Amendamentele eurodeputatului Dan Motreanu, depuse la rezoluția privind Consolidarea zonelor rurale din UE prin intermediul politicii de coeziune, au fost aprobate astăzi de Comisia pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European. „Susțin dezvoltarea satului românesc cu ajutorul banilor europeni, printr-o alocare adaptată nevoilor reale din teren”, a declarat europarlamentarul liberal. 

Deputatul european a cerut Comisiei Europene și statelor membre să acorde o prioritate reală Planulului de Acțiune Rurală al UE: „Acesta conține măsuri precum promovarea satelor inteligente, îmbunătățirea accesului la servicii publice, sprijinirea tinerilor fermieri, dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, atragerea profesioniștilor în mediul rural și combaterea sărăciei.”

De asemenea, Dan Motreanu a atras atenția că zonele rurale sunt în continuare subfinanțate și tratate secundar în politicile europene: „Am susținut sprijinirea dezvoltării satelor prin digitalizare, inițiative sociale și economice, spații de lucru moderne și atragerea de tineri și profesioniști.”

Acesta a mai solicitat o strategie europeană rurală clară, cu resurse dedicate pentru modernizarea agriculturii, sprijinirea IMM-urilor rurale, diversificare economică și lanțuri scurte de aprovizionare.

A fost propus un plan de acțiune împotriva exodului creierelor și măsuri pentru acces la terenuri agricole, locuințe, educație și finanțare.

Reducerea birocrației pentru accesarea fondurilor europene s-a regăsit printre amendamentele depuse. Totodată, Dan Motreanu a propus noi instrumente financiare pentru tinerii fermieri, femei și actorii din lanțul agroalimentar: „Am subliniat nevoia de a moderniza transportul rutier, feroviar și maritim, pentru a reduce izolarea satelor și a facilita accesul la servicii de bază.”

Europarlamentarii din Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European evidențiază, în urma unui amendament depus de eurodeputatul Siegfried Mureșan împreună cu colegii din Partidul Național Liberal și din Grupul PPE, progresul constant al Republicii Moldovei de a finaliza procesul de screening al legislației în contextul aderării la UE și de a deschide primele capitole efective de negociere în următoarele luni, în ciuda provocărilor interne și externe semnificative.

Comisia AFET din legislativul european a votat raportul anual privind Republica Moldova cu 52 de voturi pentru, 11 împotrivă și 3 abțineri, salutând angajamentul exemplar al acestei țări de a avansa pe calea integrării în UE și recunoaște că relațiile UE-Moldova au intrat într-o nouă etapă.

Cooperarea s-a intensificat alături de eforturile susținute ale Chișinăului de a alinia legislația Republicii Moldova la așa-numitul acquis comunitar, conform unui comunicat al comisiei parlamentare.

În ciuda provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi efectele războiului continuu al Rusiei împotriva Ucrainei vecine și interferența Moscovei în procesele democratice ale țării, eurodeputații salută progresele înregistrate de guvernul moldovean în ceea ce privește agenda de extindere, inclusiv în cadrul procesului de examinare bilaterală și ambiția de a deschide negocieri privind mai multe capitole.

Eurodeputații solicită Comisiei Europene să ofere un sprijin mai consistent autorităților de la Chișinău pentru ca aceste obiective să fie atinse, iar procesul de aderare să fie accelerat.

Interferența Rusiei în procesele democratice din Republica Moldova

Eurodeputații remarcă faptul că atât referendumul constituțional privind integrarea europeană, cât și ultimele alegeri prezidențiale din Moldova, desfășurate la sfârșitul anului 2024, au confirmat sprijinul majorității moldovenilor pentru aderarea la UE și reformele pro-europene.

În ciuda faptului că au fost supuse unei campanii hibride masive din partea Rusiei și a apropiaților săi, eurodeputații spun că atât referendumul, cât și alegerile s-au desfășurat în mod profesionist și „cu un extraordinar simț al datoriei și al dedicării”.

De asemenea, aceștia remarcă faptul că alegerile parlamentare din toamna anului 2025 vor fi cruciale pentru continuarea traiectoriei pro-europene a Republicii Moldova și avertizează cu privire la intensificarea probabilă a interferențelor străine, în special rusești, și a atacurilor hibride.

Reforma justiției rămâne esențială

În raport, eurodeputații salută recentul Plan de creștere pentru Moldova, care vizează sprijinirea reformelor socio-economice și fundamentale ale țării, precum și Facilitatea de reformă și creștere, în valoare de 2,02 miliarde de euro, care constituie cel mai mare pachet de sprijin financiar al UE pentru Republica Moldova de la independența țării. Ei solicită Comisiei Europene să sprijine autoritățile moldovene în punerea în aplicare a agendei de reformă necesare pentru absorbția eficientă a fondurilor din această facilitate.

Având în vedere că o reformă cuprinzătoare a justiției este esențială pentru succesul reformelor democratice și legate de aderarea Moldovei la UE, deputații europeni doresc ca UE să continue să sprijine în mod activ reforma justiției în țară. De asemenea, aceștia subliniază necesitatea ca autoritățile moldovene să continue să abordeze probleme fundamentale precum spălarea banilor și corupția.

Alinierea Republicii Moldova la UE în materie de politică externă

În contextul extinderii UE, raportul salută cooperarea constantă și în creștere a Republicii Moldova cu UE pe probleme de politică externă, alinierea cu UE crescând de la 54 % în 2022 la 86 % în 2024. Eurodeputații doresc ca țara să continue această evoluție, inclusiv atunci când vine vorba de prevenirea eludării sancțiunilor împotriva Rusiei și Belarusului.

Eurodeputații subliniază rolul Moldovei de contributor-cheie la securitatea regională și europeană, inclusiv prin sprijinul neclintit al țării pentru Ucraina de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, inclusiv prin primirea refugiaților ucraineni.

Etapele următoare

Raportul va fi supus votului Parlamentului European în cadrul sesiunii plenare din luna iunie.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, atenționează că „orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută”.

„Orice asociere cu extremismul e o linie roșie care nu trebuie trecută, pentru că ar anula tot ce am construit și toate speranțele pe care le mai putem avea. Am încredere că putem merge mai departe cu fruntea sus, fideli valorilor noastre social-democrate, și că putem construi, împreună, o Românie europeană, dreaptă și respectată”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Partidul Socialiștilor Europeni și grupul S&D din Parlamentul European, din care face parte și Partidul Social-Democrat, și-au reafirmat luni poziția fermă și neclintită împotriva naționalismului de extremă dreapta, a populismului și extremismului în contextul în care “cetățenii români se îndreaptă spre un moment electoral crucial odată cu alegerile prezidențiale din 18 mai”.

Înaintea acestui moment decisiv pentru România și pentru Europa, liderii PES și S&D sunt convinși că “partidul membru român, PSD, alături de membrii și susținătorii săi, își vor demonstra angajamentul activ față de alternativa pro-europeană”, se arată într-un comunicat comun al socialiștilor europeni.

Liderul partidului naționalist AUR, George Simion, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, din postura de candidat pro-european independent, se vor confrunta în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, un scrutin echivalent cu orientarea strategică a României în cadrul Uniunii Europene și al NATO. Pentru calificarea în finala prezidențială, Nicușor Dan l-a devansat pe Crin Antonescu, candidatul coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR.

PNL și UDMR, partide afiliate la Partidul Popular European, și-au manifestat imediat susținerea pentru Nicușor Dan, însă Partidul Social-Democrat, care a decis ieșirea de la guvernare, nu și-a asumat sprijinul pentru candidatul pro-european.