China nu urmărește un excedent comercial și este dispusă să importe produse și servicii mai competitive și de înaltă calitate pentru a echilibra comerțul, a declarat marți Ding Xuexiang, vicepremierul țării, conform Reuters și Deutsche Welle.

Luând cuvântul în cadrul celei de-a 55-a reuniuni anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, Ding a declarat că globalizarea economică nu este un joc cu sumă zero, ci un proces de beneficii reciproce și progres comun.

”Protecționismul nu duce nicăieri și nu există câștigători într-un război comercial”, a spus Ding, numind multilateralismul ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale și promovarea dezvoltării umane”.

Special Address by Ding Xuexiang, Vice-Premier of the People’s Republic of China #wef25 https://t.co/ytHPDhjfWv

— World Economic Forum (@wef) January 21, 2025

Afirmațiile sale par a fi îndreptate către Statele Unite, la conducerea cărora a revenit Donald Trump și care a promis deja, după discursul său de inaugurare, că va impune tarife suplimentare țărilor străine, fără a oferi însă detalii cu privire la eventualele măsuri.

Înainte de acest moment, liderul american  a amenințat că una dintre primele sale măsuri economice, imediat după învestire, va fi majorarea taxelor vamale pentru produsele care provin din China, Mexic și Canada.

Beijingul încearcă să identifice un climat de colaborare cu Washingtonul, acest lucru fiind reflectat și de întâlnirile pe care le-a avut vicepreședintel Chinei cu omologul american și cu lideri de afaceri americani, precum Elon Musk, în ajunul ceremoniei de învestire a lui Trump care, cu câteva zile în urmă, a avut o discuție telefonică cu președintele Xi Jinping, printre temele abordate numărându-se comerțul, dar și chestiunea legată de rețeaua de socializare TikTok, care a fost nefuncțională în SUA.

Președintele chinez Xi Jinping a vorbit marți cu omologul său rus Vladimir Putin prin videoconferință, a anunțat televiziunea de stat chineză CCTV, fără a oferi detalii suplimentare, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Separat, Kremlinul a anunțat că Vladimir Putin a pledat în discuția cu omologul său chinez Xi Jinping pentru dezvoltarea în continuare a parteneriatului lor strategic, această convorbire având loc la doar câteva ore după ce Donald Trump a fost învestit ca cel de-al 47-lea președinte al SUA.

Vladimir Putin a afirmat că dorește să prezinte „noi planuri pentru dezvoltarea parteneriatului cuprinzător și a cooperării strategice ruso-chineze”.

„Ne construim legăturile pe bază de prietenie, încredere și sprijin reciproc, egalitate și beneficii reciproce. Aceste legături sunt autonome, independente de factorii politici interni și de situația globală actuală”, i-a transmis Putin lui Xi.

Rusia, care poartă un război împotriva forțelor ucrainene sprijinite de NATO, și China – aflată sub presiunea unui efort concertat al SUA de a contracara puterea sa militară și economică în creștere – au găsit din ce în ce mai mult o cauză geopolitică comună, notează Reuters.

Statele Unite consideră China drept cel mai mare concurent al lor, iar Rusia, drept cea mai mare amenințare la adresa statului național. Fostul președinte american Joe Biden a declarat că democrațiile lumii se confruntă cu o provocare din partea „autocrațiilor” precum China și Rusia.

În cadrul ultimei lor întâlniri față în față, președintele chinez Xi Jinping i-a transmis lui Joe Biden că țara sa este „pregătită să colaboreze cu o nouă administrație”. 

Anul trecut, în prima vizită externă a liderului de la Moscova, la Beijing, după preluarea celui de-al cincilea mandat de președinte, Xi Jinping i-a spus lui Vladimir Putin că China și Rusia vor „apăra dreptatea în lume”. 

China și Rusia au declarat un parteneriat „fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanșând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

Atunci, cu trei săptămâni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Xi Jinping și Vladimir Putin au semnat, la Beijing, o declarație comună prin care au cerut Occidentului să „abandoneze abordările ideologizate ale Războiului Rece”. Putin și Xi au cerut atunci NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia. În declarație, cei doi lideri au statuat că noile relații sino-ruse sunt “superioare alianțelor politice și militare din perioada Războiului Rece“. O poziție similară a fost exprimată de liderii celor două țări în martie 2023.

Beijingul se prezintă drept neutru în ceea ce privește războiul în Ucraina și susține oficial o „reglementare politică” a conflictului declanșat de invazia rusă în februarie 2022.

China rămâne însă un partener economic și politic cheie al Moscovei și nu a condamnat niciodată conflictul, ceea ce i-a făcut pe liderii din NATO să considere că Beijingul joacă „un rol determinant” în războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, notează AFP.

Comisia Europeană a solicitat consultări în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) cu scopul de a elimina practicile comerciale neloiale și ilegale ale Chinei în domeniul proprietății intelectuale.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, China a abilitat instanțele sale să stabilească rate de redevență obligatorii la nivel mondial pentru brevetele esențiale standard ale UE, fără acordul titularului brevetului. Acest lucru presează companiile europene inovatoare din domeniul înaltei tehnologii să își reducă tarifele la nivel mondial, oferind astfel producătorilor chinezi acces mai ieftin la aceste tehnologii europene în mod neloial.

De asemenea, aceasta interferează în mod nejustificat cu competența instanțelor UE în materie de brevete europene. Comisia Europeană consideră cu fermitate că astfel de practici sunt incompatibile cu Acordul OMC privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS).

Întrucât China nu a oferit nicio soluție negociată satisfăcătoare, UE este obligată să solicite consultări ca prim pas în această procedură de soluționare a litigiilor în cadrul OMC, cu scopul de a se asigura că industriile sale de înaltă tehnologie – în special în sectorul telecomunicațiilor – își pot exercita efectiv drepturile de brevet și își pot proteja investițiile în inovare.

Consultările privind soluționarea litigiilor solicitate de UE reprezintă prima etapă a procedurii OMC de soluționare a litigiilor.

”Industriile dinamice de înaltă tehnologie din UE trebuie să poată concura în mod corect și în condiții de concurență echitabile. Atunci când nu este cazul, Comisia ia măsuri decisive pentru a le proteja drepturile. Cercetarea și dezvoltarea reprezintă un motor al inovării care asigură poziția de lider a UE în dezvoltarea tehnologiilor viitoare și trebuie să fie recompensată în mod corespunzător. Contestăm aceste practici comerciale neloiale la Organizația Mondială a Comerțului”, a transmis Maroš Šefčovič, comisar european pentru comerț și securitate economică, însărcinat cu relațiile interinstituționale și transparență.

În cazul în care acestea nu conduc la o soluție satisfăcătoare în termen de 60 de zile, UE poate trece la faza de litigiu și poate solicita OMC să instituie un grup special care să se pronunțe asupra chestiunii.

Acest caz se referă la brevetele esențiale standard, care protejează tehnologiile esențiale pentru fabricarea bunurilor care respectă un standard, de exemplu 5G pentru telefoanele mobile.

Întreprinderile europene dețin multe astfel de brevete de înaltă tehnologie, în special în sectorul telecomunicațiilor, care le conferă un avantaj tehnologic.

Prin stabilirea ratelor redevențelor la nivel mondial pentru astfel de brevete, China a încercat să forțeze întreprinderile din UE să ofere producătorilor chinezi acces mai ieftin la această tehnologie europeană.