Preşedintele Klaus Iohannis i-a asigurat, joi, pe ambasadorii străini acreditaţi la București, în cadrul întâlnirii lor anuale, că va urmări ca România să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei, acesta fiind primul discurs de politică externă al șefului statului de la preluarea celui de-al doilea și ultim mandat de președinte al țării.

”Vă asigur, cu toată responsabilitatea, că voi urmări și în continuare ca România să rămână, pe plan extern, un vector de stabilitate și un promotor ferm al democrației”, a spus Iohannis, în debutul discursului său, în care a evocat principalele rezultate ale lui 2019, precum președinția română a Consiliului UE și Summitul de la Sibiu, vizita Papei Francisc în România și comemorarea a 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 2019.

”Politica noastră externă se va situa, ca și până acum, sub semnul continuității și predictibilității, însă se vor schimba, în mod firesc, unele accente și nuanțe, menite să confere mai multă coerență și consistență. Apartenența noastră la Uniunea Europeană și NATO, împreună cu parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, rămân pilonii de bază ai politicii noastre externe sau, cum le-am numit anul trecut, triada conceptuală strategică a politicii externe a României”, a mai spus președintele.

Discursul integral aici.

Element de noutate în discursul său anual de politică externă. Klaus Iohannis anunță că Bucureștiul lucrează la modernizarea parteneriatului strategic dintre România și Marea Britanie

România lucrează în prezent la modernizarea Parteneriatului Strategic bilateral cu Marea Britanie, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în discursul său anual de politică externă susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, în ceea ce reprezintă un element de noutate din prisma poziționării României pe scena internațională și în contextul unui iminent Brexit la 31 ianuarie 2020.

”Peste puțin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acționa pentru ca prietenia și alianța care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre România și Regatul Unit, la care lucrăm în prezent”, a afirmat președintele Klaus Iohannis.

De pildă, în discursul său de anul trecut, Iohannis s-a referit la relația cu Marea Britanie din perspectiva unității UE-27, în contextul asigurării de către România a președinției Consiliului UE, dar și a respingerii succesive de către Parlamentul britanic a acordului negociat atunci de fostul premier Theresa May cu Uniunea Europeană.

Reamintim că cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, informează MAE.

Pe plan militar și de securitate, România și Regatul Unit au cooperat intens în ultimii ani în cadrul NATO, avioanele britanice de luptă de tip Typhoon Eurofighter desfășurând succesive misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră și fiind staționate la Baza Mihail Kogălniceanu.

Klaus Iohannis: Vom continua să acționăm pentru aderarea la Schengen și la Zona Euro

În egală măsură, pe plan european, șeful statului a spus se va acţiona în continuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi la zona euro, dar și în susținerea proiectelor de viitor ale Uniunii Europene.

Ne dorim să capitalizăm experiența acumulată pe durata Președinției noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur și responsabil al Uniunii, capabil de implicare și asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european. Ca susținător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest și deschis cu toate statele membre și cu instituțiile europene. Vom acționa pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă și mai incluzivă, mai sigură și pe înțelesul tuturor cetățenilor săi. Acestea au fost, de altfel, și mesajele principale ale Declarației de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferința privind Viitorul Europei. Avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creșterea economică sau aprofundarea pieței interne, migrația și azilul, agrearea unui buget ambițios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene și consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene. Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea echilibrată a tuturor politicilor europene. O Uniune puternică, capabilă să reducă discrepanțele existente în cadrul ei și totodată să răspundă noilor provocări, nu poate fi construită decât pe un buget adecvat, pe măsura ambițiilor sale. România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate – Macedonia de Nord și Albania. Discuția despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acționăm pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a detaliat președintele.

Klaus Iohannis: ”NATO este o alianță militară de succes. (…) Fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu”

La nivel aliat, șeful statului a afirmat că NATO este “o alianţă militară de succes” și că România va lucra pentru ca Organizaţia să fie “şi mai puternică”.

”În actualul context internațional confruntat cu riscuri, provocări și amenințări mai vechi și mai noi, nevoia unei Alianțe Nord Atlantice puternice, unite și eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianță militară de succes și vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca ea să fie și mai puternică. Acesta este și mesajul principal al Summitului aniversar de la Londra din decembrie 2019 și pe această direcție România se va concentra cu eforturi reînnoite, ca aliat important situat pe Flancul Estic al NATO. Suntem hotărâți să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare și vom continua să acționăm pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe Flancul său Estic. În același timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului”, a spus președintele.

Parteneriatul Strategic cu SUA rămâne o constantă a politicii externe a României

În ce privește Parteneriatul Strategic cu SUA, Iohannis a precizat că acesta rămâne ”o constantă” a politicii externe românești, precizând că România contează pe SUA inclusiv pentru dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări și a Formatului București 9.

”Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre și în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relațiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relația bilaterală, pornind de la prioritățile strategice stabilite prin Declarația comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Președintele Trump din august 2019. Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securității. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică și a telecomunicațiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale și creșterea investițiilor, consolidarea relațiilor în domeniul educației și al cercetării, realizarea de progrese în privința ridicării vizelor pentru cetățenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare. Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Inițiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la București, din septembrie 2018. De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul București 9, de care și Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaților de pe Flancul Estic”, a mai precizat Iohannis.

România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când vor exista acțiuni pentru continuarea parcursului european

Nu în ultimul rând, președintele a spus România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când va constata că la nivel guvernamental vor avea loc acţiuni pentru continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei.

“Reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. Din păcate, așa cum am mai spus, nu suntem deloc convinși că actualul guvern de la Chișinău își propune acest obiectiv. De aceea, vom continua doar proiectele de sprijin care sunt dedicate direct cetățenilor, proiectele cu impact la nivel local și proiectele de interconectare strategică. Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a mai spus șeful statului.

Noile parteneriate ale României pe scena globală. Klaus Iohannis: Sperăm ca parteneriatul strategic cu Japonia să se materializeze anul viitor

În plan mai larg, Iohannis mai afirimat că prioritățile de politică externă ale României vizează consolidarea relațiilor, inclusiv a celor economice, cu alte state și zone de interes din lume, între care se înscriu Japonia, Coreea de Sud, China, India, precum și state din Asia, Africa, America Latină și Caraibi.

”Ne dorim un parteneriat strategic relevant cu Japonia, care să consolideze rezultatele vizitei istorice a Premierului Shinzō Abe de la București, din 2018, și sperăm ca acest obiectiv să se materializeze în anul viitor, la aniversarea centenarului relațiilor politico-diplomatice”, a mai spus șeful statului

Citiți și 

2019 VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”

2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa

2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

România lucrează în prezent la modernizarea Parteneriatului Strategic bilateral cu Marea Britanie, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în discursul său anual de politică externă susținut în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București, în ceea ce reprezintă un element de noutate din prisma poziționării României pe scena internațională și în contextul unui iminent Brexit la 31 ianuarie 2020.

”Peste puțin timp va avea loc retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este un moment pe care noi nu l-am dorit, dar vom acționa pentru ca prietenia și alianța care ne-au legat până acum să rămână puternice între Regatul Unit și Uniunea Europeană. În egală măsură, urmărim modernizarea parteneriatului nostru strategic dintre România și Regatul Unit, la care lucrăm în prezent”, a afirmat președintele Klaus Iohannis.

De pildă, în discursul său de anul trecut, Iohannis s-a referit la relația cu Marea Britanie din perspectiva unității UE-27, în contextul asigurării de către România a președinției Consiliului UE, dar și a respingerii succesive de către Parlamentul britanic a acordului negociat atunci de fostul premier Theresa May cu Uniunea Europeană.

Reamintim că cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

România și Marea Britanie au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, în iunie 2003, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie şi România în Europa: Parteneriat Strategic”. În iunie 2011 a fost convenită ”Declaraţia Comună privind relansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Marea Britanie”, care prevede angajamentul celor două state de a coopera mai strâns în multiple domenii, informează MAE.

Pe plan militar și de securitate, România și Regatul Unit au cooperat intens în ultimii ani în cadrul NATO, avioanele britanice de luptă de tip Typhoon Eurofighter desfășurând succesive misiuni de poliție aeriană la Marea Neagră și fiind staționate la Baza Mihail Kogălniceanu.

În discursul său de politică externă în fața ambasadorilor străini, președintele Klaus Iohannis i-a asigurat pe aceștia că va urmări ca România să rămână pe plan extern un vector de stabilitate şi un promotor ferm al democraţiei. (Discursul integral aici)

În egală măsură, pe plan european, șeful statului a spus se va acţiona în continuare în vederea aderării României la spaţiul Schengen şi la zona euro, dar și în susținerea proiectelor de viitor ale Uniunii Europene.

Ne dorim să capitalizăm experiența acumulată pe durata Președinției noastre de anul trecut. Am demonstrat că suntem un membru matur și responsabil al Uniunii, capabil de implicare și asumare a unor obiective complexe în consolidarea proiectului european. Ca susținător constant al ideii unei Europe mai puternice, vom contribui la consolidarea proiectului european pe baza unui parteneriat onest și deschis cu toate statele membre și cu instituțiile europene. Vom acționa pentru a avea o Uniune mai puternică, mai unită, mai competitivă și mai incluzivă, mai sigură și pe înțelesul tuturor cetățenilor săi. Acestea au fost, de altfel, și mesajele principale ale Declarației de la Sibiu. De aceea, ne propunem să ne implicăm activ în Conferința privind Viitorul Europei. Avem nevoie de o abordare comună pe toate temele majore la nivel european, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, agenda digitală, creșterea economică sau aprofundarea pieței interne, migrația și azilul, agrearea unui buget ambițios al Uniunii, politica de extindere, promovarea valorilor europene și consolidarea acțiunii externe a Uniunii Europene. Stimularea unei convergențe sporite la nivelul întregii Uniuni rămâne un obiectiv prioritar, ca bază pentru avansarea echilibrată a tuturor politicilor europene. O Uniune puternică, capabilă să reducă discrepanțele existente în cadrul ei și totodată să răspundă noilor provocări, nu poate fi construită decât pe un buget adecvat, pe măsura ambițiilor sale. România va sprijini în continuare politica de extindere a Uniunii, îndeosebi pentru deschiderea cât mai curând posibil a negocierilor de aderare cu cele două state candidate – Macedonia de Nord și Albania. Discuția despre eficientizarea metodologiei de extindere nu trebuie în niciun caz să blocheze sau să întârzie acest proces. Totodată, vom continua să acționăm pentru aderarea la Spațiul Schengen, care va contribui semnificativ la consolidarea securității pentru întregul spațiu de liberă circulație din Uniune și, de asemenea, pentru aderarea la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite”, a detaliat președintele.

La nivel aliat, șeful statului a afirmat că NATO este “o alianţă militară de succes” și că România va lucra pentru ca Organizaţia să fie “şi mai puternică”.

”În actualul context internațional confruntat cu riscuri, provocări și amenințări mai vechi și mai noi, nevoia unei Alianțe Nord Atlantice puternice, unite și eficiente este mai mare decât oricând. NATO este o alianță militară de succes și vom continua să lucrăm foarte strâns, împreună cu ceilalți Aliați, pentru ca ea să fie și mai puternică. Acesta este și mesajul principal al Summitului aniversar de la Londra din decembrie 2019 și pe această direcție România se va concentra cu eforturi reînnoite, ca aliat important situat pe Flancul Estic al NATO. Suntem hotărâți să ne respectăm în continuare angajamentele asumate vizând alocarea procentului de 2% din PIB pentru apărare și vom continua să acționăm pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a Alianței, mai ales pe Flancul său Estic. În același timp, fără a fi afectat efortul aliat la Marea Neagră, România va susține o implicare sporită a NATO în Orientul Mijlociu și în combaterea terorismului”, a spus președintele.

În ce privește Parteneriatul Strategic cu SUA, Iohannis a precizat că acesta rămâne ”o constantă” a politicii externe românești, precizând că România contează pe SUA inclusiv pentru dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări și a Formatului București 9.

”Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii rămâne o constantă a politicii noastre și în contextul mai larg al interesului nostru consecvent pentru consolidarea relațiilor transatlantice. Vom continua să aprofundăm relația bilaterală, pornind de la prioritățile strategice stabilite prin Declarația comună pe care am adoptat-o cu ocazia întrevederii cu Președintele Trump din august 2019. Dincolo de excelenta colaborare în domeniul apărării, vom urmări extinderea cooperării bilaterale printr-o definire mai cuprinzătoare a securității. Mă refer aici la domenii precum securitatea cibernetică și a telecomunicațiilor sau securitatea energetică. Promovarea schimburilor comerciale și creșterea investițiilor, consolidarea relațiilor în domeniul educației și al cercetării, realizarea de progrese în privința ridicării vizelor pentru cetățenii români constituie la rândul lor obiective importante pentru perioada următoare. Un demers regional în care contăm în continuare pe sprijinul Statelor Unite este Inițiativa celor Trei Mări, în perioada următoare prioritatea fiind implementarea proiectelor concrete de interconectare, pe linia deciziilor adoptate la Summitul de la București, din septembrie 2018. De asemenea, vom continua să sprijinim Formatul București 9, de care și Statele Unite sunt interesate. Acest format continuă să fie foarte util pentru coordonarea aliaților de pe Flancul Estic”, a mai precizat Iohannis.

Nu în ultimul rând, președintele a spus România va relua cooperarea deplină cu Republica Moldova când va constata că la nivel guvernamental vor avea loc acţiuni pentru continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiţia, administraţia şi combaterea corupţiei.

“Reiterez poziția României: parcursul european este singura și cea mai sigură cale către reformarea profundă a instituțiilor, de natură să aducă beneficii palpabile cetățenilor săi. (…) Vom relua cooperarea deplină doar atunci când vom vedea la nivel guvernamental acțiune concretă îndreptată spre continuarea parcursului european, a procesului de reformă, cu precădere în domenii precum justiția, administrația și combaterea corupției, de natură să asigure un parcurs democratic și predictibilitate în plan intern și extern”, a mai spus șeful statului.

Citiți și 

2019 VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”

2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa

2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte, joi, la Palatul Cotroceni, cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

Întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice din România va avea loc la ora 12:00, potrivit agendei şefului statului.

Anul trecut, pe 29 ianuarie, la reuniunea cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Iohannis le promitea acestora că va face tot ceea ce ţine de el pentru ca democraţia şi statul de drept să nu fie afectate, reamintește Agerpres.

Şeful statului arăta şi că aprofundarea Parteneriatului cu SUA rămâne o prioritate pentru politica externă a României, la fel şi aderarea României la spaţiul Schengen.

El indica că România menţine ca prioritară atenţia asupra Parteneriatului strategic privind integrarea europeană a Republicii Moldova, dar şi că ţara noastră va continua în 2019 aprofundarea parteneriatelor şi a relaţiilor strategice cu Franţa, Germania, Italia, Polonia, Turcia sau Japonia. Preşedintele Iohannis arăta că liniile mari de acţiune ale politicii externe rămân valabile în cazul Balcanilor de Vest şi Caucazului de Sud, Asiei Centrală şi Orientului Mijlociu, Asiei, Americii Latine şi Africii.

Citiți și 

2019 VIDEO Președintele Klaus Iohannis, discurs în fața șefilor de misiuni diplomatice acreditați la București: ”Triada conceptuală strategică a politicii externe a României se va menţine neatinsă”

2018 VIDEO Klaus Iohannis, la reuniunea anuală cu ambasadorii străini: Ca stat cu o națiune pro-europeană, fără partide parlamentare eurosceptice, avem legitimitatea de a participa alături de ”nucleul dur” al UE la consolidarea sa

2017 VIDEO&TEXT Klaus Iohannis a prezentat șefilor de misiuni diplomatice direcțiile de politică externă ale României: Pilonii fundamentali rămân aceiaşi – aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA şi consolidarea UE şi a NATO