Connect with us

POLITICĂ

VIDEO Klaus Iohannis: Am decis să retrag Ordinul “Steaua României” domnului Laszlo Tokes

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a susținut declaraţii de presă de la Palatul Cotroceni, unde a susținut că a decis retragerea ordinului Steaua României lui Laszlo Tokes, precizând că cel care primeşte o astfel de distincţie a statului trebuie să respecte Constituţia României.

Principalele declarații ale președintelui:

-Prima chestiune se referă la decoraţia domnului László Tőkés, care i-a fost atribuită în 2009 de către Preşedintele României şi, în urma unor declaraţii făcute de domnul Tőkés, Consiliul de Onoare al Ordinului „Steaua României” s-a sesizat şi a propus retragerea acestei distincţii.
Domnul Tőkés s-a adresat instanţelor, a contestat această decizie a Consiliului de Onoare şi instanţele au admis că acest Consiliu a avut dreptul să facă această propunere. În consecinţă, chestiunea a ajuns pe masa mea şi trebuie să iau o decizie.

-După părerea mea, trebuie să ținem cont de câteva lucruri când analizăm această speţă: cel care acordă o distincție vrea să îl răsplătească pe cel distins, vrea să îi recunoască un merit; cel care primeşte şi care acceptă această distincţie trebuie să recunoască, evident, România şi Constituţia României. Trebuie să aprecieze valorile care stau la baza Constituţiei României.

Având în vedere toate acestea, am decis să retrag Ordinul „Steaua României” domnului László Tőkés.

-A doua chestiune la care mă voi referi este mandatul pe care l-am dat domnului Prim-ministru, Dacian Cioloş, pentru a reprezenta România, luni, la două întâlniri care vor avea loc la Bruxelles. Un summit împreună cu ceilalţi lideri europeni şi cu Turcia, şi o întâlnire informală a liderilor care sunt reprezentaţi în Consiliul European.

-Scopul acestor întâlniri este de a evalua stadiul măsurilor luate pentru a controla fluxul migraţionist, în special pe ruta balcanică, de a evalua relaţia care s-a instituit încă din toamna anului trecut, în această chestiune, între Uniunea Europeană şi Turcia, de a evalua impactul misiunii NATO în Marea Egee şi de a găsi căi pentru un mai bun control al fluxului migrator. Aceste lucruri vor fi discutate, mandatul pe care l-am dat domnului Prim-ministru este foarte clar şi se înscrie în logica poziţiilor noastre pe care le-am avut şi până acum.

– Nu vreau să intru în foarte multe detalii, dar este clar că este nevoie de un control mult mai riguros al graniţelor externe ale Uniunii Europene, este nevoie de colaborare şi solidaritate la nivelul Uniunii Europene, este nevoie de măsuri ferme convenite de comun acord pentru a găsi soluţii pentru fenomenul migraţionist.

-Al treilea punct explică de ce a fost nevoie de acest mandat. Începând de duminică, duminică seara, voi face o vizită de stat în Israel şi Palestina. Această vizită de stat a fost stabilită deja de câteva luni de zile, este evident că nu poate fi contramandată şi suntem în situaţia foarte bună în care atât Preşedintele, cât şi Prim-ministrul ştiu foarte bine cum să reprezinte România în cadrul unor reuniuni de la Bruxelles pe aceste teme.

– În Israel voi avea întâlniri cu Preşedintele Israelului, cu Prim-ministrul, cu Speakerul Parlamentului şi cu alte oficialități. Voi avea cel puţin o întâlnire cu diaspora noastră din Israel și voi avea discuții, cred eu foarte bune, care au scopul de îmbunătăți relaţia dintre România şi Israel.
Sunt foarte multe domenii în care avem colaborări bune, în care avem abordări comune.

-Cu această ocazie, voi face o vizită la Autoritatea din Palestina și voi avea o întâlnire cu Președintele Autorității.

Pe 15 martie va avea loc ședința CSAT din primul trimestru al anului în curs, sunt chestiuni care trebuie să fie discutate, de regulă în primele luni, chestiuni de bilanț și buget. Vom emite un comunicat în această chestiune.

-A cincea și ultima temă, revoluționarii. Am constatat că există o preocupare intensă în acest domeniu și vreau să fac câteva precizări, ca să nu fiu greșit înțeles. Legislația a fost modificată și a instituit o procedură de reverificare și reeditare a titlurilor de revoluționar, cu o titulatură puțin modificată. Legea prevede foarte clar că nimeni nu primește un titlu de revoluționar pe care nu l-a avut și până acum. Deci, toți care au fost trecuți în aceste anexe din decretele pe care le-am semnat au avut și înainte acest titlu. Este important de știut că Administrația Prezidențială, în această chestiune, nu are nicio atribuție de verificare sau prelucrare a unor contestații. Doar Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor și comisia parlamentară au dreptul să verifice – și au obligația să verifice – dosarele depuse, să decidă asupra lor, să decidă asupra contestațiilor. Legea, în această speță, îmi dă o singură atribuție: să iau act de aceste liste și să le validez prin decret. Aceste titluri în niciun caz nu sunt decorații conferite de Președinte, ci sunt titluri conferite în baza unei legislații foarte clare.”

.

.

Continue Reading
Advertisement
5 Comments

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Congresul PSD. Viorica Dăncilă a fost desemnată candidatul Partidului Social Democrat la alegerile prezidențiale

Published

on

Viorica Dăncilă, prim-ministru şi preşedinte al Partidului Social Democrat, a fost desemnată, sâmbătă, candidat al PSD pentru alegerile prezidenţiale, informează Agerpres.

Decizia a fost luată în cadrul Congresului extraordinar al Partidului Social Democrat.

Cei prezenţi au votat în unanimitate pentru pentru desemnarea Vioricăi Dăncilă, votul fiind exprimat prin ridicarea mâinii.

Amintim că la 23 iulie, Viorica Dăncilă a fost aleasă în Biroul Politic Național candidatul Partidului Social Democrat pentru alegerile prezidențiale ce vor avea loc în această toamnă.

Prim-ministru din ianuarie 2018, Viorica Dăncilă a devenit liderul de facto al Partidului Social-Democrat după ce fostul președinte PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

Ulterior, la 29 iunie 2019, Dăncilă a fost aleasă președinte al PSD la Congresul extraordinar al formațiunii.

Viorica Dăncilă ocupă funcția de prim-ministru al României din 29 ianuarie 2018. Este prima femeie din istoria României care ocupă această funcție. A deținut anterior două mandate succesive de deputat în Parlamentul European din partea PSD.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Președintele PES Serghei Stanișev, la Congresul PSD: Sunt aici pentru a închide un capitol care nu a fost unul uşor şi pentru a deschide o nouă pagină

Published

on

Președintele Partidului Socialiștilor Europeni (PES) Serghei Stanișev, prezent sâmbătă la Congresul extraordinar al PSD, și-a exprimat susținerea pentru candidatura Vioricăi Dăncilă la Președinția României, precizând că aceașta ”şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil”, informează Agerpres.

Acesta a completat că PSD este un partid ”puternic, cu rădăcini adânci, care poate depăşi orice fel de probleme şi poate trece peste tot felul de schimbări”. Liderul PES a dorit, de asemenea, să exprime ”admiraţia” sa personală şi a familiei social-democrate europene pentru Viorica Dăncilă.

”Viorica şi-a asumat conducerea partidului într-un moment dificil şi a demonstrat de atunci că are şi curajul şi capacitatea de a-i uni în jurul său pe membrii partidului şi de a răspunde la promisiunile pe care le-a făcut. Nu este un secret faptul că au existat probleme şi dificultăţi în dialogul dintre PSD şi familia social-democrat europeană în ultima vreme. Trebuie să o felicităm pe doamna Viorica Dăncilă pentru că, în luna iunie, Partidul Socialiştilor Europeni a recunoscut din nou statul de membru plin al PSD. Am făcut aceasta pentru că avem încredere în angajamentul dumneaei, în angajamentul în favoarea politicilor sociale europene, în activitatea sa ca lider şi prim-ministru. Sunt aici ca lider al Partidului Socialiştilor Europeni pentru a închide un capitol care nu a fost un capitol uşor şi pentru a deschide o nouă pagină. Îmi exprim solidaritatea şi sprijinul pentru doamna Viorica Dăncilă în calitatea sa de candidată pentru Preşedinţia republicii”, a spus Serghei Stanişev.

Acesta a adăugat că aceste alegeri sunt importante nu doar pentru PSD, ci și pentru familia social-democrată europeană, astfel încât democrația europeană ”să fie din nou măreață, să aibă un efect asupra vieţii de zi cu zi a tuturor oamenilor”. Stanişev a mai precizat că, în ultimii doi ani şi jumătate, PSD a făcut multe lucruri pentru dezvoltarea economică şi prosperitatea României, dar şi pentru a creşte nivelul de viaţă al cetăţenilor.

Citiți și: 
Viorica Dăncilă dorește o normalizare a relațiilor dintre PSD și socialiștii europeni: Voi merge la Bruxelles să am această discuţie cu Frans Timmermans și cu Serghei Stanişev

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la 75 de ani de la 23 august 1944: Actul salvator al Regelui Mihai și al Armatei, un act de bună-credință pentru întoarcerea către valorile eurotlantice

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului, reprezentând în acest an și 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, prilej cu care șeful statului s-a referit și la un moment important din istoria națională a României – actul de la 23 august 1944.

În mesajul său, președintele califică Pactul Ribbentrop-Molotov drept ”alianța răului absolut” și precizează că actul ”laș și mincinos” avea să conducă la curmarea destinelor a milioane de oameni și la mutilarea viitorului societăților europene.

Iohannis a făcut și un recurs la istorie și la ”actul salvator pe care Regele Mihai I al României, alături de brava Armată română, înconjurat de destoinici oameni politici și iluștri diplomați, l-a făcut acum 75 de ani, când a decis ieșirea României dintr-o alianță extrem de toxică și nefastă, salvând pământul țării și numeroase vieți omenești”.

Evenimentul de la 23 august 1944 rămâne un mare act de curaj în istoria noastră recentă. Amintirea sa este o datorie de onoare față de toți cei care au acționat cu bună-credință pentru salvarea statului român și pentru întoarcerea noastră către valorile euroatlantice. Intrarea țării în zona de influență sovietică și implicit sub zodia comunismului, după ce România tocmai ieșise din epoca fascismului, este o dovadă elocventă a unui destin tragic pe care națiunea noastră l-a împărtășit, alături de alte națiuni europene, în secolul trecut”, a mai afirmat Klaus Iohannis.

Citiți și Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului: Cunoașterea adevărului istoric reprezintă stabilimentul României europene

Citiți și România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de șeful guvernului și ministrul de externe ale URSS Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

La 23 august 1939, Germania nazistă și URSS au anunțat semnarea unui pact de neagresiune, iar alianța dintre cei doi mari dictatori totalitari, Hitler și Stalin, urma să aibă consecințe nefaste pentru Europa, la opt zile de la acel moment, la 1 septembrie 1939, Germania nazistă declanșând cel de-al Doilea Război Mondial prin invadarea Poloniei. Pactul a generat pierderi teritoriale inclusiv pentru România, Basarabia și nordul Bucovinei fiind anexate de Uniunea Sovietică. 

Actul de la 24 august a fost acțiunea prin care, la data de , regele Mihai I a decis demiterea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, conducătorul de facto al României, și a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei conduse de Germania nazistă și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații reprezentanți de Statele Unite, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending