Norvegia a anunțat vineri că va cumpăra 54 de tancuri Leopard 2 de nouă generație pentru a înlocui versiunile mai vechi, în contextul în care se confruntă cu „una dintre cele mai dificile situații de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Reuters și AFP, preluat de Agerpres.

Planificată pentru mai mulți ani, comanda va permite Norvegiei să își reînnoiască flota de 36 de tancuri Leopard 2A4 învechite, dintre care unele vor fi donate Ucrainei. Doar 36 din cele 52 de tancuri Leopard cumpărate de Norvegia de la Olanda în 2001 sunt încă în serviciu.

Comanda Leopard 2A7 către producătorul german de apărare Krauss-Maffei Wegmann face parte dintr-o alocare de 1,96 miliarde de dolari pentru apărare, deja adoptată de parlament.

Costul exact al tancurilor nu a fost precizat. Există o opțiune pentru achiziționarea a altor 18 tancuri Leopard 2A7 noi.

„Ne aflăm … într-una dintre cele mai dificile situații de securitate de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace”, a declarat premierul Jonas Gahr Store reporterilor de la baza militară Rena. „Avem o situație gravă din cauza invaziei rusești (din Ucraina). Eu numesc acest lucru o nouă ‘Cortină de Fier'”, a adăugat acesta.

Norvegia a ezitat între tancurile de ultimă generație Leopard și cele sud-coreene K2 Black Panther.

Alegerea modelului Leopard va permite țării scandinave să se alinieze cu vecinii săi nordici – inclusiv Suedia și Finlanda, care încearcă să se alăture Norvegiei în NATO – și cu Germania, a declarat guvernul.

Primele livrări sunt așteptate începând cu 2026 și vor dura până în 2031.

Oslo a anunțat la sfârșitul lunii ianuarie că va dona o parte din aceste tancuri Ucrainei, dar nu a precizat exact câte și nici când vor fi livrate.

Șeful forțelor armate norvegiene, Eirik Kristoffersen, și-a exprimat anterior opoziția față de achiziționarea de noi tancuri, spunând că ar prefera să cheltuiască banii pentru achiziționarea altor arme, cum ar fi rachete și obuze cu rază lungă de acțiune.

Cele 30 de state aliate NATO și-au exprimat vineri îngrijorarea, într-o declarație comună semnată și de Finlanda și Suedia, ca state invitate să adere la Alianță, față de faptul că Rusia nu își îndeplinește obligațiile care decurg din noul Tratat START privind stabilitatea strategică și reducerea armelor nucleare.

“Aliații NATO sunt de acord că noul Tratat START contribuie la stabilitatea internațională prin limitarea forțelor nucleare strategice ale Rusiei și SUA. Prin urmare, observăm cu îngrijorare că Rusia nu a reușit să respecte obligațiile obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul noului Tratat START”, se arată într-o declarație emisă vineri de Consiliul Nord-Atlantic.

#NATO Allies agree the #NewSTART Treaty contributes to international stability. We note with concern that #Russia has failed to comply with legally-binding obligations, including on inspection, & call on Russia to fulfil its obligations under the Treaty.https://t.co/TgHp5ZYFaZ

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) February 3, 2023

Aliații arată că refuzul Rusiei de a convoca o sesiune a Comisiei consultative bilaterale în termenul stabilit prin tratat și de a facilita activitățile de inspecție ale SUA pe teritoriul său începând cu august 2022 împiedică Statele Unite să își exercite drepturi importante în temeiul tratatului și subminează capacitatea Statelor Unite de a verifica în mod adecvat respectarea de către Rusia a limitelor centrale ale tratatului.

“Statele Unite respectă noul Tratat START”, mai subliniază statele aliate.

Aliații NATO continuă să considere că un control eficient al armelor reprezintă o contribuție esențială la obiectivele noastre de securitate.

Consiliul Nord-Atlantic precizează că noul Tratat START rămâne în interesul securității naționale al tuturor statelor, inclusiv al aliaților NATO.

“Aliații NATO au salutat acordul din februarie 2021 dintre Statele Unite și Federația Rusă privind prelungirea cu cinci ani a Noului Tratat START. Cu toate acestea, nerespectarea de către Rusia subminează viabilitatea Noului Tratat START. Facem apel la Rusia să își îndeplinească obligațiile care îi revin în temeiul tratatului prin facilitarea inspecțiilor New START pe teritoriul rus și prin revenirea la participarea la organismul de punere în aplicare a tratatului”, a mai transmis Alianța.

Statele Unite au acuzat marți Rusia că a încălcat Noul Tratat START, ultimul pilon major al controlului armelor nucleare după Războiul Rece între cele două țări. Washingtonul spune că Moscova refuză să permită activități de inspecție pe teritoriul său.

Tratatul a intrat în vigoare în 2011 și a fost prelungit în 2021 pentru încă cinci ani, fiind una dintre primele și singurele acțiuni comune ale președintelui american Joe Biden și ale omologului său rus, Vladimir Putin.

Prelungirea noului Tratat START asigură limite verificabile pentru ICBM-urile, SLBM-urile și bombardierele grele până la data de 5 februarie 2026. Regimul de verificare al noului Tratat START permite SUA să monitorizeze modul în care Rusia se conformează cu obligațiile ce decurg din tratat și oferă o perspectivă mai mare asupra poziției nucleare a Rusiei, inclusiv prin schimburi de date și inspecții la fața locului care permit inspectorilor americani să urmărească forțele și instalațiilor nucleare rusești.

Noul Tratat START, semnat în 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002.

Cele două țări dețin împreună aproximativ 90% din focoasele nucleare ale lumii.

Aproximativ 600 militari francezi și 200 vehicule militare din cadrul grupului de luptă al NATO dislocat în România, cu Franța ca națiune-cadru, și elementul național de sprijin francez au desfășurat în perioada 23 – 27 ianuarie, exercițiul cu trageri de luptă ,,EAGLE MEDA 23”, la Centrul Secundar de Instruire pentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din localitatea Smârdan, județul Galați.

Scopul principal al exercițiului a fost antrenarea forțelor din cadrul grupului de Luptă privind capacitatea rapidă de dislocare și executarea unei misiuni de luptă, într-un scenariu fictiv, în cadrul unei operațiuni NATO – Apărare colectivă, în conformitate cu articolul 5, desfășurate pe flancul de sud-est al Alianței.

În cadrul exercițiului au fost executate și trageri de luptă cu principalele mijloace de lovire ale grupului de luptă, tancurile Leclerc, dislocate ca urmare a unei decizii a președintelui francez Emmanuel Macron.

From 23 to 27 January, the soldiers of the Collective Defense Battle Group (CDBG) conducted a shooting exercise on the Smardan camp 🇷🇴 #JeudiPhoto #InterAlliés pic.twitter.com/BLYj1FPyJ7

— French Forces in Romania (@FrForcesRomania) February 2, 2023

Grupul de luptă al NATO din România s-a constituit, începând cu luna mai a anului trecut, prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră.

La propunerea Franței de a prelua rolul de națiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forței cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul național, integrând, pe bază rotațională, efective ale Belgiei și Țărilor de Jos.

Grupul de luptă contribuie la creșterea cooperării militare a României cu Franța, și, implicit, la consolidarea securității spațiului euro-atlantic pe flancul estic.

Cooperarea cu partenerii strategici și existența pe teritoriul național a unor structuri de luptă relevante contribuie la creșterea capacității de apărare și descurajare în contextul războiului din Ucraina și a crizei din regiunea Mării Negre.