Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Aderarea României la zona euro se află ”într-un non-stadiu”; 2019 este un termen nerealist, trebuie să ne pregătim

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a declarat joi că România e “într-un non-stadiu” în ceea ce privește aderarea la zona euro, adăugând că, în contextul crizelor cu care Europa se confruntă, un termen limită pentru aderarea țării noastre nu este benefic, ci trebuie pus accentul pe o pregătire a țării noastre în acest sens. Președintele Klaus Iohannis a participat joi la dezbaterea “Uniunea Europeană între dezintegrare și reformare. Contribuția României la consolidarea construcției europene”, organizată la Cluj-Napoca de Grupul de reflecție și analiză internațională CITADEL, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Foto: Administrația Prezidențială

Foto: Administrația Prezidențială

”România se află într-un non-stadiu. Chestiunea a fost cam repede şi cam des politizată. Trebuie îndeplinite, știți bine, câteva criterii şi criterii suplimentare pentru a deveni eligibili pentru zona Euro. România, în principiu, îndeplineşte aceste condiţii. Dar, din exces de zel, au fost politicieni care la un moment dat au propus ca România să devină parte a Euro-zonei din 2019, ceea ce a fost nerealist, şi a fost atât de nerealist încât nici măcar nu s-au întrunit acele comisii tehnice care ar fi trebuie să existe şi să lucreze. Recunosc că la un moment dat, chiar la începutul anului 2015, şi eu mi-am dorit să ajungem în 2019 acolo, dar nu a fost o abordare realistă şi nici realizabilă. Însă, de atunci, nu s-a reevaluat la modul „hai să stabilim când ne integrăm”, ci s-a reevaluat mai degrabă la modul „hai să fim mai bine pregătiţi, când ajungem acolo să nu avem probleme la noi în ţară”, fiindcă, aderând la zona Euro, se renunţă la foarte multe pârghii de politică monetară pe care le folosim şi care, cel puţin în această etapă, ne-au ajutat. Faptul că România are o creştere de 5% când alţii au o creştere de 1% sau 2% are şi astfel de explicaţii, că noi am putut să ne mişcăm uşor folosind anumite instrumente de politică monetară. Din ce în ce mai mult, între specialiști, se vehiculează că este totuşi nevoie să avem o convergenţă reală un pic mai mare. În general, este acceptat că în Europa convergenţa minimală trebuie să fie în jur de 60% şi discuţiile din ultima vreme sunt mai degrabă ca ar fi bine să ajungem la mai mult de 60% atunci când intrăm în zona Euro.”, a transmis președintele.

”Discuţiile nu sunt foarte avansate, nu sunt foarte aprofundate şi în momentul de faţă nu avem un deadline. Cred că nici nu este foarte bine să punem acum un deadline în condițiile în care Uniunea Europeană are nenumărate crize prin care trece şi încă nu putem să spunem că le gestionăm cu măiestrie. Abia le gestionăm. Din acest motiv, nu mi se pare problematic să nu punem acum un deadline – când vrem să intrăm – ci să ne pregătim printr-o creştere economică şi să vedem când devine oportună abordarea unui deadline pentru intrarea în zona Euro”, a susținut șeful statului.

.

EDUCAȚIE

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care ziua de 15 februarie devine Ziua Națională a Lecturii

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul pentru promulgarea legii privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua națională a lecturii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Camera Deputaţilor a adoptat în luna decembrie a anului trecut, în calitate de for decizional, proiectul de lege privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua naţională a lecturii. Legea merge la promulgare.

Conform propunerii legislative citate de Adevărul.ro, autorităţile pot acorda sprijin material, financiar şi logistic bibliotecilor, muzeelor, instituţiilor de învăţământ, organizaţiilor neguvernamentale, editurilor, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile educaţiei şi culturii pentru organizarea de evenimente de încurajare a lecturii, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

De asemenea, “autorităţile şi instituţiile pot organiza manifestări culturale dedicate Zilei naţionale a lecturii în colaborare cu asociaţii şi fundaţii care au ca obiect de activitate realizarea de activităţi educaţionale şi/sau culturale”.

În săptămâna care include Ziua naţională a lecturii, în timpul desfăşurării activităţilor didactice, unităţile de învăţământ preuniversitar pot organiza activităţi de promovare şi încurajare a lecturii, pentru care dispun, în prealabil, următoarele măsuri:

“a) invitarea bibliotecilor locale, judeţene şi/sau metropolitane de a derula activităţi de prezentare a serviciilor de bibliotecă, de înregistrare la bibliotecă, de colectare de carte şi donaţie,  inclusiv prin amenajarea de standuri proprii în incinta unităţilor de învăţământ;

b) invitarea asociaţiilor, fundaţiilor non-profit şi asociaţiilor de creatori, cu experienţă în derularea de activităţi educaţionale, de a susţine cluburi de lectură, ateliere de scriere creativă, ateliere de ilustrare de carte, discuţii libere şi dezbateri despre literatură şi cărţi sau alte programe similare;

c) oferirea, cu titlu gratuit, editurilor şi librăriilor, la cerere şi în măsura disponibilităţii, de spaţii pentru prezentare şi vânzare de carte cu caracter educativ şi/sau recreativ, adecvat vârstei elevilor”, conform propunerii legislative.

Totodată, Institutul Cultural Român, departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ambasadele şi consulatele României pot desfăşura proiecte culturale şi/sau educaţionale dedicate  Zilei naţionale a lecturii, individual sau în colaborare cu asociaţii şi fundaţii de profil, în limita resurselor bugetare şi logistice disponibile.

Continue Reading

POLITICĂ

Gheorghe Ialomițianu, vicepreședinte PMP: Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană

Published

on

© PMP.online.ro

Partidul Mișcarea Populară atrage atenția Guvernului că aplicarea în continuare a modelului de creștere economică bazat pe consum stimulat din importuri va avea un impact negativ major asupra stabilității economiei, locurilor de muncă din sectorul privat, veniturilor românilor și veniturilor bugetare, a transmis Gheorghe Ialomițianu, vicepreședintele PMP.

„Este posibil ca asupra României să fie declanșată procedura de dezechilibru macroeconomic de către Comisia Europeană, având în vedere că legislația europeană sancționează țările care timp de trei ani consecutiv depășesc deficitul contului curent cu peste 4% din PIB”, a declarat acesta.

De asemenea, Gheorghe Ialomițianu a subliniat că, potrivit datelor furnizate recent de Institutul Național de Statistică pe primele 11 luni din anul 2021, deficitul balanței comerciale a fost de 21,4 miliarde euro, cu 4,9 miliarde euro mai mult decât în anul precedent. Deficitul balanței comerciale a fost influențat de deficitul produselor chimice cu 10 miliarde euro, combustibilului cu 4,1 miliarde euro și alimentelor cu 2,1 miliarde euro.

„Acest model economic se aplică și în anul 2022, având în vedere că se estimează o contribuție negativă a exportului net la creșterea economică de aproximativ 1%. Șansele ca în România să se implementeze modelul economic bazat pe consum stimulat de producția internă sunt reduse, având în vedere că la nivel guvernamental nu există o strategie pentru a stimula creșterea producției interne”, a semnalat oficialul PMP într-un mesaj publicat pe Facebook.

Mai mult, vicepreședintele PMP a precizat că actuala creștere a prețurilor la energie electrică și gaze naturale, precum și scumpirea creditelor prin majorarea dobânzii de politică monetară vor avea un impact negativ asupra firmelor de producție, în special a IMM-urilor.

„Decizia recentă a BNR de a majora dobânda de politică monetară va avea ca efect sprijinirea băncilor și accesul limitat IMM-urilor la credite, având în vedere creșterea costurilor de finanțare. Partidul Mișcarea Populară solicită actualului guvern să elaboreze o strategie pe termen mediu de sprijinire a IMM-urilor prin politici economice, financiare și măsuri fiscal-bugetare, așa cum se întâmplă în multe țări din Uniunea Europeană, care consideră aceste întreprinderi coloana vertebrală a economiei”, a conchis Gheorghe Ialomițianu.

Continue Reading

POLITICĂ

Lucia Varga, vicepreședinte PMP: Din cauza incapacității instituționale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor riscă să piardă fonduri importante alocate prin PNRR

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară (PMP), Lucia Varga, consideră că implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență nu poate fi realizată cu actuala capacitate instituțională a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a instituțiilor din subordine. Din păcate, cele mai mari frâne în absorbția fondurilor din PNRR sunt însăși instituțiile de mediu, se arată într-un comunicat.

„Atragem atenția că Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în acest moment, nu are capacitatea de a elabora la timp strategiile și actele normative necesare pentru realizarea reformelor din PNRR. De altfel, Ministerul a arătat că nu a fost capabil în ultimii ani nici măcar să transpună directivele europene, acest lucru fiind dovedit de avertizările pe care le-a transmis Comisia Europeană în acest sens României prin demararea procedurilor de infringement. Cu toate acestea, Ministrul Mediului a rămas în aceeași inerție instituțională și nu a analizat cauzele incapacității instituției de a transpune directivele europene și nu a luat nicio măsură pentru a-și întări capacitatea instituțională”, a declarat vicepreședintele PMP, Lucia Varga.

Totodată, vicepreședintele Partidului Mișcarea Populară avertizează că Agențiile de Protecție a Mediului nu vor putea analiza la timp documentațiile ce vor fi depuse în vederea obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor de mediu necesare demarării investițiilor din PNRR, dar nici a celor din Fondul pentru Tranziție Justă sau a fondurilor de coeziune pentru perioada 2021-2027. De altfel, și în prezent avizele, acordurile și autorizațiile de mediu se obțin după parcurgerea unor proceduri birocratice care au dus în multe cazuri la blocarea accesării fondurilor europene din perioada 2014-2020, mai ales a celor pentru realizarea infrastructurii rutiere.

Lucia Varga subliniază că ministrul Mediului Apelor și Pădurilor nu a identificat corect barierele existente, nu a luat măsuri pentru digitalizarea si simplificarea procedurii de obținere a actelor de reglementare emise de Agențiile de Protecție a Mediului și nu a depus eforturi reale pentru profesionalizarea angajaților din aceste instituții. Cu alte cuvinte, ministrul Mediului nu a reușit să pregătească instituția pe care o conduce și nici instituțiile de mediu din subordine și coordonare pentru implementarea PNRR, ceea ce va duce la întârzieri în realizarea reformelor și a investițiilor din PNRR, dar și a celor din celelalte fonduri europene disponibile.

„PMP solicită ministrului Mediului, măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să ia de urgență măsurile necesare pentru întărirea capacității instituționale a Ministerului și a instituțiilor din subordine. Orice întârziere însemnă fonduri pierdute, înseamnă șanse în minus pentru dezvoltarea României. Prin lipsa de acțiune a ministrului Mediului, există riscul să nu fie realizate la timp proiectele de apă, canalizare, împăduriri, gestionarea deșeurilor care ar fi dus la creșterea calității vieții cetățenilor și la protejarea mediului înconjurător”, a afirmat Lucia Varga.

Vicepreședintele PMP arată că nepăsarea ministrului Mediului poate duce la întârzieri și blocaje în realizarea proiectelor de infrastructură de transporturi, proiectelor de energie, precum și a proiectelor de dezvoltare la nivelul autorităților locale. Indiferența ministrului înseamnă riscul să pierdem miliarde euro, banii europeni alocați pentru realizarea reformelor și proiectelor de modernizare a României, a proiectelor de tranziție către o economie verde și durabilă în folosul generațiilor viitoare. De fapt, nepăsarea, lipsa de acțiune și indiferența ministrului Mediului înseamnă o mare șansă pierdută pentru copii noștri.

Continue Reading

Facebook

U.E.7 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.7 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA9 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.11 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA12 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.12 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO13 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA9 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA12 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending