Connect with us

#RO2019EU

Klaus Iohannis, mesaj istoric la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen: România va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania pentru consolidarea proiectului european

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a obiectivului consolidării proiectului european, a transmis președintele Klaus Iohannis, marți, în cadrul unui discurs susținut la Aachen, acolo unde cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat un tratat de cooperare și integrare franco-german.

«Spiritul de la Aachen» pecetluit prin semnarea noului tratat de cooperare și integrare franco-german ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, a susținut, marți, președintele Klaus Iohannis, în cadrul unui discurs susținut la Aachen, acolo unde cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat noul tratat bilateral.

”Vă felicit pentru semnarea Tratatului de prietenie! Mă bucură și mă onorează să reprezint România, ca stat care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, și să iau parte la ceremonia semnării acestui acord bilateral cu profunde semnificații europene. Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare”, a declarat șeful statului, a cărui prezență are loc în contextul în care reprezintă România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis a făcut referire, în discursul său, la renaşterea «spiritului de la Élysée» și la inspirația pe care o va produce, începând de acum, «spiritul de la Aachen».

Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a  Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie – Uniunea Europeană de astăzi. Renaşterea «spiritului de la Élysée» trebuie să ne redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a clădi o Europă puternică, unită și coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai «spiritul de la Élysée», ci și «spiritul de la Aachen»! În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a subliniat faptul că acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice, ci reflectă angajamentul Parisului și Berlinului pentru consolidarea proiectului european, asigurând cele două țări și de angajamentul României în acest sens.

”Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv. Adevărata forță a motorului franco-german este dată şi de forța sa de atracție. Cheia unui proiect european viabil constă şi în deschiderea axei de cooperare franco-germane către o abordare inclusivă a inițiativelor pe care le promovează la nivel european. Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea și coeziunea statelor membre. În pofida unor diferențe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun și privind ritmul și direcția dezvoltării noastre, forța coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern. Aceasta este, de altfel, și ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Este esenţial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să fie bazată pe priorități consensuale, care să evidențieze valoarea adăugată a proiectului european și să reflecte nevoile și aspirațiile cetățenilor. Victoria consensului în relația franco-germană este un exemplu de urmat în acest sens”, a pus Klaus Iohannis.

Șeful statului a adus în discuție și summitul informal al șefilor de stat sau de guvern de la Sibiu, prima astfel de manifestare politică la nivel înalt din istoria Uniunii Europene organizată de Ziua Europei, 9 mai 2019.

”În acelaşi timp, «Spiritul de la Aachen» ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor și domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față tuturor provocărilor. Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă şi generatoare de speranţă cu privire la viitorul nostru comun!”, a conchis Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, ce va avea loc în orașul german Aachen, șeful statului fiind invitat la istoricul eveniment de cancelarul Germaniei Angela Merkel și de președintele Franței Emmanuel Macron.

Prezența președintelui Klaus Iohannis a avut loc în contextul în care a reprezentat România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine

Published

on

©Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale/ Facebook

România și Slovenia doresc să schimbe legislația din Uniunea Europeană privind etichetarea mierii prin indicarea precisă a țării de origine, indiferent dacă aceasta provine la state membre UE sau țări terțe, a afirmat, sâmbătă, Tanja Strnisa, secretar de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Alimentaţiei din Republica Slovenia, la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, informează Agerpres.

”Am fost foarte bucuroasă să aflu astăzi că România a făcut progrese în acest domeniu, şi să aflu, de asemenea, că atât cultivatorii de albine, apicultorii, cât şi Ministerul Agriculturii se străduiesc să obţină o miere de foarte bună calitate, că s-a reuşit în România să dubleze producţia şi aproape să se dubleze numărul de colonii, de familii de albine. Am mai auzit astăzi ceva foarte importat legat de calitatea mierii dumneavoastră, de faptul că şi consumatorii de miere doresc să fie informaţi în legătură cu calitatea mierii şi mai ales să fie informaţi cu privire la ţara de origine, cu provenienţa mierii. În conformitate cu legislaţia actuală a Uniunii Europene pe etichetă se poate menţiona provenit din Uniunea Europeană sau nou-UE, iar consumatorii noştri şi apicultorii doresc să aibă informaţii mai precise, dacă este dintr-o ţară terţă, din care anume ţară terţă, iar dacă este din Uniunea Europeană din care ţară membră a Uniunii Europene provine. Iar în această privinţă cele două ministere ale noastre se susţin unul pe altul în ideea schimbării acestui mod de etichetare la nivel European”, a spus Tanja Strnisa.

Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a declarat că ar trebui să ne dea de gândit faptul că în România consumul de zahăr pe cap de locuitor este de 30 de kg, iar cel de miere pe cap de locuitor este de un kg şi că ar trebui să face diferenţa în opţiunile pe care le avem.

Tanja Strnisa a participat sâmbătă la conferinţa ”Apicultura în context european şi mondial”, eveniment realizat în contextul Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Evenimentul, organizat cu prilejul ”Zilei Mondiale a Albinei”, îşi propune să evidenţieze importanţa polenizatorilor pentru umanitate şi pentru întregul ecosistem, asupra necesităţii dezvoltării sectorului apicol în contextul schimbărilor climatice, precum şi rolul crucial al acestora în creşterea randamentului culturilor.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins în anul 2015 un vârf de 1,47 milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Continue Reading

#RO2019EU

Polonia depune o plângere la Curtea de Justiție a Uniunii Europene împotriva directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Published

on

©️ European Court of Justice/ Facebook

Polonia a depus vineri o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva reformei drepturilor de autor adoptată în aprilie, a anunţat ministrul adjunct al afacerilor externe, relatează AFP.

Polonia a decis să depună în această dimineaţă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene o plângere în legătură cu adoptarea de către UE a directivei privind drepturile de autor pe internet“, a declarat Konrad Szymanski la televiziunea publică TVP Info, scrie Agerpres.

“Vedem în această reformă, pentru moment destul de neclară, o ameninţare importantă pentru libertatea de expresie, şi în special pentru libertatea de expresie pe internet”, a adăugat el.

Potrivit acestuia, directiva ar putea conduce “la adoptarea de reguli similare cu o cenzură preventivă”.

Citiți și Parlamentul European a aprobat controversata reformă a directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Reforma drepturilor de autor, controversată, a fost adoptată la capătul unei lupte intense de doi ani în care s-au confruntat, pe de o parte, marile grupuri de presă şi artiştii favorabili legii şi, de cealaltă parte, giganţii lumii digitale şi apărătorii libertăţii internetului, îngrijoraţi de consecinţele sale.

Polonia a fost una dintre cele şase ţări care s-au opus reformei.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE a reușit amendarea definitivă a normelor privind dimensiunea autovehiculelor grele în scopul salvării de vieți omenești și protecției mediului

Published

on

Camioanele cu cabine rotunjite sunt prevăzute să ajungă pe drumurile europene începând cu 1 septembrie 2020, Consiliul aprobând astăzi introducerea mai rapidă modelului mai sigur și mai ecologic și încheind, totodată, procedura legislativă, potrivit unui comunicat.

Decizia adoptată de miniștri modifică normele privind dimensiunea maximă a camioanelor, devansând data care permite o lungime mai mare pentru o parte frontală mai rotunjită, fără a se reduce spațiul pentru încărcătură. La 12 februarie 2019, președinția română și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

,,Această nouă generație de cabine va fi mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de combustibil și mai confortabilă pentru șoferi. Deci este o veste bună pentru toți participanții la trafic și pentru mediu”, declară Răzvan Cuc, ministrul român al transporturilor

Partea frontală mai alungită a cabinei va reduce unghiurile moarte ale șoferilor, astfel încât aceștia vor avea o mai bună vizibilitate asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii. Aceasta va reduce totodată pagubele sau vătămările corporale ale altor participanți la trafic produse în caz de coliziune. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar putea duce la salvarea a până la 500 de vieți pe an, în principal în rândul pietonilor și al bicicliștilor din zonele urbane.

Se preconizează că rezistența redusă a aerului va scădea consumul de combustibil cu până la 10%. Reducerea emisiilor va contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înainte de a putea fi introduse pe piață, cabinele aerodinamice trebuie să îndeplinească cerințele de omologare de tip necesare. Acestea vor intra în vigoare până la 1 noiembrie 2019.

Lungimea suplimentară permisă poate fi utilizată numai pentru îmbunătățirea aerodinamicii cabinei, și nu pentru a spori capacitatea de încărcare a vehiculului.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending