Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu
«Spiritul de la Aachen» pecetluit prin semnarea noului tratat de cooperare și integrare franco-german ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, a susținut, marți, președintele Klaus Iohannis, în cadrul unui discurs susținut la Aachen, acolo unde cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat noul tratat bilateral.
”Vă felicit pentru semnarea Tratatului de prietenie! Mă bucură și mă onorează să reprezint România, ca stat care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, și să iau parte la ceremonia semnării acestui acord bilateral cu profunde semnificații europene. Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare”, a declarat șeful statului, a cărui prezență are loc în contextul în care reprezintă România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.
Iohannis a făcut referire, în discursul său, la renaşterea «spiritului de la Élysée» și la inspirația pe care o va produce, începând de acum, «spiritul de la Aachen».
”Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie – Uniunea Europeană de astăzi. Renaşterea «spiritului de la Élysée» trebuie să ne redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a clădi o Europă puternică, unită și coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai «spiritul de la Élysée», ci și «spiritul de la Aachen»! În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre”, a completat președintele.
Klaus Iohannis a subliniat faptul că acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice, ci reflectă angajamentul Parisului și Berlinului pentru consolidarea proiectului european, asigurând cele două țări și de angajamentul României în acest sens.
”Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv. Adevărata forță a motorului franco-german este dată şi de forța sa de atracție. Cheia unui proiect european viabil constă şi în deschiderea axei de cooperare franco-germane către o abordare inclusivă a inițiativelor pe care le promovează la nivel european. Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea și coeziunea statelor membre. În pofida unor diferențe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun și privind ritmul și direcția dezvoltării noastre, forța coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern. Aceasta este, de altfel, și ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Este esenţial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să fie bazată pe priorități consensuale, care să evidențieze valoarea adăugată a proiectului european și să reflecte nevoile și aspirațiile cetățenilor. Victoria consensului în relația franco-germană este un exemplu de urmat în acest sens”, a spus Klaus Iohannis.
Șeful statului a adus în discuție și summitul informal al șefilor de stat sau de guvern de la Sibiu, prima astfel de manifestare politică la nivel înalt din istoria Uniunii Europene organizată de Ziua Europei, 9 mai 2019.
”În acelaşi timp, «Spiritul de la Aachen» ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor și domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față tuturor provocărilor. Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă şi generatoare de speranţă cu privire la viitorul nostru comun!”, a conchis Klaus Iohannis.
Președintele Klaus Iohannis a participat la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, ce va avea loc în orașul german Aachen, șeful statului fiind invitat la istoricul eveniment de cancelarul Germaniei Angela Merkel și de președintele Franței Emmanuel Macron.
Prezența președintelui Klaus Iohannis a avut loc în contextul în care a reprezentat România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.
Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.
Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.
Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.
Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.
În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.
.
