Connect with us

POLITICĂ

Klaus Iohannis participă la ceremoniile de preluare a mandatelor de miniștri de către Bogdan Aurescu, Marcel Vela, Nicolae Ciucă și Cătălin Predoiu

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis va participa marţi la ceremoniile de preluare a mandatelor de ministru de către Bogdan Aurescu (MAE), Marcel Vela (MAI), Nicolae Ciucă (MApN) şi Cătălin Predoiu (MJ), potrivit unui anunț al Administraţiei Prezidenţiale.

Astfel, şeful statului va participa la ora 11:00 la ceremonia de preluare a mandatului de ministru al Afacerilor Externe de către Bogdan-Lucian Aurescu; la ora 11:45 – la preluarea mandatului de ministru al Afacerilor Interne de către Marcel Ion Vela; la ora 12:30 – la ceremonia de preluare a mandatului de ministru al Apărării Naţionale de către Ionel Nicolae Ciucă şi la ora 13:15 – la preluarea mandatului de ministru al Justiţiei de către Cătălin Predoiu.

La ceremonii va fi prezent și prim-ministrul Ludovic Orban. De altfel, în calitate de șef al Executivului, Orban este și vicepreședinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din care mai fac parte, din componența Executivului, miniștrii Afacerilor Externe, Afacerilor Interne, Apărării Naționale, Justiției, Finanțelor Publice și Economiei.

Guvernul prim-ministrului Ludovic Orban a primit luni votul de încredere al Parlamentului României, urmând să fie instalat în funcție la aproape o lună de la demiterea prin moțiune de cenzură a cabinetului Dăncilă și în săptămâna la finalul căreia cetățenii români sunt chemați la urne pentru alegerile prezidențiale.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a aprobat cu 240 de voturi pentru, fiind necesare minim 233, învestirea cabinetului Orban. Este primul guvern liberal după peste 80 de ani, ultimul executiv exclusiv PNL datând din perioada interbelică.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: prim-ministru – Ludovic Orban, viceprim-ministru – Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice – Vasile-Florin Cîţu, ministrul Afacerilor Interne – Marcel Ion Vela, ministrul Afacerilor Externe – Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul Justiţiei – Marian Cătălin Predoiu, ministrul Apărării Naţionale – Ionel Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri – Virgil-Daniel Popescu, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor – Lucian Nicolae Bode, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Nechita-Adrian Oros, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Costel Alexe, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei – Ion Ştefan, ministrul Fondurilor Europene – Ioan Marcel Boloş, ministrul Sănătăţii – Victor Sebastian Costache, ministrul Educaţiei şi Cercetării – Cristina Monica Anisie, ministrul Culturii – Bogdan Gheorghiu, ministrul Tineretului şi Sportului – Marian Ionuţ Stroe, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale – Victoria Violeta Alexandru.

Auto-asumat drept un guvern ”cu perioadă limitată de maxim un an”, cabinetul Orban va avea de formulat măsuri privind rectificarea bugetară pentru anul în curs, realizarea bugetului pentru anul 2020 și încadrarea sub ținta de deficit de 3% din PIB, precum și nominalizarea unui comisar european din partea României, pe fondul respingerii candidaților propuși de PSD și a întârzierii votului de validare și de instalare în funcție a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților: Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație

Published

on

Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație, începând de la creșe și grădinițe, până la instuțiile de învățământ tehnic sau profesional și superior atât din domeniul public, cât și privat. Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență privind granturile în educație, învățământul din România se poate adapta rapid la noile cerințe apărute în urma epidemiei, este mesajul transmis într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro de către deputata PNL Antoneta Ioniță, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.

„Educația este unul dintre domeniile cele mai afectate de criza generată de noul Coronavirus, iar sistemul de educație, greu încercat în această perioadă, poate fi susținut cu ajutorul unor investiții masive în învățământul privat, în special în digitalizare, pentru a sprijini educația la distanță în situații dificile, de exemplu, din punct de vedere epidemiologic. De asemenea, pot fi puse în practică, prin investiții, proiecte de susținere apregătirii tinerilor, dar și al celor care vor să învețe alte meserii pentru viitoarele job-uri”, precizează deputata PNL. 

Proiectele includ o gamă largă de posibile investiții, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului, aplicațiile putând fi pentru „servicii de educație: creșe și grădinițe, școli”. Domeniile de activitate eligibile, potrivit deciziei Guvernului, sunt:

„Învăţământ preşcolar, învăţământ primar, învăţământ secundar general, învăţământ secundar, tehnic sau profesional, învăţământ superior non-universitar, învăţământ superior universitar, învăţământ în domeniul sportiv şi recreaţional, învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice,etc.), școli de conducere (pilotaj), alte forme de învăţământ, activităţi de servicii suport pentru învăţământ”.

Astfel, cei care vor să investească în creșterea calității actului didactic, pot beneficia de finanțări substanțiale pentru a-și atinge obiectivele. Ordonanța de Urgență privind granturile oferă, și pentru învățământ, posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru capitalul de lucru care au valoare cuprinsă între 2.000 și 150.000 euro și, de asemenea, fonduri între 50.000 și 200.000 de euro pentru capitalul de investiții.

Cei care vor să acceseze granturile pentru capitalul de lucru trebuie să știe că vor fi nevoiți să participe cu o finanțare de 15% din valoarea grantului solicitat. De asemenea, cei care doresc să acceseze granturile pentru capitalul de investiții trebuie să vină cu un aport de 15% (pentru regiunile mai slab dezvoltate) și, respectiv, 30% pentru beneficiarii din regiunea București- Ilfov.

„În curând, cei care vor avea proiectele deja schițate vor putea să și le definitiveze rapid pentru că vor avea acces la un ghid al solicitantului unde vor putea vedea exact pașii de parcurs, iar ulterior o platformă online unde vor depune proiectele. Pentru Guvernul PNL, învățământul de stat este de asemenea o prioritate, guvernul propunându-și prin programul de investiții ca în orizontul de timp 2021-2027 să majoreze gradual alocările pentru sistemul de învățământ și de cercetare, prin utilizarea tuturor resurselor financiare care pot fi angrenate în acest sens: alocări de la bugetul de stat; fonduri externe nerambursabile; fonduri rambursabile sub forma împrumuturilor de la instituții financiare internaționale; fonduri private, inclusiv sub forma parteneriatelor public- private”, mai transmite Antoneta Ioniță

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis, după exploziile din Beirut: Suntem alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis transmite condoleanţe familiilor victimelor exploziilor care au avut loc în Beirut, capitala Libanului.

“Sincere condoleanţe familiilor victimelor exploziilor îngrozitoare din Beirut. Suntem alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”, a scris şeful statului, marţi seara, pe Twitter.

Cel puţin 50 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 2.750 au fost rănite, marţi, în puternicele explozii produse în zona portului din Beirut, potrivit unui nou bilanţ furnizat AFP de către un oficial al Ministerului Sănătăţii din Liban, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Acest bilanţ este însă provizoriu, potrivit purtătorului de cuvânt al ministerului, Reda Moussaoui. Anterior, ministrul Sănătăţii Hamad Hassan a anunţat că spitalele capitalei libaneze sunt supraaglomerate ca urmare a numărului mare de răniţi.

Sediul Ambasadei României din Liban are avarii minore, în urma exploziilor produse marţi la Beirut, iar personalul misiunii diplomatice române este în afara oricărui pericol, a informat și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care românii pot opta pentru noi cărți de identitate. Pentru prima dată va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, iar pentru prima dată, va putea fi emis buletin și copiilor sub 14 ani, informează Digi24. De altfel, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat în luna ianuarie a acestui an că actualele cărți de identitate vor fi modificate, pentru a fi în conformitate cu reglementările dispuse de Uniunea Europeană.

Cartea electronică de identitate va ține locul cardului de sănătate, iar aceasta va putea fi folosită și la autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor statului și nu numai. Actul normativ include posibilitatea eliberării actului de identitate simplu, fără cip.

Legea prevede modificarea mai multor acte normative referitoare la evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, în sensul asigurării condiţiilor necesare pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice on-line, pentru a beneficia de diverse servicii electronice – bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc.

De asemenea, se instituie o excepţie de la regula eliberării actului de identitate începând cu vârsta de 14 ani. Astfel, opţional, numai la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali se poate elibera o carte de identitate simplă sau o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului.

Proiectul mai prevede modificarea conceptului anterior privind conţinutul de date al cărţii electronice de identitate, prin eliminarea din cip a informaţiilor referitoare la calitatea de asigurat în sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate, astfel încât în viitorul document electronic de identitate să fie înscrise numai datele de identificare ale titularului, certificatul emis de MAI, înscris într-un singur cip, va asigura “funcţionalitatea” de card de sănătate.

Actul normativ prevede şi posibilitatea de a opta pentru eliberarea unei cărţi electronice de identitate sau a unei cărţi de identitate simple, care nu va conţine niciun CIP.

Cartea de identitate simplă şi cartea electronică de identitate va avea următoarele termene de valabilitate:

a) 2 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
b) 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani;
c) 10 ani după împlinirea vârstei de 18 ani;
d) nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

Cartea electronică de identitate permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne şi în sisteme informatice ale altor instituţii publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condiţiile legii.

De asemenea, cartea de identitate simplă conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.

După personalizarea şi transmiterea cărţii electronice de identitate şi a cărţii de identitate simple la autoritatea competentă să le elibereze, toate datele stocate în bazele de date de producţie se şterg imediat prin procedură automată şi ireversibilă.

De asemenea, conform celor adoptate, cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate: la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, cu excepţia cererii pentru eliberarea unei cărţi de identitate provizorii, precum şi la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara respectivă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending