Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat luni că, deși China nu furnizează Rusiei arme și muniții, oferă în schimb industriei militare ruse ”un sprijin incalculabil” prin vânzarea unor produse de micro-electronică, mașini-unelte și optică, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Este corect să spunem că China nu furnizează direct Rusiei arme, rachete şi muniţii. Iranul o face. Coreea de Nord o face”, a precizat Blinken într-o dezbatere la o sesiune specială a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum – WEF), găzduit de Arabia Saudită.

În schimb, a completat secretarul de stat american, China ”oferă un sprijin incalculabil bazei industriale de apărare a Rusiei”, fapt ce reduce ”presiunea masivă” exercitată de Occident asupra sectorului industrial militar al Moscovei prin sancțiuni, verificări și alte măsuri.

”Dacă ne uităm la ce a făcut Rusia în ultimul an în ce priveşte producţia de muniţii, rachete, tancuri şi vehicule blindate, le-a fabricat într-un ritm mai rapid decât în orice alt moment al istoriei sale moderne, inclusiv în timpul Războiului Rece”, lucru care a fost posibil pentru că Rusia ”primeşte provizii masive de maşini-unelte, micro-electronică şi optică, majoritatea provenite din China”, a explicat şeful diplomaţiei americane, la scurtă vreme după întâlniri cu oficiali chinezi precum președintele Xi Jinping și ministrul de externe Wang Yi, cărora le-a transmis să nu sprijine Moscova prin furnizarea de produse cu dublă întrebuințare.

Citiți și: Blinken îi reiterează lui Xi Jinping că SUA s-au angajat „să mențină și să consolideze liniile de comunicare” cu China

Întâlnirea Blinken – Wang Yi de la Beijing, influențată de dilema “stabilității sau a spiralei descendente în relațiile China-SUA”. Blinken avertizează împotriva calculelor greșite

O preocupare în această direcție a fost exprimată și de președintele american Joe Biden în cadrul convorbirii telefonice pe care a avut-o cu omologul chinez.

De la declanșarea războiului ilegal și neprovocat de către Rusia împotriva Ucrainei, China și-a susținut neutralitatea în acest dosar și a continuat să se prezinte ca un potențial mediator în vederea obținerii păcii, deși consolidarea legăturilor economice, strategice și diplomatice cu Rusia se află la celălalt capăt al spectrului imparțialității.

Conștienți de influența pe care Beijingul o poate avea asupra Moscovei, oficiali americani și europeni și-au intensificat apelurile la adresa primului de a transmite un mesaj clar Rusiei, spunând că războiul din Ucraina privește întreaga comunitate internațională.

Este de așteptat ca această temă să fie abordată, la fel cum s-a întâmplat și cu ocazia vizitei lui Blinken în China, și de președintele francez Emmanuel Macron cu  ocazia vizitei pe care liderul chinez ar urma să o efectueze la începutul lunii mai în Europa, având programată o oprire la Paris, în aceeași lună în care Vladimir Putin va călători în China, prima vizită externă a acestuia din urmă după ce și-a asigurat un nou mandat de președinte al Rusiei într-un simulacru de alegeri.

La acest dialog va participa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, invitată de liderul francez, respectând cutuma implicării oficialilor UE în creionarea poziționării față de China. 

Secretarul de stat american Antony Blinken și-a exprimat luni speranța ca Hamas să accepte propunerea ”extraordinar de generoasă” de a opri ofensiva israeliană în Fâșia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor, conform AFP, citat de Agerpres.

”Hamas are în faţă o propunere extraordinar, extraordinar de generoasă din partea Israelului”, a declarat Blinken la Riad, în cadrul Forumului Economic Mondial.

”Trebuie să ia o decizie şi trebuie să o facă rapid (…) şi sper că vor lua decizia cea bună”, le-a declarat el liderilor Hamas.

Blinken a reiterat mesajul pe care președintele american Joe Biden i l-a transmit premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o discuție telefonică, și anume că se opune unei campanii militare în Rafah fără un plan credibil menit să protejeze civilii din regiune.  

Secretarul de stat american efectuează în perioada 29 aprilie-1 mai un turneu în Orientul Mijlociu, care cuprinde și o oprire în Israel care are loc în paralel cu discuții legate de o încetare a focului, găzduite de Cairo.

Un oficial de rang înalt al Hamas a declarat duminică agenției franceze de știri AFP că delegația va transmite răspunsul Hamas la ultima contrapropunere a Israelului pentru o încetare a focului, conform Deutsche Welle.

Site-ul american de știri Axios a afirmat că ultima propunere a Israelului include o deschidere pentru a discuta despre ”restabilirea unui climat de calm durabil” în Gaza după eliberarea ostaticilor, citând doi oficiali israelieni. Site-ul a afirmat că este pentru prima dată când Israelul a dat de înțeles că este dispus să discute despre încetarea războiului.

”Hamas este deschis să discute pozitiv noua propunere”, a declarat pentru AFP o altă sursă Hamas apropiată negocierilor.

Sursa a adăugat că gruparea este ”dornică să ajungă la un acord care să garanteze o încetare permanentă a focului, întoarcerea liberă a persoanelor strămutate, un acord acceptabil pentru schimbul (de prizonieri) și asigurarea încetării asediului (din Gaza)”.

Sâmbătă, ministrul israelian de externe a declarat că ofensiva planificată în Rafah ar putea fi suspendată dacă se ajunge la un acord pentru eliberarea ostaticilor israelieni.

Secretarul de stat american Antony Blinken a încurajat duminică Armenia și Azerbaidjanul să continue discuțiile lor în vederea unor acord de pace, în urma unor proteste din partea armeană, anunță AFP, citat de Agerpres.

Conform unor comunicate ale Departamentului de Stat al SUA, Blinken a avut discuții cu preşedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, şi cu premierul armean, Nikol Paşinian.

Secretarul de stat a salutat decizia la care au ajuns Armenia și Azerbaidjanul de a folosi declarația de la Alma Ata din 1991 ca bază pentru delimitarea frontierelor și ”a subliniat importanța acesteia pentru ca cele două părți să încheie o pace durabilă și demnă”.

De la căderea Uniunii Sovietice, Armenia și Azerbaidjanul au dus lupte pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah – în urma cărora au fost ucise peste 30.000 de persoane – în timp ce se transformau în țări independente, potrivit Radio Free Europe.

Anul trecut, Azerbaidjanul și-a proclamat victoria în urma unei ofensive militare fulgerătoare în Nagorno-Karabah, forțând peste 100.000 de etnici armeni care trăiesc în regiunea separatistă să își părăsească locuințele.

Mișcarea a atras criticile Occidentului, fie că vorbim de o rezoluție prin care Parlamentul European solicita Uniunii Europene să-și revizuiască relațiile cu Azerbaidjan, fie că aduce în vedere poziția G7, care a solicitat Baku ”să-și respecte obligațiile”, conform Radio Free Europe. 

Aceleași țări din G7 au cerut Armeniei și Azerbaidjanului să rămână ”pe deplin angajate” în procesul de pace.