Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Emmanuel Macron, la semnarea Tratatului de la Aachen: Europa nu ar supraviețui dacă nu ar fi unită. Responsabilitatea franco-germană este să dea Europei suveranitate

Published

on

Corespondență de la Aachen – Robert Lupițu

Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat dorința Franței și a Germaniei de a construi o Europă unită și democratică , în condițiile în care liderul de la Elysee a semnat alături de cancelarul Angela Merkel, la Aachen, tratatul de cooperare și integrare fanco-german.

”Nicio țară singură sau două nu pot face ceea ce putem face cu toții împreună. (…) ”Unitate, solidaritate, coeziune sunt cuvintele de ordine ale acestui tratat. Europa nu ar supraviețui dacă nu ar fi unită. Responsabilitatea franco-germană este să dea Europei suveranitate”, a declarat Macron.

”Cei care uită valoarea reconcilierii franco-germană și cei care exagerează și împrăștie minciuni, ne rănesc istoria și națiunile, încercând să facă istoria să se repete”, a mai spus Emmanuel Macron.

”Nu întotdeauna ne mișcăm suficient de repede, dar iată ce am reușit în aceste decenii. Prefer să consolidăm Uniunea Europeană. Lumea și toți cetățenii noștri au nevoie de asta. Vreau o Europă care merge mai departe și care este construită pe aceste noi ambiții. Ne iubim țările și iubim Europa pentru că știm că ele sunt inseparabile”, a mai spus liderul francez.

Președintele Franței a reamintit importanța istorică a locului în care este semnat Tratatul de la Aachen, făcând un nou apel la prevenirea riscului repetării istoriei.

”Europa este un nou proiect, fără pretenții hegemonice, un proiect democratic. Unul deține pentru ceilalți și fără ceilalți, ci un proiect în care toți decid pentru ei. Europa nu este visul unui nou imperiu, ci un proiect democratic”, a mai spus Emmanuel Macron.

Citiți și Istoria se făurește sub ochii noștri la Aachen. România, prezentă prin președintele Klaus Iohannis la semnarea celui mai important tratat bilateral din Europa acestui secol. Ce viitor al Europei pregătesc Franța și Germania?

Ideea încheierii unui nou tratat de cooperare franco-german a fost menționată de Emmanuel Macron în discursul său de la Sorbona, intitulat Inițiativă pentru Europa, din septembrie 2017.

Ulterior, Angela Merkel și Emmanuel Macron au anunțat încheierea viitorului instrument de cooperare printr-o Declarație comună adoptată la 22 ianuarie 2018, la 55 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée de către Preşedintele Charles de Gaulle și Cancelarul Konrad Adenauer, document care a formalizat și instituționalizat reconcilierea franco-germană postbelică.

Tratatul de la Aachen își propune să completeze Tratatul de la Elysée, care a pus bazele cooperării bilaterale strânse dintre cele două state, obiectivul noului tratat fiind asigurarea unei convergențe sporite între Berlin şi Paris, urmărind adaptarea relațiilor dintre cele două state la provocările cu care sunt confruntate în secolul XXI.

Tratatul care a fost semnat la Aachen va întări legăturile dintre Germania și Franța, mai ales în domeniile economic, al politicii externe și de securitate, educației și culturii, cercetării și tehnologiei, schimbărilor climatice și mediului, precum și în materie de cooperare transfrontalieră și la nivelul societății civile. Cele două țări urmăresc aprofundarea angajamentului comun în favoarea securității și a prosperității cetățenilor lor, în cadrul unei Europe mai suverane, unite și democratice.

În cadrul noului tratat, cele două state își exprimă viziunea conform căreia o cooperare bilaterală mai strânsă contribuie la întărirea Uniunii Europene. Pornind de la acest principiu, Germania și Franța aprofundează modelul de succes al unificării europene, stabilind totodată reperele pentru următoarea generație în demersul de a continua parcursul european comun trasat încă din 1963.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Antonio Tajani face apel la cetățenii europeni să voteze la alegerile europene din mai deoarece Parlamentul European are nevoie de mai multă putere și legitimitate

Published

on

Corespondență Bruxelles

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, face apel la cetățenii europeni să iasă la vot în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai deoarece este singura cale pentru a oferi mai multă legitimitate instituției care legiferează în interesul lor. 

Antonio Tajani a lansat acest apel în cadrul unui eveniment organizat de PE, la Bruxelles, pentru presa din statele membre. Acesta a spus că, pe fundalul Brexit, este important ca Parlamentul European să capete mai multă putere, deoarece ,,este nevoie de oameni politici puternici care să contracareze tendințele populiste”. ,,Populiștii sunt cei care pun doar problemele pe masă fără a oferi soluții pentru rezolvarea lor”, a mai spus acesta. 

Referitor la felul în care va arăta Europa după alegerile pentru Parlamentul European, Antonio Tajani a spus că ,,acest lucru va fi hotărât de cetățenii europeni care vor ieși la vot pentru a alege o direcție pentru viitorul lor”. Acesta speră că Parlamentul European va avea o componență echilibrată și că va continua lupta pentru a avea mai puțină birocrație, dar mai multă politică. 

,,Personal, am fost întotdeauna în favoarea simplificării normative, în special în ceea ce privește regulile pentru accesarea banilor europeni, atât de importanți pentru dezvoltarea statelor membre, din diferitele fonduri ale UE”, a precizat Tajani. 

Transmițând aceste mesaje despre alegerile europene chiar înaintea participării la Consiliul European privind Brexit, Președintele Tajani a spus că principalul interes al PE în aceste discuții este și va rămâne asigurarea respectării drepturilor celor peste 3 milioane și jumătate de cetățeni europeni care trăiesc în Marea Britanie, precum și a cetățenilor britanici aflați pe teritoriul UE. 

Antonio Tajani nu a dorit să facă comentarii referitor la participarea Regatului Unit la alegerile pentru PE din mai, susținând că va prezenta poziția instituției în acest sens la reuniunea Consiliului European.

Amintim faptul că Donald Tusk, președintele Consiliului European, le-a atras atenția eurodeputaților prezenți la dezbaterea din plenul de la Strasbourg, de acum două săptămâni, că nu va admite atitudinea de ,,deranjare” a unora dintre ei față de posibilitatea ca britanicii să participe la alegerile pentru Parlamentul European, din luna mai, în condițiile în care ar exista o prelungire a termenului de retragere după această dată. 

,,Și aici, permiteți-mi să fac o remarcă personală deputaților acestui Parlament. Înainte de Consiliul European, am spus că ar trebui să fie posibilă o extensie lungă în cazul în care Marea Britanie dorește să-și regândească strategia Brexit, ceea ce ar însemna, desigur, participarea Regatului Unit la alegerile pentru Parlamentul European. Și apoi au existat voci spunând că acest lucru ar fi dăunător sau incomod pentru unii dintre voi. Să fiu clar: o astfel de gândire este inacceptabilă”, a spus Tusk, avertizându-i pe europarlamentari că nu pot ,,trăda șase milioane de oameni care au semnat petiția pentru a revoca articolul 50, un milion de oameni care au mărșăluit pentru a cere un vot al cetățenilor privind Brexit, sau majoritatea tot mai mare de persoane care doresc să rămână în Uniunea Europeană. Ei pot simți că nu sunt suficient reprezentați de Parlamentul Regatului Unit, dar trebuie să simtă că ei sunt reprezentați de dvs. în această cameră. Pentru că sunt europeni”.

Între timp, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Londra a anunțat luni faptul că s-au făcut pașii necesari prin lege pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din mai, dar că acest lucru nu înseamnă că va fi inevitabil ca Marea Britanie să ia parte.

Guvernul intenţionează în continuare să părăsească Uniunea Europeană cu un acord şi să adopte legislaţia necesară până la 22 mai, pentru ca să nu avem nevoie să participăm la aceste alegeri”, care vor fi în acest caz anulate, a precizat purtătorul de cuvânt.

În prezent, după amânarea termenului inițial de 29 martie, Regatul Unit ar trebui să părăsească UE în data de 12 aprilie, caz în care ieșirea s-ar produce fără un acord. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Cecilia Wikström, președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din PE: Populiștii vor fi doar ,,zgomot de fond” și nu vor reuși să blocheze proiectele legislative negociate de viitorul Parlament

Published

on

@Cecilia Wikstrom/Twitter

Corespondență Bruxelles

Cecilia Wikström (ALDE, Suedia), președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din Parlamentul European, transmite asigurări legate de faptul că activitatea legislativă a viitorului Parlament nu va fi afectată de numărul în creștere al populiștilor care ar putea obține un mandat de europarlamentar după alegerile europene din mai. 

În cadrul unui seminar privind alegerile europarlamentare, dedicat presei din statele membre, Wikström a spus că ,,soliditatea grupurilor politice pro-europene și viziunea lor împărtășită de a legifera în beneficiul tuturor cetățenilor europeni este cel mai eficient instrument” prin care se pot asigura că forțele populiste nu vor interfera cu activitatea legislativă din Parlamentul European.

@Parlamentul European

Deși cele mai recente proiecții privind distribuirea locurilor în PE indică o creștere a prezenței populiștilor, eurodeputatul liberal a subliniat că aceștia sunt dezbinați și le va fi foarte greu să se coalizeze în jurul unei idei comune atâta vreme cât sunt mânați de idealuri naționaliste sau de o gândire de tipul ,,eu și țara mea”. De aceea, populiștii vor fi doar ,,zgomot de fond” și nu vor reuși să blocheze proiectele legislative negociate de Parlament, spunea Wikström.  Potrivit acesteia,  eurodeputații neafiliați la niciunul dintre grupurile politice din PE se înscriu și ei în aceeași categorie, indiferent de intențiile lor individuale deoarece ,,fără o familie politică care să-ți poarte ideile mai departe, este foarte greu să ai un impact”.

Vorbind despre unitatea grupurilor politice pro-europene din PE, Wikström a spus că exemplul cel mai ilustrativ în acest sens este cel al reformei Sistemului Dublin, care a reușit să coalizeze în premieră mai mult de două treimi din eurodeputați pentru a susține împărțirea echitabilă a responsabilității privind gestionarea imigranților și a frontierelor externe ale UE între statele membre.

@Cecilia Wikstrom/Twitter

În opinia acesteia, doar ,,solidaritatea consolidează unitatea Uniunii Europene” în contextul în care mai multe state membre au refuzat să primească imigranții veniți pe ruta mediteraneană sau balcanică după declanșarea crizei refugiaților în 2015, obligând state costiere, precum Grecia sau Italia să gestioneze singure prelucrarea solicitărilor de azil și găzduirea acestora în condiții care să respecte drepturile omului indiferent de capacitatea de a face acest lucru. De altfel, Wikström a punctat faptul că actualul PE are o poziție unitară privind reforma sistemului european de azil, însă dosarul va fi moștenit de următorul legislativ din cauza ,,blocajului produs de cei 28 de miniștri din Consiliu”, care nu pot ajunge la un consens.

Președintele Conferinței Comisiilor de specialitate din PE a mai subliniat faptul că cetățenii europeni trebuie să știe înainte de a merge la vot că instituțiile UE sunt aproape de ei și veghează la respectarea intereselor lor, chiar dacă acest lucru nu este evident. În acest sens, Wikström a arătat că europarlamentarii din Comisia pentru petiții sunt legătura cetățenilor cu instituțiile din triunghiul legislativ european, ocupându-se să transmită nemulțumirile și observațiile lor privind aplicarea normelor UE la nivel național către Comisia Europeană, pe care o îndeamnă să investigheze situațiile indicate și chiar să ia atitudine în relația cu statele membre prin declanșarea procedurii de infringement.

Wikström a mai spus că foarte multe nereguli care afectează viața de zi cu zi au fost corectate în acest fel, care, pentru cetățenii unor state membre, precum Suedia, este singura cale de apel în lipsa unui instrument de petiții pus la dispoziție de parlamentele naționale. 

,,Este o slujbă de vis să lucrezi în cadrul Comisiei pentru Petiții. În nicio altă comisie nu mai există dezbateri atât de vii”, a spus Wikström despre comisia pe care o prezidează. 

Cecilia Wikström a transmis aceste mesaje în cadrul seminarului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending