Connect with us

NATO

La 70 ani de la înființarea NATO, România și celelalte țări aliate prelungesc mandatul lui Jens Stoltenberg până în 2022, când va deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria Alianței

Published

on

Cele 29 de state membre ale NATO au decis joi să prelungească mandatul secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg, cu o săptămână înainte ca miniștrii de Externe din țările NATO să se reunească la Washington pentru a celebra 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantic, prilej cu care Stoltenberg va deveni primul secretar general aliat ce va susține un discurs într-o sesiune comună a Congresului SUA.

Decizia luată de ambasadorii țărilor membre reuniți în cadrul Consiliului Nord-Atlantic prevede o prelungire cu doi ani a mandatului lui Jens Stoltenberg, până la 30 septembrie 2022, moment în care acesta va împlini opt ani în funcție, urmând a deveni al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, după olandezul Joseph Luns (1971-1983).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, aliații și-au exprimat sprijinul pentru munca secretarului general în direcția adaptării și modernizării NATO și pentru a se asigura că Alianța va rămâne pregătită pentru viitor.

Aceasta este cea de-a doua prelungire a mandatului lui Jens Stoltenberg după ce țările aliate au luat o decizie similară și în decembrie 2017, extinzând mandatul acestuia până la 30 septembrie 2020. 

Jens Stoltenberg, prim-ministru al Norvegiei în două rânduri (2000-2001 și 2005-2013), a fost numit secretar general al NATO în anul 2014, preluându-și mandatul la 1 octombrie 2014. Acesta l-a înlocuit atunci pe danezul Anders Fogh Rasmussen.

Până în prezent, Stoltenberg a condus lucrările summitului NATO de la Varșovia din 2016 – cea mai importantă reuniune decizională aliată privind flancul estic -, reuniunea specială a liderilor aliați din 25 mai 2017 cu prilejul inaugării noului sediu al Alianței, precum și summitul NATO de la Bruxelles din 2018, o reuniune la care riscul unei rupturi transatlantice a fost puternic acutizat de dezacordurile majore între președintele american Donald Trump și mai mulți aliați europeni în frunte cu Germania.

În activitatea sa de secretar general al Alianței, Jens Stoltenberg a vizitat de patru ori România – în 2015 pentru o vizită de lucru, în 2016 pentru inaugurarea sistemului antirachetă de la Deveselu, în 2017 pentru a participa la lucrările Adunării Parlamentare a NATO și pentru ceremonia de inaugurare a Brigăzii Multinaționale NATO de la Craiova și în 2019 pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

De asemenea, secretarul general al Alianței a felicitat în dese rânduri eforturile și contribuția României pentru securitatea euro-atlantică, inclusiv prin alocarea a 2% din PIB pentru Apărare.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Noul ministru german al Apărării promite că Germania va respecta ținta NATO de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024, urmând să îndeplinească astfel criteriile NATO și să mai atenueze din criticile pe care administrația Trump le aduce cele mai puternice economii europene.

Succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU și a Ursulei von der Leyen la Bundeswehr (m.r. – Ministerul Apărării), Annegret Kramp-Karrenbauer a spus că Germania ”are nevoie să se îndrepte în această direcție”.

Într-un interviu pentru ediția de duminică a publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Kramp-Karrenbauer a precizat că guvernul va încerca să îndeplinescă această țintă NATO, însă a adăugat că ea ”nu va obținută peste noapte”.

Potrivit Deutsche Welle, ea a spus că va înainta acest obiectiv în calitate de ”ministru și lider al CDU” atât în cabinetul guvernamental, cât și în cadrul coaliției CDU-SPD.

Acest obiectiv a fost însușit și de Ursula von der Leyen, cea care a fost aleasă săptămâna trecută în funcția de președinte al Comisiei Europene, însă a întâmpinat opoziție din partea SPD, precum și a Verzilor.

În context, Thorsten Schäfer-Gümbel, liderul în exercițiu al SPD, a criticat declarațiile lui Annegret Kramp-Karrenbauer, precizând că noul ministru riscă să construiască ”o politica de înarmare militară în conformitate cu dorințele lui Donald Trump”, aceasta reflectând și poziția oficială de lungă durată a social-democraților germani.

El a mai spus că partenerii de guvernare au convenit asupra bugetului Germaniei, inclusiv cel al Apărării, și că discuția nu poate fi redeschisă. De altfel, Olaf Scholz, ministrul social-democrat al Finanțelor, a frânat demersul, el planificând pentru anul 2020 un buget în valoare de 44,7 miliarde de euro pentru Armata germană, în timp ce Von der Leyen ceruse 47,2 miliarde de euro, ceea ce ar fi reprezentat numai 1,35% din PIB.

Potrivit raportului secretarului general al NATO pentru anul 2018, mai multe state euro-atlantice şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump.

Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

Cu toate acestea, în 2018, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4%. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult pentru dimensiunea militară, iar această sumă este așteptată să crească până la 100 de miliarde până la finele anului 2020.

Continue Reading

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending