Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Klaus Iohannis: Premierul demis Viorica Dăncilă nu are nicio legitimitate să propună un candidat pentru funcţia de comisar european

Published

on

© Administrația Prezidențială

Premierul demis, Viorica Dăncilă, refuză să înțeleagă că odată cu pierderea calității de prim-ministru a pierdut și orice legitimitate de a mai face vreo propunere pentru poziția de comisar european, care îi revine României, a reacționat marți președintele Klaus Iohannis după ce premierul interimar Viorica Dăncilă a confirmat că Victor Negrescu este propunerea Guvernului în funcție pentru poziția de comisar european, scrisoarea către Bruxelles urmând să fie trimisă marți.

”O avertizez din nou pe doamna Dăncilă să înceteze orice demers legat de nominalizarea unui candidat pentru această poziție și să nu transmită nicio propunere către președinta aleasă a Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen. Desemnarea unui comisar european din partea țării noastre de către un guvern care nu mai are niciun fel de atribuții constituționale și legale în acest sens este un gest iresponsabil, de sfidare atât a cetățenilor români, cât și a partenerilor europeni”, a transmis Iohannis într-o declarație de presă.

Șeful statului a ținut să sublinieze că doar un nou guvern învestit de Parlament are întreaga legitimitate, dar și obligația de a transmite urgent la Bruxelles o propunere de comisar european.

”Este esențial ca un nou Cabinet să obțină cât mai repede votul Legislativului pentru a rezolva toate problemele stringente generate de guvernarea dezastruoasă a PSD, inclusiv desemnarea unui candidat credibil și profesionist din partea României în Comisia Europeană. Tergiversarea în Parlament de către PSD a procedurilor care să ducă la votarea noului Executiv nu face altceva decât să dăuneze și mai mult credibilității țării noastre, deja afectate de Guvernul Dăncilă”, a conchis președintele.

Anunțul lui Dăncilă vine după ce președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a scris guvernului interimar condus de Viorica Dăncilă și președintelui Klaus Iohannis pentru a solicita ”nominalizarea, cât mai curând cu putință” a unui candidat pentru funcția de membru al Comisiei Europene, au declarat, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, surse din cadrul echipei de tranziție a viitoarei șefe a executivului european. Anterior, Ursula von der Leyen a cerut României să propună urgent un comisar european, atât în cadrul unei întâlniri la Bruxelles cu președintele Klaus Iohannis, cât și prin intermediul declarațiilor publice.

Pe de altă parte, Ursula von der Leyen a acceptat noile propuneri ale Franței și Ungariei pentru pozițiile de comisari europeni. Șefa aleasă a Comisiei a transmis marți Consiliului Uniunii Europene candidaturile lui Thierry Breton (Franța) și Oliver Varhelyi (Ungaria) prin care cei doi au fost desemnați comisari europeni.

La 10 septembrie, când a anunțat echipa sa de comisari europeni, von der Leyen a alocat Franței un portofoliu pentru piață internă, politică industrială în domeniul apărării și spațiu, României pe cel transporturilor și Ungariei pe cel al vecinătății și extindere. Mai mult, echipa inițială propusă de șefa Comisiei cuprindea 14 bărbați și 13 femei, reflectând echilibrul de gen dorit de aceasta.

Propunerea lui Negrescu, asemenea nominalizării lui Breton din partea Franței, prejudiciază criteriul de gen dorit de Ursula von der Leyen.

Propunerile inițiale ale celor trei țări (Sylvie Goulard – Franța, Rovana Plumb – România, Laszlo Trocsanyi – Ungaria) au fost respinse în comisiile Parlamentului European, Goulard în organismele de specialitate, iar Plumb și Trocsanyi pe criterii de integritate în Comisia pentru afaceri juridice.

Între timp, guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, iar la București au loc negocieri pentru formarea unui nou cabinet după ce președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe liderul PNL Ludovic Orban pentru funcția de prim-ministru, noul guvern urmând a fi supus votului în plenul Parlamentului României la 4 noiembrie

De la începutul procesului de nominalizări, guvernul Dăncilă i-a propus pe eurodeputații PSD Rovana Plumb și Dan Nica, pentru a respecta cota de gen solicitată de președinta aleasă a Comisiei Europene. Ulterior respingerii lui Plumb, premierul Viorica Dăncilă a afirmat propunerea României este Dan Nica, iar secretarul de stat din cadrul MAE Gabriela Ciot reprezintă propunerea de rezervă.

Noua Comisie Europeană urmează să își preia mandatul la 1 decembrie, cu 30 de zile întârziere, după ce Parlamentul European a respins candidații inițiali ai Franței, României și Ungariei. Noii candidați propuși de cele trei țări vor trebui examinați și audiați în comisiile PE pe parcursul lunii noiembrie, iar echipa Ursulei von der Leyen este așteptată a fi supusă votului eurodeputaților la sesiunea plenară din 25-28 noiembrie.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

În cadrul Summitului “Nutriție pentru Dezvoltare”, organizat marți, 7 decembrie la Tokyo, Comisia Europeană a anunțat un nou angajament de 2,5 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024 pentru reducerea tuturor formelor de malnutriție. Această contribuție acoperă asistența umanitară pentru a răspunde nevoilor urgente, precum și sprijinul pentru a aborda cauzele profunde ale malnutriției, inclusiv o transformare pe termen mai lung a sistemelor alimentare în țările partenere ale UE.

Luând cuvântul în cadrul summitului, comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat:

„Pandemia COVID-19 agravează criza globală a nutriției. Niciodată nu a fost atât de urgentă nevoia unor sisteme alimentare și de sănătate mai echitabile, mai rezistente și mai durabile. Angajamentul de astăzi va contribui la abordarea malnutriției într-o manieră cuprinzătoare, prin sprijinirea sistemelor alimentare durabile și rezistente. Dorim să creăm un viitor sănătos, lipsit de foamete și malnutriție, pentru toți.”

Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat:

Nutriția este un aspect important al ajutorului umanitar al UE. De la ajutorarea copiilor în primii ani de viață până la sprijinirea celor afectați de crize, care i-au lăsat fără hrană, o bună nutriție este un element esențial. Ne vom consolida sprijinul pentru a ne asigura că tratamentul malnutriției ajunge la cei mai vulnerabili, ajutând milioane de oameni să aibă o viață mai sănătoasă.”

Această asistență vitală va fi direcționată pentru a sprijini țările partenere din Africa, Asia, Pacific, America Latină și Caraibe, care acordă prioritate nutriției în cooperarea lor cu UE. UE va finanța acțiuni în sectoarele relevante pentru nutriție, inclusiv în agricultură, apă, sanitație și igienă, protecție socială, sănătate, educație, pentru a contribui la îmbunătățirea rezultatelor în materie de nutriție, cu accent pe femei, adolescente și copii sub cinci ani.

Comisia a lucrat în parteneriate cu statele membre ale UE, prin programarea comună, cum ar fi în Laos, sau pentru a spori investițiile în domeniul nutriției prin mobilizarea cofinanțării. UE va încerca să își sporească impactul prin intermediul unei abordări de tip “Team Europe”.

Finanțarea umanitară a UE va contribui la furnizarea de asistență pentru salvarea de vieți și bazată pe necesități, sprijinindu-i pe cei mai vulnerabili în situații de criză precum cele din Afganistan, Yemen, Etiopia și Sahel.


La nivel mondial, aproape 3 miliarde de oameni nu își permit o alimentație sănătoasă.

UE investește în sprijinirea unor sisteme alimentare incluzive care să cuprindă dimensiunile economice, sociale și de mediu ale sustenabilității. Acest lucru face parte din cadrul mai larg al strategiei “De la fermă la consumator” din cadrul Acordului Verde al UE și este prevăzut în Planul de Acțiune privind Nutriția.

Prin intermediul inițiativei Platformele Naționale de Informare pentru Nutriție, UE sprijină țările partenere să consolideze guvernanța națională bazată pe dovezi pentru a preveni malnutriția și consecințele acesteia. În perioada 2021-2024, UE se angajează să aloce cel puțin 2,5 miliarde EUR (1,4 miliarde EUR pentru dezvoltare și 1,1 miliarde EUR pentru ajutor umanitar) pentru cooperarea internațională cu un obiectiv în domeniul nutriției.

În cadrul primului summit “Nutriție pentru Dezvoltare”, desfășurat în 2013, UE s-a angajat să aloce 3,5 miliarde EUR în perioada 2014-2020 pentru a îmbunătăți nutriția în țările partenere. Până în 2020, acest angajament nu numai că a fost îndeplinit, dar a fost depășit cu 800 de milioane EUR.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și Croația au semnat luni, 6 octombrie, un acord de parteneriat pentru organizarea de campanii de informare și comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația. Acest lucru face parte din etapele pregătitoare pentru aderarea Croației la zona euro, informează un comunicat

Documentul a fost semnat în marja reuniunii Eurogrupului de către Valdis Dombrovskis, vicepreședinte executiv al Comisiei, Paolo Gentiloni, comisar pentru economie, și Zdravko Marić, viceprim-ministru și ministru de finanțe al Croației. Acordul de parteneriat reprezintă un angajament politic din partea Comisiei de a sprijini organizarea de campanii de informare și de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația, prevăzută pentru 1 ianuarie 2023, cu condiția ca această țară să îndeplinească toate criteriile de convergență. De asemenea, el reprezintă baza pentru pregătirea și semnarea unui acord de grant, care va permite Comisiei să cofinanțeze activitățile de comunicare privind trecerea la moneda euro în Croația.

ICriteriile economice de convergență sunt patru la număr și contribuie la asigurarea faptului că o țară este pregătită pentru integrarea în regimul monetar al zonei euro:

1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu poate fi mai mare de 1,5 puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate;

2. Finanțe publice solide și sustenabile: Țara nu ar trebui să facă obiectul procedurii aplicabile deficitelor excesive;

3. Stabilitatea cursului de schimb: Țara trebuie să participe la mecanismul cursului de schimb (MCS II) timp de cel puțin doi ani fără devieri semnificative de la cursul central din cadrul MCS II și fără o devalorizare a cursului central bilateral al propriei monede în raport cu euro în aceeași perioadă;

4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata dobânzii pe termen lung nu ar trebui să fie mai mare de două puncte procentuale peste rata celor trei state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

II. Pe lângă aceste condiții economice, țările aspirante trebuie să îndeplinească și condiții de convergență juridică, ce implică faptul că legislația lor națională este compatibilă cu tratatul și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene (BCE).

Croaţia, ţară care se bazează pe veniturile din turism mai mult decât orice alt stat membru UE, a fost afectată de restricţiile de călătorie introduse în contextul pandemiei de coronavirus. Chiar dacă Croaţia va reîncepe să reducă datoria publică în acest an, deficitul bugetar se va diminua mai puţin decât se preconiza, din cauza pandemiei, potrivit Agerpres.

Cel mai tânăr membru al UE și Bulgaria au fost deja acceptate în anticamera zonei euro, unde trebuie să stea cel puţin doi ani înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro, lucru ce le va face mai atractive pentru investiții

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice. 

Moneda euro se bucură de un sprijin solid din partea românilor. Potrivit celui mai recent Eurobarometru, 75% dintre aceștia sunt în favoarea introducerii monedei euro, țara noastră se numără printre țările în care s-a înregistrat cea mai mare creștere (de la 63% la 75%), alături de Suedia (de la 35% la 43%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pentru ambasadorii UE: Democrația, cel mai puternic instrument diplomatic al Europei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut un discurs cu ocazia Conferinței Ambasadorilor UE, iar cu aceast prilej a reiterat efortul blocului comuitar în lupta pentru democrație.

„Democrația este cel mai puternic instrument diplomatic al Europei. Este esențială pentru securitatea noastră, pentru stabilitatea din regiunea noastră și pentru bunăstarea societăților noastre. Munca noastră pentru a susține democrația la nivel mondial nu a fost niciodată atât de importantă”, a transmis președinta Ursula von der Leyen într-un mesaj pe contul de Twitter.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA11 mins ago

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

COMISIA EUROPEANA12 mins ago

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

ENGLISH49 mins ago

Dan Cărbunaru has been appointed spokesperson of the Romanian Government by Prime Minister Nicolae Ciucă

ROMÂNIA53 mins ago

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

U.E.1 hour ago

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

U.E.1 hour ago

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

NATO2 hours ago

Jens Stoltenberg va fi laureat al premiului “Mihnea Constantinescu – Leadership bazat pe valori” acordat de Institutul Aspen România

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru ambasadorii UE: Democrația, cel mai puternic instrument diplomatic al Europei

EVENIMENTE2 hours ago

Bucharest Forum 2021 marchează o dublă aniversare avându-l ca invitat special pe secretarul general al NATO: 10 ani de la organizarea primei ediții și 15 ani de la fondarea Institutului Aspen România

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE6 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending