Președintele Nicușor Dan a declarat că exercițiul militar „DACIAN FALL 25”, încheiat astăzi la baza de la Cincu, și care a marcat etapa finală de ridicare temporară la nivel brigadă a Grupurilor de Luptă NATO din România și Bulgaria, reprezintă o demonstrație clară a angajamentului României față de securitatea colectivă a Alianței Nord-Atlantice și față de consolidarea Flancului Estic.

În contextul tensiunilor generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului a subliniat că țara noastră rămâne un pilon de stabilitate și un partener de încredere în cadrul NATO.

„Exercițiul marchează un moment important pentru pacea și securitatea României și cea euroatlantică”, a transmis președintele, amintind că această acțiune reflectă „continuitatea eforturilor naționale și aliate, la nivel politic, diplomatic și militar”, începute imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, în februarie 2022.

La exercițiul desfășurat între 20 octombrie și 13 noiembrie 2025 au participat peste 5.000 de militari români și din alte nouă state membre NATO: Belgia, Bulgaria, Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia și Spania.

Nicușor Dan a subliniat că România contribuie activ la întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței la Marea Neagră și pe Flancul Estic, „unde, pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, NATO se confruntă cu o amenințare militară directă”.

Exercițiul „DACIAN FALL 25” a avut drept obiectiv testarea capacității NATO de a proiecta rapid forțe și echipamente militare în regiune, în special prin deplasarea acestora din Franța către România. De asemenea, a fost analizat procesul de transformare a Grupului de Luptă Avansat Consolidat din România de la nivel de batalion la nivel de brigadă.

„Exercițiul a demonstrat importanța mobilității militare ca factor esențial pentru descurajare și apărare colectivă, confirmând capacitatea NATO de a reacționa rapid și eficient oriunde este necesar pe teritoriul aliat”, a declarat președintele României.

El a adresat mulțumiri aliaților care au participat la exercițiu, precum și celor implicați în structurile NATO din România, reafirmând solidaritatea și unitatea statelor membre.

„Împărtășim aceleași valori democratice și avem interese comune de securitate. Împreună, suntem mai eficienți în efortul de a asigura un mediu de securitate stabil, atât de necesar pentru dezvoltarea societăților noastre democratice”, a subliniat Nicușor Dan.

„Cooperarea noastră strânsă la nivel politic și militar ne întărește, atât individual, ca state, cât și colectiv, în spirit de solidaritate, ca membri ai NATO – cea mai puternică Alianță din istorie”, a conchis șeful statului.

Cancelarul german Friedrich Merz, a cărui țară este principalul finanțator european al Kievului, l-a îndemnat joi pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu ocazia unei convorbiri telefonice, să lupte „cu energie” împotriva corupției din Ucraina, zdruncinată în aceste zile de un scandal răsunător de corupție, relatează AFP, potrivit Agerpres. 

Ucraina este extrem de dependentă de ajutorul occidental pentru a rezista în fața agresiunii ruse, iar lupta împotriva corupției a fost o cerere a europenilor și SUA încă înainte de începerea războiului.

Friedrich Merz a „subliniat că guvernul german așteaptă ca Ucraina să avanseze cu energie în lupta împotriva corupției, precum și în privința altor reforme, în special în domeniul statului de drept”, se menționează într-un comunicat al guvernului german dat publicității la finalul convorbirii.

În privința sprijinului acordat Ucrainei, Germania se situează pe primul loc în Europa și pe locul doi la nivel mondial după SUA, participând la înarmarea Kievului împotriva Moscovei, la repararea și protejarea rețelei energetice ucrainene devastate de atacurile Kremlinului.

Miniștrii ucraineni ai energiei și justiției au fost forțați să demisioneze miercuri, după ce un organism anticorupție ucrainean a anunțat că a destructurat o vastă schemă de corupție în sectorul energetic în valoare de 100 de milioane de dolari, implicând mai mulți oficiali ucraineni, între care și un apropiat al președintelui.

Potrivit cancelariei germane, Volodimir Zelenski a asigurat că autoritățile ucrainene sunt hotărâte să recâștige încrederea aliaților lor după acest scandal.

Președintele ucrainean a promis „aplicarea rapidă de noi măsuri destinate să restabilească încrederea populației ucrainene, a partenerilor europeni și a donatorilor internaționali”, se arată în comunicatul german.

Guvernul german a indicat miercuri că ajutoarele pentru Ucraina vor continua, exprimându-și totodată îngrijorarea cu privire la asistența acordată de Berlin sectorului energetic ucrainean.

Acest scandal intervine în timp ce Germania anunțase la începutul lunii noiembrie că va majora sprijinul acordat Ucrainei cu 3 miliarde de euro în 2026, aducându-l la nivelul de aproximativ 11,5 miliarde.

Potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind extinderea UE, Ucraina continuă să demonstreze un „angajament remarcabil” față de obiectivul aderării la Uniunea Europeană, însă trebuie să inverseze tendințele negative recente în lupta împotriva corupției și să accelereze reformele privind statul de drept. 

Premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a efectuat joi prima sa vizită oficială la București, unde a fost primit de prim-ministrul Ilie Bolojan. Vizita marchează consolidarea parteneriatului strategic dintre România și Republica Moldova, cu accent pe integrarea europeană, cooperarea energetică, infrastructura transfrontalieră și investițiile bilaterale.

„Sunt onorat că am prima vizită externă la București, o a doua casă pentru cetățenii noștri, o casă în care împărtășim bucuriile în aceeași limbă, ne învățăm lecțiile de rezistență și demnitate din aceeași istorie și ne construim moștenirea culturală comună pentru generațiile viitoare”, a declarat premierul Munteanu, subliniind „relația specială” dintre Chișinău și București.

Șeful guvernului de la Chișinău a mulțumit României pentru sprijinul constant oferit în ultimii ani, subliniind că „România niciodată n-a uitat de noi, ci a avut multă încredere în puterea noastră, ne-a sprijinit în drumul european și a făcut investiții esențiale pentru ca Republica Moldova să dezvolte o independență veritabilă.

Citiți și Bolojan: Vom lucra îndeaproape cu guvernul de la Chișinău. Aderarea la UE, singura opțiune de a răspunde aspirațiilor de viitor și de a crește nivelul de trai în R. Moldova

„România, fără ezitare, a continuat să ne promoveze, să creadă în noi și să ne ofere deschidere. Altădată se puneau garduri de fier între noi. Azi noi ne construim punți — interconectare energetică, drumuri și poduri care fac parte dintr-o infrastructură europeană comună”, a continuat șeful guvernului de la Chișinău.

Premierul moldovean a reafirmat că obiectivul strategic al guvernului de la Chișinău rămâne aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, menționând sprijinul esențial al României în acest proces: „Cea mai trainică punte este aderarea Republicii Moldova la casa mare care e Uniunea Europeană. Avem voință politică și avem România alături. La fiecare etapă beneficiem de experiența României și de rolul său de avocat în capitalele europene”, a declarat Munteanu.

În ceea ce privește cooperarea energetică, Munteanu a precizat că interconectarea rămâne o prioritate pe agenda comună a celor două guverne.

„Mulțumim, România, pentru accesul la piața de energie electrică și pentru sprijinirea integrării noastre în piața energetică europeană. Linia Vulcănești–Chișinău este finalizată practic în proporție de 90%. Vorbim și despre noi proiecte – Vulcănești–Smârdan, Comrat–Smârdan și Vulcănești–Artsyz – care vor crește conectivitatea regională.”

Premierul a subliniat că datorită sprijinului românesc și european, Moldova „nu mai depinde de gazul rusesc, devenind dintr-un consumator vulnerabil un partener regional activ”, și a anunțat intenția Chișinăului de a participa la construcția următorului bloc de la Cernavodă.

În privința cooperării economice și culturale, Munteanu a evidențiat prezența celor peste 1.600 de companii românești în Republica Moldova și existența a „100 de proiecte comune în domeniul cercetării, educației și culturii”.

„Fiecare clădire din patrimoniu reconstruită, fiecare bec, fiecare drum, fiecare autobuz școlar, fiecare pod, fiecare grădiniță renovată înseamnă că ne mișcăm în direcția corectă. Viața demnă și pacea sunt obiectivele care ne unesc și pilonul de temelie al colaborării guvernelor noastre.”

În încheiere, premierul Republicii Moldova a vorbit despre transformarea relației bilaterale într-un parteneriat de contribuție comună la stabilitatea regională:

„România rămâne principalul partener comercial și principal investitor. Planul nostru este să devenim dintr-o țară care trebuie ajutată un stat care contribuie la securitatea regională, la conectivitatea energetică și la unitatea europeană. Moldova își construiește, cu o mână de ajutor constantă din partea României, un drum alături de statele europene. La mai mult și la mai mare!”, a conchis Alexandru Munteanu.