Președintele chinez Xi Jinping l-a îndemnat marți pe ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Beijing, să consolideze cooperarea dintre China și Rusia. Îndemnul vine într-un context tensionat, marcat de înăsprirea tonului Washingtonului față de Moscova, președintele american Donald Trump amenințând cu impunerea unor tarife vamale dacă nu se ajunge la un acord de pace în Ucraina în termen de 50 de zile, informează EFE, potrivit Agerpres.

Întâlnirea dintre Xi Jinping și Serghei Lavrov a avut loc la o zi după ce Donald Trump și-a schimbat abordarea față de Kremlin și la doar câteva zile după ce și-a exprimat public frustrarea față de președintele rus Vladimir Putin, în contextul continuării bombardamentelor rusești în Ucraina.

În acest context, Xi a cerut ca Rusia și China „să-și consolideze sprijinul reciproc și cooperarea” pe platforme internaționale precum Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) și a subliniat importanța „protejării intereselor de securitate și dezvoltare” ale ambelor țări.

Președintele chinez a  mai subliniat că cele două state ar trebui „să unească țările din Sudul Global și să promoveze dezvoltarea ordinii internaționale într-o direcție mai dreaptă și mai rezonabilă”.

Xi a menționat, de asemenea, că ministerele de externe ale Chinei și Rusiei „ar trebui să continue să implementeze eficient” consensul la care el și Putin au ajuns, în contextul în care cele două țări și-au consolidat legăturile în ultimii ani.

Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Xi și Putin și-au proclamat „prietenia fără limite” la Beijing, iar de atunci, China a menținut o poziție ambiguă față de război: a cerut respectarea integrității teritoriale a tuturor țărilor, inclusiv a Ucrainei, cerând în același timp ca „preocupările de securitate” ale tuturor părților să fie abordate, referindu-se la Moscova.

Occidentul a acuzat în repetate rânduri China că susține efortul de război rusesc, lucru pe care Beijingul îl neagă. 

Președintele american Donald Trump și-a exprimat luni dezamăgirea față de Rusia și a avertizat cu privire la consecințe economice grave în cazul în care nu va exista un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina în 50 de zile.

Donald Trump și-a dezvăluit „declarația majoră” așteptată cu privire la Rusia, amenințând Moscova cu tarife „foarte, foarte severe” dacă nu se ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului cu Ucraina în termen de 50 de zile, informează Deutsche Welle.

Parlamentul European își exprimă îngrijorarea cu privire la restricțiile impuse de China asupra exportului de materii prime esențiale.

La 4 aprilie 2025, China a impus restricții la exportul a șapte elemente de pământuri rare și magneți utilizați în sectoarele apărării, energiei și automobilelor, ca răspuns la creșterea tarifelor americane asupra produselor chineze.

În conformitate cu noile norme, exportatorii vor avea nevoie de licențe suplimentare pentru a putea exporta din China.

Într-o rezoluție, adoptată cu 523 de voturi pentru, 75 împotrivă și 14 abțineri, Parlamentul European afirmă că acțiunea Chinei este nejustificată și se dorește a fi coercitivă, având în vedere poziția cvasi-monopolistă a țării.

Eurodeputații subliniază necesitatea ca UE să identifice, să operaționalizeze și să consolideze domeniile în care deține avantaje critice față de China în ceea ce privește bunurile și tehnologiile esențiale. Aceștia sunt profund îngrijorați de cererile Chinei ca solicitanții de permise de export să dezvăluie date sensibile.

Comisia și statele membre trebuie să accelereze punerea în aplicare a Legii privind materiile prime critice (CRMA), spun eurodeputații. CRMA urmărește să garanteze că UE are acces sigur, diversificat și durabil la materii prime.

Rezoluția subliniază, de asemenea, necesitatea ca UE să activeze proiectele miniere interne și solicită Comisiei Europene și statelor membre să evalueze nivelul minim al stocurilor strategice de elemente de pământuri rare.

Eurodeputații solicită încheierea de parteneriate bilaterale privind materiile prime cu țări care îndeplinesc standarde ridicate de durabilitate și drepturile omului.

Parlamentul European subliniază importanța exprimării de către UE a acestor preocupări și a implicațiilor lor mai largi pentru lanțurile globale de aprovizionare la viitorul summit UE-China.

În ultimele două decenii, după ce a aderat la OMC, China a ajuns să domine lanțurile globale de aprovizionare cu materii prime esențiale, iar UE nu face excepție când vine vorba de dependența față de Beijing în acest sector, arată un material al Consiliului European pentru Afaceri Externe (ECFR). 

China furnizează 100% din aprovizionarea UE cu pământuri rare grele, 45% din germaniu, 71% din galiu, 97% din magneziu, 67% din scandiu, elemente necesare în domeniul tehnologic precum producția de semiconductori, baterii electrice sau avioane, arată Consiliul într-un grafic.

Citiți și: UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană. 

Uniunea Europeană nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs susținut în fața eurodeputaților reuniți în sesiune plenară și înainte de summitul dintre cele două economii în care Bruxelles-ul va căuta să promoveze o relație sino-europeană „mai echilibrată și mai stabilă”, bazată pe dimensiunea geografică și complexitatea celor două piețe.

„Putem face multe împreună – dacă și China este pregătită să lucreze împreună într-un spirit de predictibilitate și fiabilitate. La fel ca Europa, China este o putere de mărimea unui continent. Și la fel ca Uniunea noastră, este un gigant complex și fascinant. Relația noastră trebuie să reflecte această complexitate. Ne vom apăra întotdeauna interesele. Ne dorim să ne reducem riscurile pentru economiile noastre. Dar nu dorim să ne decuplăm. Pe măsură ce intrăm în a doua jumătate de secol de cooperare, China se schimbă. Dar aceasta este, de asemenea, o nouă eră pentru Europa – o Europă independentă. Suntem pregătiți să construim o relație mai echilibrată și mai stabilă. Și să scriem un nou capitol în această relație definitorie”, a subliniat von der Leyen în intervenția în care a prezentat trei priorități pe care Uniunea Europeană le va urmări la primul summit cu China organizat în ultimii doi ani, centrate pe două principii: predictibilitate și fiabilitate în virtutea interesului reciproc.

We’re ready to write a new chapter in the defining 🇪🇺🇨🇳relationship.

A more balanced and stable one.

For this, we need to:
→ Rebalance our economic relationship
→ Derisk
→ advance diplomacy on global issues, including climate https://t.co/FjTOEwnLIL

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 8, 2025

Prima prioritate face referire la reechilibrarea relației economice dintre Uniunea Europeană și China.

„China înregistrează cel mai mare excedent comercial din istoria omenirii. Excedentul său comercial cu Uniunea noastră a depășit 300 de miliarde de euro anul trecut. Și asta în timp ce pentru companiile europene este din ce în ce mai greu să facă afaceri în China. Produsele noastre sunt discriminate sistematic în cadrul achizițiilor publice, din cauza politicii Beijingului <<cumpărați produse chinezești>>. Bunurile și serviciile care sunt <<fabricate în China>> beneficiază automat de un avantaj de preț de 20% în cadrul licitațiilor publice. Acest lucru este pur și simplu incorect. Sistemul este în mod explicit manipulat”, a arătat președinta Comisiei Europene o serie de statistici care caracterizează relația comercială sino-europeană.

Pe lângă acestea, o altă problemă semnalată o reprezintă practicile la care recurge Beijingul pentru a-și echilibra situația economică internă sugrumată de supraproducție.

„Pentru ca parteneriatul nostru să avanseze, avem nevoie de o reechilibrare reală: mai puține denaturări ale pieței, mai puțină supraproducție exportată din China și acces corect și reciproc pentru întreprinderile europene în China”, a fost mesajul ferm transmis de Ursula von der Leyen.

Cea de-a doua linie de acțiune implică o reducere a riscurilor, o chestiune ce ține de „independența europeană”.

„China a investit devreme în multe dintre tehnologiile viitorului. Dar apoi a început să inunde piețele globale cu produse ieftine, subvenționate, pentru a elimina concurenții. Industrii occidentale întregi s-au închis – de la panouri solare la prelucrarea mineralelor – lăsând China să domine. Am vorbit deja despre dominația Chinei pe piața magneților permanenți din pământuri rare. Și modul în care aceasta poate fi folosită ca pârghie economică. Acesta este motivul pentru care dezvoltăm surse alternative de aprovizionare în strânsă cooperare cu partenerii noștri. Desigur, dialogul cu China este, de asemenea, esențial. Ne angajăm cu Beijingul astfel încât acesta să își relaxeze restricțiile la export. Pentru că, așa cum am spus la început – nu credem că decuplarea strategică este în interesul nostru. Cred că, pentru Europa, ar fi ineficient și ineficace. Dar vom continua să reducem riscurile. Pentru că am învățat lecția. Despre măsura în care dependențele sunt vulnerabilități”, a continuat Ursula von der Leyen.

Într-o referire la aspectele geopolitice, președinta Comisiei Europene a atras atenția că „modul în care în care China continuă să interacționeze cu economia de război a lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor”.

„Securitatea este mai interconectată între zona euro-atlantică și cea indo-pacifică decât a fost în ultimele generații. Și aceasta evoluează rapid. Așadar, este în interesul nostru să lucrăm împreună. Dar știm, de asemenea, că sprijinul ferm al Chinei pentru Rusia creează o instabilitate și o insecuritate sporite aici în Europa. Putem spune că China facilitează de facto economia de război a Rusiei. Nu putem accepta acest lucru. Și am spus întotdeauna: Modul în care China continuă să interacționeze cu economia de război a lui Putin va fi un factor determinant pentru relațiile UE-China în viitor. Dacă China pretinde că apără ordinea internațională bazată pe reguli, atunci ar trebui să condamne fără echivoc încălcarea grosolană de către Rusia a suveranității, integrității teritoriale și frontierelor recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei. Și să acționeze în consecință. Iar dacă China pretinde că apără multilateralismul – atunci trebuie să respecte normele și principiile comerțului internațional, ancorate în OMC”, a reliefat oficialul european.

Ultimul punct face referire la cooperare între cele două părți pentru a combate schimbările climatice.

„În timp ce China este cel mai mare producător de emisii din lume, cu 30% din emisiile globale, energia curată a reprezentat, de asemenea, peste un sfert din creșterea PIB-ului Chinei. China a investit peste 900 de miliarde de dolari numai în tehnologii curate – mai mult decât SUA, Europa, Japonia și India la un loc. Beijingul este, în același timp, un concurent puternic în cursa tehnologiilor curate și un partener vital pentru decarbonizarea globală. Aceasta este complexitatea cu care trebuie să ne confruntăm. Trebuie să schimbăm viteza în competiția noastră, dar și să explorăm toate căile de cooperare. Amândoi suntem convinși că tripla criză planetară a climei, a pierderii biodiversității și a poluării necesită un cadru multilateral puternic. Și ne dorim ca COP30 de la Belem să producă rezultate ambițioase”, a conchis președinta Comisiei Europene.

Summitul UE-China este programat pentru 24-25 iulie, primul din ultimii doi ani și va avea loc într-un context comercial tensionat generat de tarifele impuse de președintele american Donald Trump, dar și de practicile anti-concurențiale ale Beijingului de pe piața vehiculelor electrice, ce a determinat Uniunea Europeană să impună taxe în acest sector pentru a proteja piața unică europeană.