Connect with us

NATO

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă salută prezența militarilor portughezi în România: Realitatea ne determină să consolidăm mai departe apărarea NATO în regiunea Mării Negre

Published

on

© Administrația Prezidențială

Realitatea actuală, determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, face ca statele aliate să meargă mai departe în eforturile comune de consolidare a apărării NATO în regiunea Mării Negre, a afirmat joi președintele Klaus Iohannis, în timp ce a salutat împreun cu premierul Nicolae Ciucă cu prim-ministrul portughez Antonio Costa prezența soldaților portughezi în România ca parte a Forței de Reacție Rapidă a NATO, activată în premieră după invazia rusă în Ucraina.

Iohannis, Ciucă şi Costa au vizitat joi, după întrevederile pe care le-au avut la București, Batalionul 1 Instrucţie “Olt” din Caracal.

“Războiul Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei ne-a pus în faţa unei noi realităţi strategice. Am reacţionat şi vom continua să reacţionăm unitar, curajos şi hotărât în cadrul NATO, prin întărirea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul estic, în special în regiunea Mării Negre. Deciziile şi acţiunile noastre comune în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv prezenţa dumneavoastră aici, dovedesc hotărârea şi operativitatea care definesc NATO şi pe noi, ca aliaţi. În anul 2014, după anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, am început împreună procesul amplu de adaptare a Alianţei la un mediu de securitate volatil şi impredictibil. (…) Realitatea actuală, mult mai brutală decât cea din anul 2014, ne determină să mergem mai departe în eforturile noastre comune de consolidare a apărării NATO în regiunea Mării Negre”, a spus şeful statului, conform alocuțiunii sale.

 

Şeful statului i-a mulţumit premierului Costa pentru prezenţa militarilor portughezi în România.

“Românii apreciază solidaritatea de care daţi dovadă prin angajamentul de a vă alătura militarilor noştri şi celorlalţi aliaţi din cadrul Brigăzii Multinaţionale Sud-Est. Consolidăm, astfel, securitatea regiunii Mării Negre şi a spaţiului euroatlantic. România şi Portugalia se coordonează, de asemenea, cu succes, pentru consolidarea apărării şi pe Flancul sudic”, a precizat Klaus Iohannis

Prezenţa soldaţilor portughezi în România, la Caracal, reprezintă o dovadă de înaltă solidaritate şi prietenie, dar şi “demonstraţia vie că NATO este alături de toate statele membre”, a spus și premierul Ciucă, citat de Agerpres.

“Aş dori să mulţumesc Portugaliei pentru contribuţia substanţială la structurile multinaţionale din România, la fel cum apreciez profund, de asemenea, participarea Portugaliei la măsurile de vigilenţă sporită în România. Acest lucru ar putea servi drept exemplu pentru contribuţii similare din partea altor aliaţi”, a subliniat Ciucă.

De asemenea, el a apreciat contribuţia esenţială a Portugaliei la programul privind avioanele multirol destinate forţelor armate române, precum şi achiziţia cu succes a altor 5 avioane F16.

România și Portugalia au semnat joi, la București, în prezența premierilor Nicolae Ciucă și Antonio Costa, un acord de cooperare în domeniul apărării, o nouă bornă a cooperării dintre cele două state UE și NATO, în contextul în care Lisabona a dislocat un număr de peste 200 de militari în România ca parte a desfășurării Forței de Reacție Rapidă a Alianței după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.

Un contingent portughez de 222 de militari a fost dislocat în România în cadrul misiunii „Tailored Forward Presence” a NATO pentru a contribui la acțiunile de descurajare și consolidare a posturii aliate pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

După summitul din 25 februarie, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care va conduce și grupul de luptă al NATO în România.

Pe lângă cei 500 de militari francezi sosiți în România, Belgia a mobilizat 300 de soldați în țara noastră, iar Portugalia trebuia să trimită o companie de infanterie formată din 174 de militari, dar această a fost suplimentată la 222 de soldați.

Șeful guvernului portughez efectuează joi, în România, prima sa vizită externă de la preluarea noului mandat de premier, unde are întrevederi cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Nicolae Ciucă, alături de care va vizita și Batalionul 1 Instrucție Caracal.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Birourile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au luat act, luni, de o scrisoare din partea preşedintelui Klaus Iohannis, prin care informează Parlamentul că a aprobat tranzitarea teritoriului naţional a unor echipamente şi bunuri materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni.

“În conformitate cu prevederile art. 119 din Constituţia României şi ale Legii nr. 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la propunerea prim-ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, am aprobat tranzitarea teritoriului naţional a echipamentelor şi bunurilor materiale donate de către Finlanda Ucrainei şi instruirea unui număr de aproximativ 50 de militari ucraineni, vizând pregătirea pentru cunoaşterea, utilizarea şi întreţinerea echipamentelor donate”, se arată în documentul trimis Parlamentului de şeful statului, relatează Agerpres.

Fondurile financiare necesare au fost asigurate din bugetul alocat Ministerului Apărării Naţionale, care va efectua demersurile pentru recuperarea cheltuielilor înregistrate în cadrul mecanismului stabilit la nivelul misiunii de asistenţă militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), se arată în document.

Potrivit scrisorii, ca răspuns la agresiunea rusă împotriva Ucrainei au continuat acţiunile de sprijinire la nivelul NATO şi al Uniunii Europene pe multiple planuri a Ucrainei şi a cetăţenilor acesteia, incluzând eforturi de natură politico-diplomatică, economică, financiară, umanitară sau sectorială, dar şi pentru promovarea aplicării instrumentelor dreptului internaţional sau combaterea crizei alimentare globale. Acest curs de acţiune a dus la consolidarea solidarităţii euroatlantice şi la adaptarea eforturilor în ceea ce priveşte politica de securitate şi apărare, din perspectiva creşterii resurselor şi a implicării operaţionale în regiune, a transmis preşedintele.

Documentul a fost trimis Comisiilor pentru apărare spre informare, urmând să fie înscris pe ordinea de zi a următorului plen comun al Parlamentului. 

Citiți și Klaus Iohannis, la 20 ani de la aderarea României la NATO: Am decis, în numele României, să intru în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.

“Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO“, a spus președintele, devenind primul lider care își asumă oficială o candidatură la șefia Alianței, deși premierul demisionar olandez Mark Rutte este vehiculat ca favorit și beneficiază de susținerea Statelor Unite, Germaniei, Franței și Marii Britanii.

Citiți și Candidat oficial la șefia NATO, Klaus Iohannis prezintă un decalog pentru viitorul Alianței: “Cu cât Europa este mai puternică în cadrul NATO, cu atât mai sigură devine întreaga Alianță”

Cele trei sarcini cardinale al NATO – apărarea și descurajarea, cooperarea cu partenerii, prevenirea și gestionarea crizelor -, victoria Ucrainei în lupta sa existențială și aderarea sa la NATO și UE, interoperabilitatea și baza industrială de apărare, finanțarea apărării, reziliența, dialog consolidat între structurile politice și militare ale Alianței, întărirea parteneriatului NATO – UE, creșterea investițiilor în inovare și reprezentarea geografică echilibrată în pregătirea deciziilor – reprezintă decalogul pe care președintele Klaus Iohannis îl propune după ce și-a anunțat candidatura pentru funcția de secretar general al NATO.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO califică schimbările climatice drept „un multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat duminică, 17 martie, necesitatea de a lupta împotriva încălzirii globale și a calificat schimbările climatice drept un „multiplicator al crizelor” cu implicații asupra securității globale, relatează AFP, preluat de Agerpres.

El a făcut aceste remarci în timpul unei conferințe de presă la Baku, împreună cu președintele azer Ilham Aliyev, a cărui țară bogată în energie va găzdui în noiembrie Conferința COP29 a ONU privind schimbările climatice.

Lăudând Azerbaidjanul pentru „rolul său important în furnizarea de gaze (naturale) către aliații cheie ai NATO”, Stoltenberg a declarat că „provocarea este că lumea are nevoie de energie, dar în același timp trebuie să luptăm împotriva încălzirii globale”.

„Trebuie să reconciliem nevoia de energie cu mediul înconjurător”, a spus el, adăugând că „schimbările climatice contează pentru securitate, contează pentru NATO (…) Schimbările climatice sunt un multiplicator al crizelor și vedem efectele schimbărilor climatice în întreaga lume.”

Stoltenberg a salutat, de asemenea, Azerbaidjanul pentru investițiile în energii alternative, subliniind „marele potențial” al țării ca furnizor de energie hidroelectrică și solară pentru piețele europene.

Decizia de a organiza un summit pe tema climei în Azerbaidjan, țară producătoare de petrol și gaze, a fost criticată de grupurile de mediu, însă națiunea caspică, controlată cu strictețe, încearcă să își schimbe reputația de stat autoritarist și poluant.

Aliyev a declarat că, deși țara sa este un „furnizor paneuropean de gaz”, are o agendă ambițioasă pentru o tranziție ecologică. El a declarat că selecția Azerbaidjanului ca gazdă a COP 29, care va avea loc în perioada 11-24 noiembrie, a fost un „semn de recunoaștere a eforturilor noastre în ceea ce privește tranziția ecologică”.

2024 va fi al doilea an consecutiv în care COP29 va fi găzduit de un gigant petrolier, conferința din 2023 fiind organizată în Emiratele Arabe Unite. La această controversă se adaugă faptul că președinția conferinței a fost încredințată lui Mukhtar Babayev, un fost director executiv al companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la inițiativa Cehiei pentru a furniza Ucrainei muniție din afara UE. Primul lot ar ajunge pe câmpul de luptă în iunie

Published

on

© BAE Systems Bofors AB, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Portugalia va contribui cu 100 milioane de euro la o inițiativă condusă de Cehia care urmărește să livreze muniție Ucrainei din țări terțe, a transmis vineri Ministerul Apărării din această țară, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

Ministerul portughez al Apărării a precizat că această inițiativă vizează livrarea rapidă a cât mai multor muniții de diferite calibre, inclusiv de 155 de milimetri.

„Utilizarea acestor muniții pe câmpul de luptă a atins niveluri extrem de ridicate, ceea ce face vitală și urgentă obținerea de muniții suplimentare pentru Ucraina, pentru a răspunde atacurilor continue și mai intense ale Rusiei”, se arată într-un comunicat.

Cu o zi înainte, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Ucraina a rămas fără muniție în războiul împotriva invaziei Rusiei și că aliații nu fac suficient pentru a ajuta Kievul.

De altfel, un ajutor american critic pentru Ucraina, care se ridică la peste 60 miliarde de euro, este în continuare blocat în Congres din cauza reticenţelor aleşilor republicani care îl susţin pe fostul preşedinte Donald Trump. Totuși, Casa Albă a anunţat marţi un ajutor de 300 miliarde de dolari pentru țara aflată în război, cuprinzând în special rachete antiaeriene, muniţii şi obuze de artilerie.

La rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns miercuri la un acord pentru a adăuga cinci miliarde de euro la Fondul de Asistență pentru Ucraina, creat în cadrul Mecanismului European pentru Pace, un fond gestionat de Uniune separat de bugetul european și care a contribuit la finanțarea ajutorului militar pentru Ucraina și la rambursarea achizițiilor de muniție făcute de statele membre pentru aceasta.

În februarie, Republica Cehă a propus să cumpere muniție pentru Ucraina din țări terțe, ca răspuns la lipsa capacității de producție de muniție a UE. De atunci, a primit sprijin din partea mai multor țări europene dispuse să finanțeze achizițiile. Ulterior, președintele Petr Pavel a declarat că Cehia a identificat pe piețele terțe o cantitate de 800.000 de proiectile de artilerie de 155 și 122 de milimetri pentru Ucraina. 

Până în prezent, peste 15 țări au promis finanțare pentru muniție. Printre acestea se numără Belgia, Țările de Jos, Germania, Franța și Norvegia, precum și aliați non-europeni precum Canada. În timp ce Republica Cehă localizează muniția disponibilă la nivel mondial, alte țări asigură finanțarea necesară. Republica Cehă va coordona apoi livrarea către câmpurile de luptă ucrainene.

Premierul ceh Petr Fiala a confirmat la începutul lunii martie achiziționarea a 300.000 de cartușe, cu promisiunea de a fi cumpărate alte 200.000. Obiectivul este de a livra muniția în Ucraina în acest an, relatează Politico.

Potrivit lui Tomas Pojar, consilierul ceh pentru securitate națională și consilier al premierului,  muniția cumpărată în țări din afara UE în cadrul inițiativei cehe ar putea ajunge pe câmpurile de luptă ucrainene încă din luna iunie.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII20 seconds ago

Liderii din Germania, Franța, România, Polonia și alte 10 țări UE cer Băncii Europene de Investiții să majoreze finanțarea pentru apărarea europeană

NATO17 mins ago

Klaus Iohannis a aprobat tranzitarea teritoriului României a unor echipamente donate de Finlanda Ucrainei și instruirea a 50 de militari ucraineni

CONSILIUL UE15 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA16 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA18 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE18 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE18 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE19 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA19 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

ROMÂNIA19 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA20 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending