stat <<apropiat de Arctica>> și urmărește să își construiască o prezență aici. Din toate aceste motive, Marele Nord este o zonă de importanță critică pentru toți aliații. Acesta este motivul pentru care aliații NATO și-au sporit prezența militară în Nord”, a mai declarat Stoltenberg.

Exercițiul Cold Response este „un exemplu” în acest sens, arătând „unitatea și puterea NATO în Acțiune”. Pe viitor vor fi necesare și mai multe exerciții de acest fel, a adăugat secretarul general al Alianței.

Jens Stoltenberg consideră că „o prezență aliată puternică, fermă și previzibilă este cel mai bun mod de a asigura stabilitatea și de a ne proteja interesele”.

„Nu ne putem permite un vid de securitate în Marele Nord. Ar putea alimenta ambițiile rusești, ar putea expune NATO și ar risca erori de calcul și neînțelegeri”, a mai declarat înaltul oficial al NATO.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Declarație comună România – SUA privind relația bilaterală în domeniul apărării: Statele Unite reafirmă angajamentul față de flancul estic al NATO prin articolul 5 privind apărarea colectivă

Published

on

© MApN

Departamentul american al Apărării și Ministerul Apărării Naționale au adoptat duminică o declarație comună privind relația bilaterală în materie de apărare dintre cei doi parteneri strategici, context în care SUA au reafirmat angajamentul față flancul estic al Alianței Nord-articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru securitate internațională, Celeste Wallander, și secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, s-au întâlnit sâmbătă, 24 septembrie, în România pentru a discuta o serie de teme legate de relația bilaterală în domeniul apărării și aspecte privind securitatea regională, se arată în declarația difuzată deopotrivă de MApN și Pentagon.

Cei doi oficiali au salutat celebrarea, în 2022, a 25 de ani de la semnarea parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite ale Americii, au împărtășit opinii cu privire la securitatea din regiunea Mării Negre, lăudând unitatea răspunsului NATO în fața războiului nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Ambii oficiali au remarcat succesele din ultima vreme înregistrate de Ucraina pe câmpul de luptă în regiunea Donbas și au condamnat recenta retorică de escaladare a conflictului de către președintele rus Vladimir Putin.

Asistentul secretarului american al Apărării pentru securitate internațională a reafirmat angajamentul Statelor Unite, în temeiul articolului 5, față de Flancul Estic și a mulțumit României pentru găzduirea, pe baza rotațională, a unui număr semnificativ de forțe ale SUA.

Ambii lideri au remarcat, de asemenea, semnificația istorică a Summitului NATO de la Madrid și au subliniat necesitatea ca aliații să continue să investească în capabilități credibilede apărare pentru a proteja Alianța și a descuraja agresiunea Rusiei.

Aflandu-se la bordul unei nave a Forțelor Navale Române, pe fluviul Dunărea, Celeste Wallander și Simona Cojocaru s-au alăturat unui grup de experți în domeniul politic și militar pentru a discuta despre securitatea Mării Negre și au observat barjele  și navele de marfă care transportau cereale din Ucraina către piața globală.

A doua zi, ambii oficiali au vizitat  Baza Aeriana 86 din Borcea, unde s-au întâlnit cu membri ai Escadrilei 53 a Forțelor Aeriene Romane care operează avioane F-16  în sprijinul patrulelor aeriene de luptă ale NATO și al misiunilor de poliție aeriană întărită la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Ucraina. Stoltenberg: Referendumurile nu au nicio legitimitate și nu schimbă nimic

Published

on

© NATO

NATO își va intensifica sprijinul pentru Kiev ca răspuns la referendumurile „false” organizate de Rusia în teritoriile ocupate din Ucraina, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Secretarul general a făcut aceste declarații în timp ce Moscova a lansat voturile privind alipirea celor patru regiuni, Luhansk, Herson, Zaporojie și Donetsk, la Rusia, într-o manevră despre care Kievul și aliații săi spun că este un artificiu pentru anexarea teritoriilor și escaladarea războiului care durează deja de șapte luni.

„Răspunsul nostru, răspunsul NATO, este să ne intensificăm sprijinul”, a declarat Stoltenberg într-un interviu pentru CNN. „Cel mai bun mod de a pune capăt acestui război este să îi întărim în continuare pe ucraineni pe câmpul de luptă, astfel încât să poată, la un moment dat, să se așeze la masa de discuții și să ajungă la o soluție care este acceptabilă pentru Ucraina și care menține Ucraina ca națiune suverană și independentă în Europa”, a adăugat acesta.

Voturile au generat temeri că Moscova ar putea încorpora cele patru regiuni și apoi să prezinte eventualele atacuri de recucerire a acestora ca fiind un atac asupra Rusiei însăși.

„Exact pentru asta trebuie să fim pregătiți, că Rusia va folosi aceste voturi false pentru a intensifica și mai mult războiul din Ucraina”, a declarat Stoltenberg, întrebat despre acest scenariu. „Dar aceste voturi nu au nicio legitimitate și, bineînțeles, nu schimbă nimic. Acesta continuă să fie un război de agresiune din partea Rusiei împotriva Ucrainei”, a adăugat secretarul general al NATO.

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, vineri, din Statele Unite, că ”noua evoluţie a narativului” Rusiei, care este o ”ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este inacceptabilă” şi trebuie combătută cu toată hotărârea.

Șeful statului a făcut aceste precizări la San Francisco, în cadrul unor declarații de presă ce au urmat unei întâlniri cu antreprenori români din Silicon Valley.

De asemenea, şeful statului a subliniat că România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, dar românii nu trebuie să intre în panică.

“Nu îşi doreşte nimeni războiul, în afară de Rusia, Rusia care a atacat Ucraina. Iar noua evoluţie a narativului, care este o ameninţare mai mult sau mai puţin directă cu un război nuclear împotriva Europei, este, pur şi simplu, inacceptabilă şi trebuie combătută cu toată hotărârea. Cum aceste referendumuri care se ţin în aceste zile în zone din Ucraina care au fost ocupate de Rusia sunt complet inacceptabile şi cred că nu vor fi recunoscute, practic, de nimeni. Însă nu putem să tratăm cu uşurinţă aceste ameninţări. România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu, doar că nu ne dorim orice scenariu, scenariul pe care ni-l dorim noi este retragerea Rusiei din Ucraina şi negocieri de pace, pentru asta cred că trebuie să se implice toată lumea. Românii nu trebuie să intre în panică, România nu are de gând să intre în război, cum NATO nu are de gând să intre în război cu Rusia, dar descaladarea trebuie să existe de ambele părţi, nu putem noi doar să zicem că vrem pace şi cealaltă parte să ne ameninţe cu război. Este o situaţie foarte tensionată şi noi, care avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina dintre toţi aliaţii NATO, suntem într-o poziţie specială, însă suntem hotărâţi să facem faţă oricărui scenariu”, a spus şeful statului, informează Agerpres.

 

De asemenea, Iohannis a reamintit că România a sprijinit toate pachetele de sancţiuni împotriva Rusiei, însă a afirmat că este inoportun să se discute despre noul pachet în faza de pregătire.

Recent, preşedintele rus, Vladimir Putin, a dispus o mobilizare “parţială”. De asemenea, el a vorbit despre faptul că Rusia va folosi “toate mijloacele sale de apărare”.

În acest context, șeful statului român este de părere că şi poziţia statelor UE faţă de cetăţenii ruşi care încearcă să părăsească ţara în contextul mobilizării parţiale trebuie discutată la nivelul Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a condus, în perioada 20-21 septembrie 2022, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care are loc la New York, Statele Unite ale Americii.

Reprezentând România pentru a șasea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului a susținut un discurs în plenul Adunării Generale, unde a denunțat războiul ilegal declanșat de Rusia, un membru permanent al Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, împotriva Ucrainei, a salutat “solidaritatea excepțională” a multor țări ale lumii cu acest “membru suveran” al ONU și victimă a agresiunii și a anunțat că România va continua să sprijine Ucraina și pe cetățenii săi care luptă inclusiv pentru valorile și democrația noastre.

Vorbind la New York în cadrul lucrărilor celei de-a 77-a Adunări Generale a Națiunilor Unite care este marcată de o lume asediată de crize precum războiul din Ucraina, catastrofe climatice şi insecuritate alimentară, șeful statului și-a concentrat intervenția națională asupra consecințelor dramatice ale războiului pornit de Federația Rusă, care sunt globale și nu se rezumă doar la perspectiva securității. El a pledat pentru investiții strategice în energie nucleară, surse regenerabile și hidrogen, cu scopul de a combate utilizarea energiei ca șantaj. De asemenea, el a cerut gestionarea “fără întârziere” a conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre pe fondul războiului împotriva Ucrainei.

Astfel, președintele a făcut un apel la unitate și la sprijin pentru pace, afirmând că “răspunsul nostru, în special la acest război, va modela viitorul nostru comun”.

Iohannis a luat parte, la invitația președintelui Consiliului European, a președintelui Senegalului, a premierului Spaniei și a secretarului de stat al SUA, la Summitul global dedicat securității alimentare, unde a denunțat faptul că “Rusia folosește alimentele ca armă” și a evidențiat contribuția țării noastre, în contextul în care “60% din exporturile de cereale ale Ucrainei au tranzitat deja România”.

De asemenea, la inițiativa șefului statului, România a co-prezidat una dintre sesiunile Summit-ului ONU privind transformarea educației.

Joi și vineri, președintele Iohannis s-a aflat la San Francisco, unde s-a întâlnit cu comunitatea de români de pe coasta de Vest a SUA și cu antreprenori români din Silicon Valley.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA53 seconds ago

Nicolae Ciucă: Fostul premier nipon, Shinzo Abe, va fi păstrat în amintirea noastră și ca un prieten adevărat al României

REPUBLICA MOLDOVA15 mins ago

Republica Moldova va plăti în avans către Gazprom pentru a asigura livrările de gaz pentru luna septembrie

SUA12 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA17 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA17 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL17 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE19 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA19 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda19 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

ROMÂNIA23 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA4 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU6 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL6 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending