Connect with us

#RO2019EU

Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german: ”Spiritul de la Aachen ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

«Spiritul de la Aachen» pecetluit prin semnarea noului tratat de cooperare și integrare franco-german ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, a susținut, marți, președintele Klaus Iohannis, în cadrul unui discurs susținut la Aachen, acolo unde cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat noul tratat bilateral.

”Vă felicit pentru semnarea Tratatului de prietenie! Mă bucură și mă onorează să reprezint România, ca stat care exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, și să iau parte la ceremonia semnării acestui acord bilateral cu profunde semnificații europene. Marcăm acest moment la Aachen, un loc care nu putea fi mai încărcat de simbolism, fiind prima capitală a Europei din epoca lui Carol cel Mare”, a declarat șeful statului, a cărui prezență are loc în contextul în care reprezintă România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

Iohannis a făcut referire, în discursul său, la renaşterea «spiritului de la Élysée» și la inspirația pe care o va produce, începând de acum, «spiritul de la Aachen».

Semnarea, în 22 ianuarie 1963, a  Tratatului de la Élysée a făcut posibil cel mai grandios proiect politic integraționist din istorie – Uniunea Europeană de astăzi. Renaşterea «spiritului de la Élysée» trebuie să ne redea energia de a continua viziunea și eforturile predecesorilor noștri de a clădi o Europă puternică, unită și coezivă. Începând de astăzi, ne va inspira nu numai «spiritul de la Élysée», ci și «spiritul de la Aachen»! În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a subliniat faptul că acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice, ci reflectă angajamentul Parisului și Berlinului pentru consolidarea proiectului european, asigurând cele două țări și de angajamentul României în acest sens.

”Vă asigur cu toată fermitatea că România a fost, este și va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania în urmărirea constantă a acestui obiectiv. Adevărata forță a motorului franco-german este dată şi de forța sa de atracție. Cheia unui proiect european viabil constă şi în deschiderea axei de cooperare franco-germane către o abordare inclusivă a inițiativelor pe care le promovează la nivel european. Aceasta este modalitatea cea mai bună prin care poate fi întărită unitatea și coeziunea statelor membre. În pofida unor diferențe inerente de viziune cu privire la viitorul nostru european comun și privind ritmul și direcția dezvoltării noastre, forța coeziunii se va dovedi, sper, în cele din urmă mult mai puternică. Uniunea Europeană va dăinui și în viitor prin deschiderea sa și prin voința statelor membre de a acționa în comun pentru a întări UE în plan intern și extern. Aceasta este, de altfel, și ideea fundamentală care ghidează mandatul României la Președinția Consiliului Uniunii Europene. Este esenţial ca viziunea pentru viitorul Uniunii să fie bazată pe priorități consensuale, care să evidențieze valoarea adăugată a proiectului european și să reflecte nevoile și aspirațiile cetățenilor. Victoria consensului în relația franco-germană este un exemplu de urmat în acest sens”, a spus Klaus Iohannis.

Șeful statului a adus în discuție și summitul informal al șefilor de stat sau de guvern de la Sibiu, prima astfel de manifestare politică la nivel înalt din istoria Uniunii Europene organizată de Ziua Europei, 9 mai 2019.

”În acelaşi timp, «Spiritul de la Aachen» ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019. Modul în care Europa se înțelege pe sine se bazează pe valori comune, fundamentale. La Summitul de la Sibiu, mesajul nostru comun trebuie să fie, doamnelor și domnilor, acesta: avem nevoie de o Uniune puternică, inclusivă, coezivă și pregătită să facă față tuturor provocărilor. Numai astfel putem aduce o perspectivă clară, pozitivă şi generatoare de speranţă cu privire la viitorul nostru comun!”, a conchis Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a participat la ceremonia de semnare a Tratatului de cooperare și integrare franco-german, ce va avea loc în orașul german Aachen, șeful statului fiind invitat la istoricul eveniment de cancelarul Germaniei Angela Merkel și de președintele Franței Emmanuel Macron.

Prezența președintelui Klaus Iohannis a avut loc în contextul în care a reprezentat România în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Consiliului Uniunii Europene.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

UE va adera la un acord internațional privind denumirile de origine și indicațiile geografice. România, care nu a ratificat acest acord, are 5 branduri tradiționale protejate la nivel european

Published

on

@Pixabay License

Actul de la Geneva al Acordului de la Lisabona este un tratat administrat de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale (OMPI). Acesta extinde domeniul de aplicare al Acordului de la Lisabona pentru a cuprinde nu numai denumirile de origine, ci și indicațiile geografice și le dă organizațiilor internaționale (precum UE) posibilitatea de a deveni părți la Uniunea de la Lisabona instituită în temeiul Acordului de la Lisabona.

Fiecare parte contractantă are obligația de a proteja pe teritoriul său denumirile de origine și indicațiile geografice ale produselor originare din alte părți contractante.

UE are competență exclusivă pentru domeniile acoperite de Actul de la Geneva. Cu toate acestea, statele membre sunt autorizate să adere la Actul de la Geneva alături de UE și în interesul UE, pentru a garanta drepturile de vot ale UE.

Cinci branduri tradiționale românești protejate în UE

România a ajuns la 5 produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană ca fiind tradiționale și specifice unor regiuni din țara noastră, după ce în decembrie 2018 a intrat în vigoare indicația geografică protejată pentru un nou astfel de brand tradițional.

Scrumbia de Dunăre afumată a primit, astfel, aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP), decizia Comisiei Europene fiind publicată luni, 3 decembrie 2018, în Jurnalul oficial al UE.

Astfel, cele 5 produse românești protejate în UE sunt:

  • Scrumbie de Dunăre afumată – indicație geografică protejată
  • Novac afumat din Țara Bârsei – indicație geografică protejată
  • Telemea de Ibănești – denumire de origine controlată
  • Salam de Sibiu – indicație geografică protejată
  • Magiun de prune de Topoloveni – indicație geografică protejată.

În total, la nivelul UE, sunt înregistrate 1.440 de produse protejate.

Indicația geografică protejată și denumirea controlată

Indicația geografică protejată și denumirea de origine controlată oferă protecție comercială produselor cărora li se conferă, pe piața UE și pe piețele cu care Uniunea Europeană încheie tratate comerciale și de liber schimb, în urma negocierilor. Astfel, niciun alt produs care este realizat în afara zonei geografice indocate nu poate purta denumirea respectivă pe piață.

Acest lucru oferă producătorilor locali drept exclusiv de utilizare a „brandului” tradițional. Există, însă, și o capcană: producătorii mici, care nu pot sau nu vor să adere la asociația de producători care a depus cererea de înregistrare, riscă să nu poată utiliza mai departe denumirea respectivă pentru un anumit produs tradițional.

Cum este la alții?

Franta are AOC (Appellation d’origine contrôlée) pentru:

și

IGP (Indication géographique protégée) pentru 137 de produse:

  • 36 carne de pasare (printre care: poulet de Bretagne, oie d’Anjou)
  • 10 carne de vita (veau du Limousin)
  • 10 carne de oaie (agneau du Périgord)
  • 19 carne de porc și produse din carne de porc (jambon de l’Ardèche, rillettes de Tours, porc de Normandie)
  • 2 fructe de mare (Coquille Saint-Jacques des Côtes-d’Armor, Huîtres Marennes-Oléron)
  • 9 branzeturi și produse lactate (Tomme de Savoie, Gruyère)
  • 2 carne de miel (miel d’Alsace, miel de Provence)
  • 11 fructe (mirabelle de Lorraine, pomme de Savoie)
  • 13 legume (artichaut du Roussillon, asperge des Sables des Landes)
  • 2 cereale (riz de Camargue, petit épeautre de Haute-Provence)
  • 74 vinuri
  • 2 cidru (cidre Breton, cidre de Normandie)
  • 7 alte produse (pâtes d’Alsace, sel de Guérande)

Spania are DO (Denominación de Origen) pentru peste 250 de produse, dintre care:

și

IGP (Indicación geográfica protegida) pentru:

Italia are DOP (Denominazione Origine Protetta) pentru 138 de produse printre care:  GorgonzolaGrana PadanoParmigiano ReggianoPecorino RomanoProsciutto di ParmaCaciocavallo Silano,

și

IGP (Indicazione Geografica Protetta) pentru 83 de produse, printre care: Aceto Balsamico di Modena, Mortadella Bologna

Marea Britanie are DOP pentru 65 de produse si IGP pentru 40 de produse.

Grecia are DOP pentru 19 tipuri de brânză (printre care Feta, Manouri, Xigalo Sitias)

În Germania, echivalentul DOP este geschützte Ursprungsbezeichnung (g.U.), iar pentru IGP este geschützte geografische Angabe (g.g.A.)

Etapele următoare privind aderarea UE la Actul de la Geneva

După aprobarea sa de către Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, regulamentul va fi adoptat de Parlamentul European și de Consiliu. Adoptarea de către Consiliu va avea loc simultan cu adoptarea deciziei Consiliului de autorizare a aderării UE la Actul de la Geneva, odată ce Parlamentul European își va da acordul.

Șapte state membre ale UE sunt părți contractante la Acordul de la Lisabona: Bulgaria (din 1975), Republica Cehă (din 1993), Slovacia (din 1993), Franța (din 1966), Ungaria (din 1967), Italia (din 1968) și Portugalia (din 1966). Trei state membre ale UE au semnat, dar nu au ratificat acordul: Grecia, România și Spania. UE în sine nu este parte contractantă, întrucât Acordul de la Lisabona prevede că această calitate poate fi deținută doar de state, nu de organizații internaționale.

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția română la Consiliul UE a facilitat obținerea unui acord între instituțiile de la Bruxelles privind operaționalizarea Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare și inovare al UE, pentru perioada 2021-2027

Published

on

@Gerd Altmann/Pixabay License

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent, va deveni operațional din 2021 când va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu, după ce instituțiile europene au ajuns la un acord politic asupra sa. Programul mai trebuie să fie aprobat în mod oficial de co-legiutori, Consiliul UE și Parlamentul European, potrivit unui comunicat.

Finanțarea din partea UE a permis unor echipe interdisciplinare din diferite țări să colaboreze și să facă descoperiri inimaginabile, transformând Europa într-un lider de talie mondială în domeniul cercetării și inovării. Programul Orizont Europa se bazează pe acest succes și  va asigura un grad ridicat de continuitate cu programul Orizont 2020, actualul program de cercetare și inovare al UE pentru perioada 2014-2020. Acesta se fundamentează pe trei piloni, în care excelența va continua să ocupe un loc central și se vor menține normele și procedurile de finanțare testate ale programului Orizont 2020. În plus față de acestea, programul a fost îmbunătățit pentru a i se maximiza impactul, relevanța pentru societate și potențialul de inovare revoluționară.

Salut călduros acest acord care sprijină ferm noul Consiliu european pentru inovare și agendele noastre de cercetare axate pe misiuni. Ne aflăm acum pe drumul cel bun în ceea ce privește lansarea, în 2021, a celui mai ambițios program european de cercetare și inovare, care conturează viitorul unei economii europene puternice, durabile și competitive și în beneficiul tuturor regiunilor europene”, a declarat Comisarul Carlos Moedas, responsabil pentru cercetare, inovare și știință.

Orizont Europa  va continua să impulsioneze excelența științifică prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC) și al burselor și schimburilor Marie Skłodowska-Curie și va beneficia de consilierea științifică, asistența tehnică și activitățile de cercetare specifice ale Centrului Comun de Cercetare (JRC), serviciul științific și de cunoștințe al Comisiei.

Programul va introduce elemente noi, inclusiv Consiliul european pentru inovare (CEI). Însă CEI va face parte dintr-un ecosistem mai amplu pe care UE îl pune în practică pentru a oferi numeroșilor întreprinzători europeni posibilitatea de a deveni companii de renume mondial. Consiliul, care se află deja în faza pilot, va fi un ghișeu unic al cărui obiectiv va fi să facă tranziția inovațiilor revoluționare și radicale din laborator la aplicarea pe piață și să ajute întreprinderile nou-înființate și IMM-urile să își dezvolte ideile. De asemenea, el va furniza sprijin direct inovatorilor cu ajutorul a două instrumente de finanțare principale, unul pentru etapele incipiente și celălalt pentru dezvoltare și introducerea pe piață. Consiliul vine în completarea Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT).

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”. Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai anul trecut, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial. Programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum și va menține UE în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial.

Amintim faptul că România a alocat în 2017 doar 0.5% din Produsul Intern Brut pentru cercetare și dezvoltare, aflându-se cu mult sub media de 2.03% din PIB, cât este media Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De altfel, țara noastră se află pe ultimul loc la cheltuielile pentru cercetare și inovare. În schimb, statele din UE care alocă cel mai mult din bugetul lor acestui domeniu sunt Austria, Danemarca, Germania și Suedia, cu peste 3% din PIB.

România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

Continue Reading

#RO2019EU

Viorica Dăncilă la Bruxelles: Premierul coprezidează Summitul Social Tripartit și are o nouă întrevedere cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă efectuează astăzi, 20 martie, o vizită de lucru la Bruxelles. Tot astăzi va avea loc a treia întânire dintre prim ministrul român și primvice-președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Reaminitim că întrevederile anterioare au avut loc atât în Bruxelles, cât și în București.

Ultimele discuții de la București au fost constructive și au reprezentat o continuare a celor deja stabilite în cadrul întrevederii care a avut loc la Bruxelles, în data de 6 martie. Ambele părți au apreciat că este nevoie de un dialog constructiv și au convenit asupra pașilor de urmat în perioada următoare. Cei doi oficiali au punctat nevoia unei bune cooperări intre Executivul României şi Comisia Europeană, potrivit comunicatului oficial.

Cei doi înalți oficiali au agreat la București planul de lucru al experților români și europeni. Vizita de astăzi are drept scop găsirea  celor mai bune soluții.

Potrivit agendei, Viorica Dăncilă va participa la Summitul Social Tripartit, iar la finalul zilei va participa la o conferință de presă comună a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, Consiliului European, Comisiei Europene și a reprezentanților angajaților și angajatorilor europeni.

Principala temă a Summitului social de primăvară este „Pentru o Europă mai puternică, unită și orientată spre viitor”. Discuțiile de la acest Summit se vor axa pe trei domenii: 50 de ani de mobilitate a forței de muncă – valorificarea optimă a liberei circulații a lucrătorilor pentru buna funcționare a piețelor forței de muncă, realizarea de investiții pe o piață unică mai aprofundată și mai echitabilă, valorificarea inițiativei „Un nou început pentru dialogul social” pentru conturarea noii piețe a muncii.

Ce este Summitul Social Tripartit?
Este un forum de dialog între instituțiile UE la nivel de președinte și partenerii sociali europeni la cel mai înalt nivel de conducere. Summitul este coprezidat de președintele Consiliului European, de președintele Comisiei Europene și de șeful de stat sau de guvern al statului membru care asigură președinția prin rotație; de data aceasta este vorba despre prim-ministrul român.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending