Connect with us

#RO2019EU

Klaus Iohannis, mesaj istoric la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen: România va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania pentru consolidarea proiectului european

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a obiectivului consolidării proiectului european, a transmis președintele Klaus Iohannis, marți, în cadrul unui discurs susținut la Aachen, acolo unde cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat un tratat de cooperare și integrare franco-german.

«Spiritul de la Aachen» pecetluit prin semnarea noului tratat de cooperare și integrare franco-german ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, a susținut, marți, președintele Klaus Iohannis, în cadrul unui discurs susținut la Aachen, acolo unde cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat noul tratat bilateral.

”Vă felicit pentru semnarea Tratatului de prietenie! Mă bucură și mă onorează să reprezint România, ca stat care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, și să iau parte la ceremonia semnării acestui acord bilateral cu profunde semnificații europene. Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare”, a declarat șeful statului, a cărui prezență are loc în contextul în care reprezintă România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis a făcut referire, în discursul său, la renaşterea «spiritului de la Élysée» și la inspirația pe care o va produce, începând de acum, «spiritul de la Aachen».

Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a  Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie – Uniunea Europeană de astăzi. Renaşterea «spiritului de la Élysée» trebuie să ne redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a clădi o Europă puternică, unită și coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai «spiritul de la Élysée», ci și «spiritul de la Aachen»! În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a subliniat faptul că acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice, ci reflectă angajamentul Parisului și Berlinului pentru consolidarea proiectului european, asigurând cele două țări și de angajamentul României în acest sens.

”Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv. Adevărata forță a motorului franco-german este dată şi de forța sa de atracție. Cheia unui proiect european viabil constă şi în deschiderea axei de cooperare franco-germane către o abordare inclusivă a inițiativelor pe care le promovează la nivel european. Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea și coeziunea statelor membre. În pofida unor diferențe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun și privind ritmul și direcția dezvoltării noastre, forța coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern. Aceasta este, de altfel, și ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Este esenţial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să fie bazată pe priorități consensuale, care să evidențieze valoarea adăugată a proiectului european și să reflecte nevoile și aspirațiile cetățenilor. Victoria consensului în relația franco-germană este un exemplu de urmat în acest sens”, a pus Klaus Iohannis.

Șeful statului a adus în discuție și summitul informal al șefilor de stat sau de guvern de la Sibiu, prima astfel de manifestare politică la nivel înalt din istoria Uniunii Europene organizată de Ziua Europei, 9 mai 2019.

”În acelaşi timp, «Spiritul de la Aachen» ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor și domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față tuturor provocărilor. Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă şi generatoare de speranţă cu privire la viitorul nostru comun!”, a conchis Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, ce va avea loc în orașul german Aachen, șeful statului fiind invitat la istoricul eveniment de cancelarul Germaniei Angela Merkel și de președintele Franței Emmanuel Macron.

Prezența președintelui Klaus Iohannis a avut loc în contextul în care a reprezentat România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

George Ciamba, la finalul mandatului de ministru care a gestionat președinția României la Consiliul UE: ”Am reușit să convingem că România este profund ataşată proiectului european”

Published

on

© RO2019EU/ Twitter

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a afirmat, la final de mandat, că echipa alături de care a lucrat la pregătirea şi coordonarea preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene a fost ca o “familie extinsă”, care a convins că “indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”.

“Această familie extinsă, din care sunt fericit că am avut ocazia să fac parte, şi-a ghidat acţiunile în cheia motto-ului Preşedinţiei române a Consiliului UE: coeziunea. Împreună, am dovedit că putem depăşi obstacole, că putem găsi soluţii creative la probleme care par insurmontabile, că suntem deschişi, flexibili, buni negociatori, muncitori, dedicaţi şi devotaţi valorilor europene. Astfel, am reuşit să convingem că, indiferent de percepţii, România este profund ataşată proiectului european”, a menţionat Ciamba, într-un mesaj transmis de MAE.

El a amintit că o parte importantă a mandatului său a fost legată de “gestionarea unui moment istoric – prima preşedinţie română a Consiliului UE – un examen de maturitate, în timpul căruia ţara noastră a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene”.

“A fost o plăcere şi o onoare să conduc echipa care a gestionat prima Preşedinţie română a Consiliului UE, atât de la Bucureşti, prin Centrala Ministerului Afacerilor Externe şi prin ministerele de linie, cât şi de la Bruxelles, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă UE. Efortul MAE a depăşit graniţele acestor capitale, cuprinzând toate Misiunile diplomatice ale României care, prin evenimentele organizate şi prin activităţile desfăşurate în special anul acesta, au avut un rol crucial pentru promovarea Preşedinţiei şi, implicit, pentru creşterea vizibilităţii României în străinătate”, a spus ministrul delegat.

Ciamba a subliniat rolul de “honest broker” din timpul preşedinţiei române.

“Atât în perioada în care am prezidat Consiliul Afaceri Generale, cât şi în cea în care am participat ca membru la reuniunile acestuia, am acţionat ca un honest broker care a ascultat toate părerile, care a încercat să aducă un consens şi să negocieze în interesul comun al Uniunii. Sper ca acest capital să fie valorificat inclusiv în relaţiile bilaterale cu statele membre UE”, a afirmat el.

Totodată, el şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegii din minister.

“În cele din urmă, rămân pe deplin recunoscător colegilor pentru că mi-au fost aproape, în ciuda distanţelor şi pentru că am reuşit, împreună, ceea ce nu am fi putut face nicicând separat”, a mai afirmat George Ciamba.

George Ciamba a fost numit ambasador al României în Grecia săptămâna trecută.

El este diplomat de carieră şi lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din decembrie 1990, potrivit site-ului MAE.

Pe 13 noiembrie 2018, Ciamba a fost numit în funcția de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, după demisia lui Victor Negrescu, poziție din care diplomatul a coordonat activitățile primei președinții României la Consiliul Uniunii Europene, iar din această calitate a țării noastre a condus în primele șase luni ale anului reuniunile Consiliului Afaceri Generale, formațiune a Consiliului UE care asigură cadrul general al luării deciziilor de către țările Uniunii Europene.

În cadrul MAE, George Ciamba a fost atât secretar de stat pentru afaceri europene, cât și secretar de stat pentru afaceri strategice euro-atlantice și bilaterale.

El a mai fost ambasador în al României în Grecia, din 2005 până în 2012

Între 1999 și 2003 a fost ambasador în Turcia și reprezentant permanent al României la Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră.

Continue Reading

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending