Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis: Parteneriatul Estic trebuie injectat cu o nouă viziune și este necesară o nouă abordare strategică

Published

on

În Uniunea Europeană este necesară o abordare strategică cu privire la Parteneriatul Estic și injectarea sa cu o nouă viziune, astfel încât partenerii din vecinătatea estică să fie stimulați în dezvoltarea relației cu Europa, a declarat președintele Klaus Iohannis în cadrul unei conferințe comune de presă cu omologul său slovac, Andrej Kiska.

Am discutat cu președintele Kiska aspecte care vizează proximitatea Uniunii Europene și am căzut de acord că este necesară o abordare strategică cu privire la Parteneriatul Estic, injectarea sa cu o nouă viziune, astfel încât partenerii noștri să fie stimulați în dezvoltarea relației cu Uniunea Europeană”, a transmis președintele.

Iohannis a apreciat în acest context și președinția slovacă a UE, exprimând sprijinul României pentru eforturile şi demersurile Slovaciei în desfășurarea acestui mandat important, într-o perioadă dificilă și plină de provocări pentru Uniunea Europeană.

Declarațiile președintelui au loc în contextul în care acesta a cerut Ministerului Afacerilor Externe să transforme pregătirea președinției române a Consiliului UE din 2019 în punctul ”zero” al priorităților europene ale României. Cu acea ocazie, președintele a lansat ideea organizării în 2019 a Summitului Parteneriatului Estic în timpul Preşedinţiei române a Uniunii.

Iohannis a exemplificat și una dintre acțiunile pe care România ar urma să le întreprindă în timpul președinției rotative, programată pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019.

”Parteneriatul Estic trebuie învestit cu viziune proaspătă, care să-i recâştige statutul de instrument relevant pentru aducerea statelor partenere mai aproape de standardele europene şi pentru a evita riscul de dezangajare a acestora”, a transmis Iohannis diplomaților români luna trecută, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

Declarația de presă comună a președintelui României, Klaus Iohannis, cu preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska, conform Administrației Prezidențiale:

Președintele României, Klaus Iohannis:

„Stimate domnule Președinte Kiska,

Onorată asistență,

Doresc să vă mulţumesc, domnule Preşedinte, pentru că ați dat curs invitaţiei mele și ați venit în vizită de stat, astăzi, în România, la Bucureşti.

Prezenţa dumneavoastră aici, domnule Președinte, onorați membri ai delegației slovace, reprezintă încă o dovadă a relațiilor solide de prietenie româno-slovace, a excelentei cooperări dintre statele noastre. Momentul acestei vizite este cu atât mai semnificativ cu cât în această perioadă Slovacia exercită Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

klaus-iohannis-pres%cc%a6edintele-slovacieiBunele noastre relaţii se bazează pe similarităţile istorice şi culturale, iar prezenţa minorităţii slovace în România, alături de comunitatea română din Slovacia, contribuie substanţial la dezvoltarea legăturilor dintre popoarele noastre. Felul în care minoritatea slovacă din România şi-a păstrat identitatea ilustrează în mod fericit şi concret modelul intercultural românesc de raportare la persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.

Ţin să mulţumesc poporului slovac, prin dumneavoastră, domnule Președinte, pentru felul exemplar în care preţuiește memoria militarilor români care şi-au dat viaţa pentru eliberarea Slovaciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și faptul că ați decorat astăzi pe patru veteran de-ai noștri ilustrează încă odată în plus că această apreciere pentru militarii noștri merge foarte, foarte adânc.

În cadrul discuţiilor, am abordat întregul spectru al relațiilor bilaterale, cu accent pe potenţialul de cooperare politică, dar şi cea economică.

Am remarcat împreună că, în cursul anului 2015, valoarea totală a schimburilor comerciale româno – slovace a atins 2,39 miliarde euro, în creştere cu peste 6% faţă anul precedent, iar evoluția pozitivă a continuat în 2016. Forumul Economic româno-slovac, care va avea loc mâine, cu siguranță va transmite un semnal puternic de încurajare a mediului economic, dar și investițional, din cele două țări.

Am abordat în discuţii şi cooperarea culturală – de altfel, chiar adineauri s-a semnat Programul de colaborare în domeniul cultural dintre România şi Slovacia pentru perioada 2016 – 2020.

O altă temă foarte importantă abordată a fost cooperarea noastră în plan european, unde avem multe interese și abordări comune.

Țin să felicit autorităţile de la Bratislava pentru modul în care gestionează Preşedinţia slovacă a Consiliului Uniunii Europene și reiterez sprijinul pentru eforturile şi demersurile Slovaciei în desfășurarea acestui mandat important, într-o perioadă dificilă și plină de provocări pentru Uniunea Europeană.

Summitul informal de la Bratislava din 16 septembrie a lansat un proces de reflecție asupra direcţiei în care vom îndrepta Uniunea Europeană. Am stabilit cu domnul Președinte să ne coordonăm în continuare pe acest subiect.

Doresc să mulţumesc domnului Președinte pentru faptul că Slovacia sprijină constant eforturile României de a adera la spaţiul Schengen, asumând-şi această poziţie într-un mod vocal şi activ la nivel european.

Am discutat cu Președintele Kiska și aspecte care vizează proximitatea Uniunii Europene și am căzut de acord că este necesară o abordare strategică cu privire la Parteneriatul Estic, injectarea sa cu o nouă viziune, astfel încât partenerii noștri să fie stimulați în dezvoltarea relației cu Uniunea Europeană.

Am vorbit în acest context, evident, şi despre Republica Moldova, despre cum putem sprijini mai bine consolidarea proceselor democratice şi a reformelor, astfel încât Republica Moldova să avanseze pe drumul european.

Am reafirmat importanța acordată de România sporirii capacității NATO de a răspunde provocărilor actuale de securitate, în contextul evoluţiilor din regiunea Mării Negre, componentă importantă a securităţii euro-atlantice, îndeosebi în contextul actual.

Împreună cu omologul meu am apreciat utilitatea reuniunilor în Formatul București, care vin în sprijinul discuțiilor și proceselor la nivel NATO. Astfel, am evocat reuniunea la nivel înalt a Formatului Bucureşti care va avea loc în prima parte a anului viitor, pentru a evalua progresele în aplicarea deciziilor Summitului de anul acesta şi pentru pregătirea Summitului care va avea loc anul viitor.

Domnule Președinte, încă o dată vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră aici, pentru discuțiile extrem de interesante, amiabile, și pentru substanța deosebită a relației noastre bilaterale!

Mulțumesc!”

Președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska:

„Stimate domnule Președinte, dragă Klaus,

Doamnelor și domnilor,

În primul rând, aș vrea să îi mulțumesc domnului Președinte pentru invitație și pentru posibilitatea de a veni la această vizită oficială în România.

Așa cum am constatat astăzi la întâlnirea noastră, timpul trece foarte repede. Au trecut aproape doi ani de când domnul Președinte a fost ales și l-am sunat să-l felicit imediat. A trecut niciun an de când domnul Președinte a fost într-o vizită oficială la noi, în Slovacia, iar, de atunci, ne-am întâlnit de câteva ori și, sincer, m-am bucurat foarte mult la această vizită, pentru că, o dată, România este o țară cu care avem multe lucruri în comun, iar la nivel bilateral avem relații foarte bune și, totodată, cu domnul Președinte avem o frecvență comună de foarte multe ori când vorbim despre problemele actuale ale lumii. Lumea actuală nu este simplă. Avem valori comune și acest lucru este foarte important.

În ceea ce privește relațiile noastre bilaterale, trecem printr-o perioadă nu numai de relații extraordinare, dar trebuie să ne întoarcem și în trecut, iar Slovacia va rămâne mereu în mulțumire României. Și mă gândesc aici la Armata Română, care a participat la eliberarea Slovaciei în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar pentru mine a fost o onoare să pot decora astăzi cu gradele Republicii Slovace pe cei patru veterani români. Încă odată, foarte, foarte mult vă mulțumesc, nu numai în numele meu, dar în numele întregii țări!

De asemenea, aș vrea să vă spun că țările noastre sunt un exemplu fericit al Uniunii Europene, pentru că, și datorită faptului că fac parte din Europa, avem o creștere economică. Cu fericire și cu bucurie, am auzit că România a fost un campion după ultimul semestru și a avut o creștere de peste 5%, iar anul acesta se așteaptă o creștere de 4%.

Țara noastră, de asemenea, are o creștere foarte bună și, din punct de vedere economic, merge în direcția potrivită

România ne arată, totuşi, că creşterea economică se poate lega şi cu lupta împotriva corupţiei şi această inspiraţie, şi nu vorbesc de România doar din curtoazie, am menţionat de mai multe ori acest fapt, am menţionat şi acasă, şi aici, sunt foarte multe lucruri pe care le putem învăţa din partea României.

România are propriile sale ambiţii, de a deveni membru Schengen şi are sprijinul nostru total şi vom face tot ce este posibil ca să ajutăm, să sprijinim România.

Ambele noastre ţări sunt legate şi de faptul că, chiar dacă pe drumuri diferite puţin, am găsit o modalitate de a respecta drepturile minorităţilor naţionale, în baza standardelor internaţionale şi la un nivel foarte înalt. Cred că, prin acest lucru, ţările noastre tind către pace şi vreau să mulţumesc României şi domnului Preşedinte, bineînţeles, personal şi în numele minorităţii slovace, pe care mâine o voi vizita.

Minoritatea slovacă din Nădlac este o punte între România şi Slovacia. Am discutat cu domnul Preşedinte şi despre starea în Uniunea Europeană şi am concluzionat, că, într-adevăr, este nevoie acum să se discute şi să se aibă în vedere punctele pe care le avem în comun, în faţa Uniunii Europene, să prezentăm viziunile, astfel, încât, ca oricare din noi, când ajunge în oricare punct al ţării noastre, va avea sprijinul în faţa Uniunea Europeană din partea publicului larg, şi aceşti paşi vor fi clari şi vor avea nişte termene clare, astfel încât să avem rezultatele concrete.

Trebuie să lucrăm împreună pe lucrurile pe care le avem în comun şi să nu permitem ca neşansele ţărilor individuale să fie asimilate sau prezentate către Bruxelles, sau în Uniunea Europeană.

Am discutat şi despre siguranţa în Europa, care, din păcate, nu se îmbunătăţeşte. Am discutat despre situaţia în Ucraina şi relaţiile cu Rusia şi despre faptul că condiţiile Acordului de la Minsk nu se îndeplinesc și sancțiunile trebuie să rămână în vigoare.

De asemenea, am discutat și despre temele pe care le avem sau care ne așteaptă, astfel încât să ne fortificăm siguranța.

În încheiere, vă rog să îmi permiteți încă odată să îmi exprim bucuria că am putut să vin, în baza acestei vizite oficiale, într-o țară cu care avem relații extraordinare, fericite. Dar întotdeauna sunt puncte care pot fi dezvoltate, asupra cărora putem lucra și credem, și am evaluat împreună cu domnul Președinte, că, într-adevăr, relațiile noastre bilaterale sunt extraordinare.

Aștept cu nerăbdare următoarele puncte de pe agenda vizitei, întâlnirea cu Președinții celor două camere ale Parlamentului, Forumul de la Camera de Comerț, precum și vizita la Spitalul de Oncologie.

Vă mulțumesc!”

Întrebări din partea reprezentanţilor mass – media:

Jurnalist: „Domnule Preşedinte Iohannis, în România se luptă foarte bine împotriva corupţiei. Aţi reuşit să construiţi o structură foarte bună până acum. În Slovacia de abia se lucrează la acest lucru. Aveţi cumva vreo propunere cum putem aplica şi în Slovacia?”

Președintele României, Klaus Iohannis: „Preşedintele Kiska a ridicat această chestiune în discuţia tête-à-tête pe care am avut-o şi evident că sunt mulţumit dacă un prieten important din Europa apreciază lupta anticorupţie pe care o ducem în România. Pentru noi, eradicarea corupţiei este vitală, fiindcă această corupţie nu doar că ameninţă consolidarea democraţiei, corupţia încetinește creșterea economică, corupţia îi sperie pe investitori. Cred că suntem pe calea cea bună, dar mai avem mult de făcut. Evident că, în măsura în care autorităţile slovace doresc un schimb de experienţă sau doresc să cunoască în detaliu modelul nostru, suntem mai mult decât dispuși să împărtăşim experienţa noastră şi să ajutăm pe partenerii noștri în a-şi construi organisme similar de eficiente.”

Jurnalist: „În ce măsură aţi discutat despre posibilitatea ca cele două ţări să construiască, eventual, un plan comun pentru a determina Uniunea Europeană să ia în considerare, mai degrabă, cotele voluntare de preluare a refugiaţilor?”

Președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska: „Cotele privind migranții au fost o propunere nefericită, o soluţie nefericită şi personal le consider o temă politică moartă. Vă mulțumesc!”

Președintele României, Klaus Iohannis: „Evident că în cadrul discuţiilor am abordat şi chestiunea migraţiei. România este parte activă în căutarea unei soluţii pentru migraţie. Noi credem în continuare că migraţia este o problemă care poate să fie rezolvată doar dacă mergem la sursă. Dacă Siria va fi pacificată, dacă partenerii şi cei care însă nu sunt parteneri din Africa vor primi un ajutor substanţial pentru dezvoltare. În rest, suntem de părere că Europa are nevoie de frontiere externe sigure, şi aici România cu siguranţă joacă un rol foarte pozitiv. Noi am dovedit, chiar şi în ultima perioadă, că ştim foarte bine să apărăm frontiera externă a Uniunii, ştim foarte bine cum să procedăm în cazul unor treceri clandestine în România. Cred că este important ca în Europa să căutăm soluţii comune, să terminăm odată cu abordările care divizează Uniunea şi să căutăm soluții care ne readuc împreună din nou. Această chestiune a migraţiei şi felul în care îi tratăm pe imigranți, din păcate, a devenit o chestiune care divide Europa şi nu aduce niciun fel de soluție. Trebuie să găsim o altă abordare, mai bună, comună şi eficientă. Vă mulţumesc tuturor!”

Președintele Republicii Slovace, Andrej Kiska: „Mai vreau să spun câteva cuvinte, ca să nu rămână un răspuns atât de simplist. Două observații. Câteodată se mai aud dinspre partea Pactului de la Vișegrad diferite puncte de vedere referitoare la criza migranților. Eu sunt convins, ca și Președinte al țării noastre, că, așa cum oamenii care sunt de succes, trebuie din punct de vedere moral, să ajute oamenii cu probleme, astfel fiecare țară de succes trebuie să aibă în vedere cum poate să ajute oamenii care fug din fața morții și a ororilor. Este o obligație morală a noastră. Iar a doua observație este solidaritatea. Și România, precum și Slovacia, avem graniță cu Ucraina. Noi putem să ne imaginăm dacă în Ucraina ar apărea o criză imensă, iar pe teritoriul Slovaciei ar intra câteva sute de mii de refugiați din Ucraina, că vom cere și noi ajutor la rândul nostru. Vom cere restului țărilor europene solidaritate, o rezolvare comună, așa cum și noi astăzi trebuie să ne comportăm la fel față de țările care au probleme cu criza migrațională și, benevol, în baza solidarității, să ajutăm și să întindem o mână. Vă mulțumesc!”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group, context în care a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar şi rezultatele activităţii curente, respectiv iniţiative de responsabilitate socială. OMV Group şi-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român.

Pe fondul situaţiei actuale de pe piaţa gazelor naturale, șeful statului a exprimat necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili şi a economiei în ansamblul său, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor. De altfel, șeful statului a promulgat în aceeași zi legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Discuţiile s-au derulat în jurul provocărilor şi oportunităţilor generate de procesul de tranziţie energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creşterea puternică de preţuri ale gazelor naturale şi energiei electrice, aspect îngrijorător în condiţiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune.

În contextul actual, preşedintele Iohannis a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Regiunea Mării Negre este şi trebuie să rămână un pol de stabilitate regională şi un perimetru strategic pentru securitatea naţională. România dispune de un real potenţial în domeniul producerii gazelor naturale, a cărui valorificare poate şi trebuie să asigure independenţa energetică“, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a declarat susţinerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom şi Societatea Naţională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esenţial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât şi pentru atingerea obiectivelor privind tranziţia energetică.

“Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil şi Societatea Naţională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului naţional ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a reiterat şi necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei, bazate în mare măsură şi pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiţii europene privind neutralitatea energetică.

El a apreciat şi implicarea activă a OMV Petrom în rândul comunităţilor locale, prin proiecte socio-educative de asigurare a eficienţei energetice la nivelul unor unităţi şcolare. 

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a promulgat legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, Legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, informează Administrația Prezidențială.

Legea a fost transmisă joi de Parlament pentru promulgare.

Camera Deputaţilor a adoptat pe 7 septembrie, în calitate de for legislativ decizional, proiectul legii consumatorului vulnerabil, stabilind că va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021, relatează Agerpres.

Actul normativ are ca obiect de reglementare stabilirea criteriilor de încadrare în categoria consumatorilor vulnerabili de energie, a măsurilor de protecţie socială pentru aceştia şi accesul la resursele energetice pentru satisfacerea nevoilor esenţiale ale gospodăriei.

Măsurile de protecţie socială pot fi financiare şi non-financiare. Ele se finanţează din bugetul de stat, din bugetele locale sau din fonduri europene.

Potrivit legii, “consumator vulnerabil de energie, denumit în continuare consumator vulnerabil – persoana singură/familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare faţă de sursele de energie, necesită măsuri de protecţie socială şi servicii suplimentare pentru a-şi asigura cel puţin nevoile energetice minimale”.

Ajutorul pentru încălzire se acordă în funcţie de venitul mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, iar suma aferentă pentru compensarea procentuală se suportă din bugetul de stat.

Venitul mediu net lunar până la care se acordă ajutorul pentru încălzire este de 1.386 lei/persoană, în cazul familiei, şi de 2.053 lei, în cazul persoanei singure.

Valoarea de referinţă, în funcţie de sistemul de încălzire utilizat, se actualizează prin hotărâre a Guvernului şi nu poate fi mai mică de: a) 250 lei/lună, pentru gaze naturale; b) 500 lei/lună, pentru energie electrică; c) 320 lei/lună, pentru combustibili solizi şi/sau petrolieri.

Familiile şi persoanele singure beneficiază lunar, inclusiv în perioada sezonului rece, de un supliment pentru energie în sumă fixă, acordat în funcţie de sursele de furnizare a energiei utilizate, în cuantum de: a) 30 lei/lună pentru consumul de energie electrică; b) 10 lei/lună pentru consumul de gaze naturale; c) 10 lei/lună pentru consumul de energie termică; d) 20 lei/lună pentru consumul de combustibili solizi şi/sau petrolieri. În situaţia în care singura sursă de energie utilizată este energia electrică, cuantumul suplimentului este de 70 lei/lună.

Proiectul, iniţiat de Guvern, a intrat în procedură parlamentară în luna aprilie, a fost adoptat în 15 mai de Senat şi în 7 septembrie de Camera Deputaţilor. 

Continue Reading

POLITICĂ

PMP salută decizia UE de a acorda R. Moldova un ajutor de 745 milioane de lei: Chișinăul are nevoie de sprijin puternic din partea României

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară (PMP) salută decizia Uniunii Europene de a acorda Republicii Moldova un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei, pledând ca România să ofere un puternic sprijin politic și strategic pentru parcursul european al Chișinău.

“Republica Moldova primește de la UE un ajutor nerambursabil de 745 milioane de lei. Uniunea Europeană se ține de cuvânt și acordă acest sprijin financiar, ca o recunoaștere, a noii puteri democratice, instalate la Chișinău. Pe această cale, Republica Moldova face un pas necesar de apropiere de structurile UE, lăsând în spate, balastul influențelor nefaste venite din Est”, se arată într-un comunicat al PMP.

În contextul în care salută decizia UE de a acorda un imbold financiar Republicii Moldova, PMP precizează că, dincolo de sume, semnificația este mult mai amplă.

“Odată cu formarea unui guvern democratic în fruntea țării, se deschid numeroase porți către lumea civilizată, către statul de drept și către lupta anticorupție. Sprijinul acordat de UE este direct legat de realizarea de reforme în instituțiile publice”, subliniază sursa citată.

PMP consideră că Chișinăul are nevoie, mai mult, decât oricând, mai mult decât orice, de un puternic sprijin politic și strategic, în primul rând din partea României, avocatul Republicii Moldova la UE.

“Noul Guvern din Republica Moldova trebuie susținut în fața provocărilor ținând cont de puternica rezistență la schimbare a forțelor oligarhice și comuniste care lucrează la sabotarea democrației, dincolo de Prut”, conchide sursa citată.

Uniunea Europeană a acordat miercuri Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic, în valoare de 600 de milioane de euro.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Recent, într-o discuție telefonică pe care a avut-o cu președinta Republicii Moldova, președintele PMP Cristian Diaconescu a asigurat-o pe președinta Maia Sandu de ”tot sprijinul politic al PMP” și de faptul că își va folosi ”toate cunoștințele și expertiza” pe care le-a dobândit în cariera de diplomat și va fi ”un avocat al interesului Republicii Moldova”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.9 mins ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu21 mins ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda55 mins ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Parlamentul European dorește înființarea unui organism european de etică independent menit să consolideze transparența și integritatea în instituțiile UE

Marian-Jean Marinescu21 mins ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending