Connect with us

G7

Joe Biden, după reuniunea de urgență G7 și discuția cu președintele Poloniei: Este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia

Published

on

© Joe Biden/ Twitter

Preşedintele american Joe Biden a declarat miercuri că este puţin probabil ca racheta care a lovit Polonia să fi fost lansată din Rusia, spunând că Washingtonul şi aliaţii săi vor să stabilească cu exactitate ce s-a întâmplat înainte de a decide o reacţie, transmite AFP, potrivit Agerpres.

“Este puţin probabil… să fi fost trasă din Rusia”, a declarat reporterilor Joe Biden după o întâlnire de urgenţă cu ceilalţi lideri ai G7, organizată în marja summitului G20, care are loc în Bali, Indonezia.

El a adăugat că există informaţii care contrazic presupunerile că racheta care a provocat o explozia soldată cu moartea a două persoane în satul Przewodow din estul Poloniei a fost trasă din Rusia.

“Există informaţii preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun asta până când nu investigăm complet, dar este puţin probabil, din linia traiectoriei, să fi fost trasă din Rusia, dar vom vedea”, a declarat preşedintele SUA, conform Reuters.

Preşedintele american a subliniat că investigaţiile asupra incidentului sunt în desfăşurare și că țările G7 au convenit să sprijine ancheta Poloniei cu privire la explozia din Polonia rurală, lângă graniţa cu Ucraina după cum arată inclusiv o declarație adoptată de liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, SUA, Uniunii Europene, dar și de liderii altor două state membre NATO prezente la summitul G20, Olanda și Spania.

“În momentul în care lumea se adunase la G20 pentru a îndemna la dezescaladare, Rusia a ales să escaladeze în Ucraina”, a mai declarat Biden, potrivit dpa.

Autorităţile de la Varşovia au anunţat că racheta care a explodat era fabricată în Rusia, dar că nu este clar încă de unde a fost lansată.

Atât Ucraina, cât şi Rusia, folosesc rachete proiectate de sovietici, notează dpa. 

Citiți și Rachete căzute în Polonia: Varșovia cere activarea articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări între aliați. G7, UE și NATO vor sprijini ancheta privind exploziile

Doi oameni au murit după ce două rachete au lovit marţi satul Przewodow din Polonia, în apropierea frontierei cu Ucraina, în timpul atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene. 

Ministerul apărării de la Moscova a respins marţi seara ca pe o provocare intenţionată informaţiile conform cărora rachete ruseşti au căzut pe teritoriul Poloniei, iar Kremlinul a precizat că nu are nicio informație despre vreo explozie.

Ca urmare a acestor incidente de securitate, Polonia a decis marţi seară să ridice nivelul de alertă la anumite unităţi militare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

UE și partenerii din G7 au decis noi plafoane la produsele petroliere rusești: Îl facem pe Putin să plătească pentru războiul său atroce împotriva Ucrainei

Published

on

Uniunea Europeană – împreună cu Coaliția internațională G7+ pentru limitarea prețurilor – a adoptat sâmbătă noi plafoane de preț pentru produsele petroliere rusești transportate pe mare, cum ar fi motorina și păcura, o decizie ce va afecta și mai puternic veniturile Rusiei și va reduce capacitatea acesteia de a purta războiul în Ucraina, informează Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene.

“Îl facem pe Putin să plătească pentru războiul său atroce. Rusia plătește un preț greu, deoarece sancțiunile noastre îi erodează economia, aruncând-o înapoi cu o generație. Astăzi, intensificăm și mai mult presiunea prin introducerea unor plafoane de preț suplimentare pentru produsele petroliere rusești. Acest lucru a fost convenit cu partenerii noștri din G7 și va eroda și mai mult resursele lui Putin pentru a purta războiul. Până la 24 februarie, la exact un an de la începutul invaziei, ne propunem să punem în aplicare cel de-al zecelea pachet de sancțiuni”, a declarat Ursula von der Leyen.

Potrivit sursei citate, decizia va contribui la stabilizarea piețelor globale de energie, în beneficiul țărilor din întreaga lume. Ea se adaugă plafonului de preț pentru țiței, în vigoare din decembrie 2022, și va completa interdicția totală impusă de UE privind importul de țiței și produse petroliere transportate pe mare în Uniunea Europeană.

Au fost stabilite două niveluri de preț pentru produsele petroliere rusești: unul pentru produsele petroliere “premium-to-crude”, cum ar fi motorina, kerosenul și benzina, iar celălalt pentru produsele petroliere “discount-to-crude”, cum ar fi păcura și nafta, reflectând dinamica pieței. Prețul maxim pentru produsele “premium-to-crude” va fi de 100 USD pe baril, iar prețul maxim pentru produsele “discount-to-crude” va fi de 45 USD pe baril.

Potrivit Consiliului UE, Nivelul plafonului a fost stabilit în strânsă cooperare cu Coaliția pentru plafonarea prețurilor și va deveni aplicabil începând cu 5 februarie 2023.

Este prevăzută o perioadă de tranziție de 55 de zile pentru acele nave care transportă produse petroliere rusești, care au fost achiziționate și încărcate pe navă înainte de 5 februarie 2023 și descărcate înainte de 1 aprilie 2023.

În plus, Consiliul va reveni la revizuirea mecanismului de plafonare a prețurilor pentru țiței începând cu jumătatea lunii martie, iar revizuirea va avea loc în mod regulat la fiecare două luni.

Continue Reading

G7

România, prezentă la reuniunea G7+ axată pe securitatea energetică a Ucrainei: Bucureștiul a facilitat livrarea a peste 200 de generatoare către Ucraina

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat marți la reuniunea în format G7+ la nivel de miniștri ai afacerilor externe, desfășurată în sistem videoconferință, întrunire axată pe evaluarea situației infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care a suferit atacuri masive și repetate din partea Federației Ruse, respectiv pe stadiul și perspectivele sprijinului acordat Ucrainei de către comunitatea internațională pentru a gestiona consecințele acestor atacuri și a crește reziliența acesteia la nivel societal, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Aceasta a fost a doua reuniune în acest format, prima fiind organizată în România la 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe din statele membre NATO găzduită de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. Reuniunea de la București din noiembrie 2022 a fost prima reuniune G7 găzduită de România și prima la care a participat România, prin ministrul afacerilor externe, arată sursa citată.

 

Reuniunea G7+ a fost co-prezidată de Secretarul de Stat al Statelor Unite ale Americii, Antony Blinken, și de ministrul afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, și s-a desfășurat în prezența ministrului ucrainean de externe, Dmytro Kuleba.

În intervenția sa, șeful diplomației române Bogdan Aurescu a apreciat succesul acestui format, lansat la București în luna noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor afacerilor externe NATO, format care și-a dovedit relevanța în special prin generarea unui schimb constant de informații și coordonarea eforturilor comunității internaționale vizând asigurarea nevoilor în materie de energie ale Ucrainei.

Ministrul Aurescu a subliniat că atacurile repetate, la scară largă, asupra infrastructurii civile din Ucraina reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului internațional umanitar, având obiectivul de a înfrânge reziliența societății ucrainene, iar comunitatea internațională democratică nu poate permite acest lucru. Șeful diplomației române a pledat pentru creșterea asistenței acordate Ucrainei, mai ales în contextul provocărilor iernii.

În ceea ce privește asistența oferită de România pentru consolidarea securității energetice a Ucrainei, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat că hub-ul umanitar de la Suceava a facilitat, printre altele, și tranzitul a 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, a zeci de alte generatoare oferite de guvern și autorități locale române, respectiv a peste 160 de generatoare oferite de Franța.

Ministrul Bogdan Aurescu a evocat, în acest context, și planificarea unei noi reuniuni a trilateralei miniștrilor afacerilor externe ai României, Ucrainei și Republicii Moldova, în luna februarie, după cea de la Odesa, din 15 septembrie 2022, la care au fost invitați și miniștrii energiei din cele trei state și în cadrul căreia au fost convenite linii comune de acțiune pentru dezvoltarea interconectivității și consolidarea securității energetice a Ucrainei și Republicii Moldova, pe termen mediu și lung.

Ministrul român a evidențiat și situația specială a Republicii Moldova, confruntată cu o profundă criză energetică, generată de limitări în ceea ce privește disponibilitatea și accesul la resurse. A precizat că România contribuie în mod direct la găsirea de soluții pentru cele mai presante probleme, cum ar fi asigurarea a circa 80% din necesarul total de consum de energie electrică al Republicii Moldova, precum și asigurarea tranzitului de gaze către acest stat prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, ministrul român de externe a pledat pentru soluții sustenabile, mai structurate și cu caracter permanent la provocările actuale cu care se confruntă Ucraina și întreaga regiune și a arătat că România va continua să sprijine consistent Ucraina și cetățenii săi, în cooperare cu toți partenerii care împărtășesc aceleași viziuni și obiective.

La reuniune au mai luat parte miniștrii afacerilor externe sau alți înalți reprezentanți din statele G7 (pe lângă SUA și Japonia, Canada, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit), precum și din Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Bulgaria, alături de reprezentanți ai Uniunii Europene, Comunității Energetice Europene, BERD, PNUD și Băncii Mondiale.

Continue Reading

G7

Japonia și Canada se angajează să-și consolideze legăturile economice și de securitate, în contextul ”ascensiunii unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare”

Published

on

© Justin Trudeau/ Twitter

Premierul canadian, Justin Trudeau, și omologul său japonez, Fumio Kishida, și-au afirmat joi, la Ottawa, dorința de a consolida legăturile economice, dar și parteneriatul în domeniul securității în regiunea Indo-Pacific, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am vorbit mult despre modul în care Canada poate fi un furnizor de încredere, nu numai de energie, ci şi de minerale esenţiale, resurse, inclusiv agricole”, a declarat Justin Trudeau în cursul unei conferinţe de presă comune în capitala canadiană.

Conform unui comunicat al Guvernului canadian, cei doi lideri și-au luat angajamentul să colaboreze îndeaproape pentru a dezvolta economiile noastre, pentru a crea locuri de muncă în ambele țări, pentru a consolida sistemul internațional bazat pe reguli și pentru a îmbunătăți securitatea regională, inclusiv prin intermediul recent anunțatei Strategii pentru Indo-Pacific a Canadei și a Strategiei de securitate națională a Japoniei.

În această regiune, Trudeau a arătat cu degetul ”ascensiunea unor puteri autoritare din ce în ce mai contestatare, fie că este vorba despre Rusia sau China (…) tot mai perturbatoare”.

Liderii au discutat despre consolidarea comerțului bilateral, a investițiilor și a inovării, precum și despre consolidarea rezilienței lanțului de aprovizionare și a securității economice pentru a crea locuri de muncă bune pentru clasa de mijloc și noi oportunități pentru întreprinderile noastre. Ei au vorbit despre extinderea cooperării în domenii precum agricultura și produsele agroalimentare, energia, mineralele critice și tehnologiile emergente.

De asemenea, au discutat despre angajamentul lor comun de a menține și de a se baza pe standardele înalte ale Acordului cuprinzător și progresiv pentru Parteneriatul transpacific (CPTPP), care facilitează creșterea și crearea de locuri de muncă pentru ambele țări.

Trudeau și Kishida au anunțat că la începutul primăverii anului 2023 vor avea loc o misiune de primire în Canada, care va întâmpina companiile japoneze care caută noi parteneri și oportunități de investiții în Canada în domeniul vehiculelor cu emisii zero și al bateriilor. Ei au anunțat, de asemenea, planul Canadei de a întreprinde o misiune comercială Team Canada în Japonia în luna octombrie, ca parte a Strategiei Indo-Pacific a Canadei.

Prim-miniștrii au discutat despre prioritățile Japoniei pentru viitoarea sa președinție a G7 și despre importanța continuării coordonării G7 pentru a susține sistemul internațional bazat pe norme, având în vedere provocările globale noi și emergente.

Aceștia vor menține o cooperare strânsă între membrii G7 pentru a denunța agresiunea nejustificată și ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a proteja suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Prim-ministrul Trudeau a evocat importanța menținerii activității în cadrul Consiliului consultativ pentru egalitatea de gen al G7.

Liderii au împărtășit preocupările cu privire la impactul global mai larg al agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, în special pentru Sudul Global, cu penurii și creșterea prețurilor la alimente, combustibil și îngrășăminte. Aceștia s-au angajat să colaboreze, inclusiv cu partenerii G7, pentru a găsi modalități practice de atenuare a acestor efecte, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile, și pentru a aborda implicațiile semnificative ale acestora pentru regiunea Indo-Pacific.

De asemenea, prim-ministrul Trudeau a subliniat importanța angajării membrilor G7 în ceea ce privește problemele din întreaga lume, inclusiv protestele împotriva regimului din Iran și criza umanitară și de securitate din Haiti.

Prim-ministrul Kishida a împărtășit detalii despre noua strategie de securitate națională a Japoniei. Cei doi lideri au discutat despre preocupările lor cu privire la acțiunile Chinei în regiune și au convenit asupra importanței unei abordări coordonate a securității în Indo-Pacific.

Aceștia au vorbit despre preocuparea lor profundă cu privire la amenințarea reprezentată de programele de arme nucleare și de rachete balistice ale Coreei de Nord și și-au reiterat sprijinul pentru o dezmembrare completă, verificată și ireversibilă a armelor nucleare ale Coreei de Nord. Prim-miniștrii și-au reafirmat angajamentul față de efortul multinațional de a ajuta la monitorizarea sancțiunilor Națiunilor Unite împotriva Coreei de Nord, la care Canada contribuie prin intermediul operațiunii NEON.

În turneu pentru a se întâlni cu omologii săi din alte ţări din G7, a cărui preşedinţie a fost preluată de Japonia pentru un an, premierul japonez şi-a vizitat aliaţii din Europa în această săptămână înainte de a se deplasa în America de Nord.

După vizita sa în capitala Canadei, Fumio Kishida pleacă vineri la Washington.

 

Continue Reading

Facebook

CHINA10 hours ago

Biden îi felicită pe piloții care au doborât “cu succes” balonul chinez. Pentagonul denunță “o încălcare inacceptabilă a suveranităţii SUA” din partea Chinei

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Presupus balon de spionaj al Chinei deasupra SUA: Forțele americane au doborât dirijabilul chinez în apele Oceanului Atlantic

U.E.12 hours ago

Portugalia va transfera tancuri de luptă Ucrainei și colaborează cu Germania pentru a le preda în stare operațională posibil la finele lunii martie

ROMÂNIA13 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Comunitatea românească din Egipt și absolvenții egipteni de studii superioare în România creează o legătură puternică și o promisiune pentru viitorul relațiilor noastre bilaterale

SUA14 hours ago

Franța și Germania cer ”transparență” din partea SUA în privința subvențiilor pentru tehnologii verzi. Miniștrii Bruno Le Maire și Robert Habeck vor merge la Washington pentru a discuta despre ”cooperarea între aliați”

U.E.14 hours ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

RUSIA15 hours ago

SUA vor folosi fonduri confiscate de la un oligarh rus pentru a sprijini Ucraina

SUA16 hours ago

SUA anunță un nou sprijin militar pentru Ucraina de aproximativ 2,2 miliarde de dolari, care include rachete care dublează raza de acțiune

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Conferința de Securitate de la München: 45 de lideri mondiali, liderii UE, NATO și ONU și o delegație americană care cuprinde o treime din Senatul SUA se reunesc la aproape un an de la invazia Rusiei în Ucraina

AGRICULTURĂ18 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu omologul egiptean despre creșterea exporturilor de cereale către Egipt, România fiind “unul din principalii producători de cereale din Europa şi din lume”

U.E.14 hours ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE3 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO1 week ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

Team2Share

Trending