Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București participă la Global Cybersecurity Forum 2024 (GCF), unul dintre cele mai importante evenimente mondiale dedicate securității cibernetice. Forumul se desfășoară în perioada 2-3 octombrie 2024, în Riyadh, Arabia Saudită, informează un comunicat al ICI București. 

Participarea ICI București la GCF 2024 subliniază angajamentul României de a juca un rol activ în eforturile internaționale de protejare a ecosistemului digital global, prin colaborare și inovație. În cadrul forumului, delegația ICI participă la discuții strategice și sesiuni de networking, având oportunitatea de a crea parteneriate cu alte organizații de prestigiu din întreaga lume.

Evenimentul reunește lideri din domeniul securității cibernetice, factori de decizie și experți din diverse sectoare, pentru a discuta despre provocările și soluțiile de viitor în acest domeniu. Cu tema “Advancing Collective Action in Cyberspace”, forumul își propune să aprofundeze cooperarea internațională și să mobilizeze acțiuni comune în jurul celor mai presante priorități strategice din domeniul securității cibernetice.

Reprezentanții institutului se vor implica, de asemenea, în discuțiile legate de incluziunea socială în spațiul cibernetic, promovând soluții menite să asigure acces echitabil și dezvoltare pentru toți utilizatorii, într-o lume tot mai interconectată și digitalizată.

În 2023, 69% dintre cetățenii europeni cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni, relevă cel mai recent Eurostat.

Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%).

O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare.

Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40%), accesarea de informații personale (39%) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37%).

Potrivit Eurostat, România este codașă la multe capitole privind transformarea digitală, mulți dintre români folosind internetul pentru a sta pe rețelele sociale.

Conform obiectivelor UE privind deceniul digital, toate serviciile publice esențiale pentru întreprinderi și cetățeni ar trebui să fie complet online până în 2030, iar minimum 80% din populație să dețină competențe digitale de bază. 

Doar că același Eurostat relevă că țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de persoane cu competențe digitale de bază.

Pentru a aduce instituțiile publice mai aproape de cetățeni și pentru a facilita interacțiunea acestora cu statul, autoritățile au lansat DigiLocal, primul program integrat de digitalizare a administrațiilor publice locale.

Gestionat și finanțat integral de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, are 4 beneficii majore pentru administrațiile locale și pentru cetățeni:

• interconectarea sistemelor informatice ale primăriilor și consiliilor județene cu Ghișeul.ro, platforma oficială de plăți online a statului român, pentru plata simplă, rapidă și sigură a serviciilor publice digitale, a taxelor și a impozitelor;
• dezvoltarea de interfețe standardizate pentru comunicarea cu cetățenii, site-uri care să fie accesibile prin câteva clickuri, astfel încât românii să utilizeze ușor și sigur serviciile publice electronice;
• consolidarea securității cibernetice la nivelul administrației locale, pentru că serviciile digitale locale sunt cele mai accesate de cetățeni;
• achiziția echipamentelor IT pentru creșterea capacității administrative și asigurarea interoperabilității, astfel încât românii să nu mai facă drumuri inutile și să nu mai stea la cozi.

Serviciile publice digitale, intuitive, ușor de accesat, toate în același loc, reprezintă obiectivele Cloud-ului Guvernamental, a susținut președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, la workshop-ul “Digital Marketplace for Cloud Services in Romania”, unde a fost prezent la invitația Băncii Mondiale.

„România face progrese semnificative în privința digitalizării serviciilor oferite de instituțiile publice cetățenilor și firmelor, iar semnarea contractului pentru Cloud-ul dedicat este o reconfirmare a faptului că digitalizarea este un proces ce nu mai poate fi oprit”, a afirmat președintele ADR, Dragoș Vlad.

În schimb, digitalizarea pentru țara noastră trebuie să țină cont de experiența celorlalte state europene, a continuat acesta. „Modelul britanic pentru serviciile digitale oferite de instituțiile publice cetățenilor, sub forma unui marketplace funcțional, a constituit un punct central al discuției dintre reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României și experții Băncii Mondiale”, a precizat Dragoș Vlad.

Șeful ADR a discutat despre avantajele digitalizării și ale dezvoltării sistemelor digitale pentru instituțiile din România cu David Kershaw, Warren Smith și Kseniya Shuturminska, experți internaționali în achiziții pentru piețe digitale și tehnologie, managementul lanțului de aprovizionare atât în sectorul privat, cât și în cel public, managementul contractelor și managementul categoriilor. Ei au jucat un rol esențial în dezvoltarea Digital Marketplace din Marea Britanie.

În context, Dragoș Vlad a reiterat munca ultimilor doi ani, faptul că România are astăzi un sistem care asigură identitatea electronică a persoanei și finanțare pentru cel mai ambițios proiect de reformă a relației dintre stat și cetățean.

„Cloudul Guvernamental este esențial pentru creșterea competitivității României și pentru normalizarea relației pe care instituțiile publice o au cu cetățenii și cu firmele. Procesul pe care l-am început are nevoie de sprijinul și de know-how-ul experților de prim rang existenți la nivel european. Trebuie să învățăm din experiența altor țări pentru a putea oferi românilor o soluție complexă, completă și ușor de utilizat”, a concluzionat președintele ADR.