Două treimi dintre cetățenii UE ar susține reintegrarea Marii Britanii în Uniune, în timp ce majoritatea alegătorilor britanici afirmă că Brexit-ul a avut un impact negativ asupra problemelor care îi preocupă și își doresc relații mai strânse, inclusiv niveluri de integrare – precum libera circulație – considerate mult timp ca fiind dăunătoare, potrivit unui sondaj citat de The Guardian.
La zece ani de la referendumul privind Brexit-ul, sondajul realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un grup de reflecție, a arătat că 66% dintre respondenții din 15 țări consideră că apartenența Regatului Unit din UE a fost o idee foarte bună, bună sau „nici bună, nici rea”.
Media a depășit cu ușurință procentul celor care se pronunță în favoarea unei relații mai strânse (59%) sau a menținerii statu-quo-ului (46%). Sprijinul pentru reintegrare variază de la un minim de 56% în Bulgaria și 59% în Franța și Italia până la un maxim de 75% în Țările de Jos și Danemarca.
Chiar și alegătorii partidelor de extremă dreapta și ai celor critici față de UE au declarat că ar susține relații mai strânse între Uniune și Regatul Unit, inclusiv o majoritate dintre susținătorii partidului polonez „Confederația” (71 %), ai partidului german AfD (58 %) și ai partidului francez „Adunarea Națională” (58 %).
În Marea Britanie, sondajul, realizat în luna mai, a relevat că alegătorii de toate orientările politice, inclusiv susținătorii partidului Reform UK, considerau că Brexit-ul a avut un impact negativ asupra țării și asupra multor aspecte cheie aflate în centrul dezbaterii de acum un deceniu.
Respondenții britanici au afirmat că ieșirea din UE a afectat principalele lor priorități: costul vieții (66 %), economia (65 %), oportunitățile pentru tineri (57 %), imigrația ilegală (56 %) și comerțul (56 %). Chiar și majoritatea celor care au votat pentru ieșire (58 %) au declarat că Brexit-ul a agravat problema imigrației ilegale.
Când au fost rugați să identifice principalele beneficii ale Brexit-ului, cel mai frecvent răspuns, cu o marjă considerabilă, a fost „nu știu”, urmat îndeaproape de „niciuna dintre opțiunile de mai sus” – ceea ce sugerează că majoritatea alegătorilor britanici consideră acum că Brexit-ul a provocat daune reale, fără a aduce vreun avantaj evident.
Acest verdict negativ privind ieșirea Regatului Unit din UE se traduce printr-o dorință puternică de a avea o relație mai strânsă cu Uniunea Europeană: 75% dintre respondenții din Regatul Unit s-au declarat în favoarea acesteia. Întrebați despre legăturile comerciale și economice, 66% au afirmat că acestea ar trebui să fie mai strânse, fie foarte mult, fie puțin.
Poate cel mai frapant este faptul că o mare majoritate (63%) dintre respondenți – inclusiv 57% dintre cei care au votat pentru ieșire în 2016 – au declarat că ar accepta acum libera circulație în schimbul unor legături comerciale mai strânse, doar 18% respingând această idee.
În cei zece ani de la organizarea referendumului care a marcat încheierea unei relații de lungă durată, realitatea geopolitică și economică s-a schimbat, fiind marcată de pandemia de COVID-19, criza energetică, declanșarea războiului împotriva Ucrainei de către Rusia, războiul din Gaza, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, tensiuni comerciale transatlantice, toate acestea culminând cu atacurile americano-israeliene asupra Iranului și cu criza din Strâmtoarea Ormuz.
Pe acest fundal, Uniunea Europeană și Regatul Unit vor organiza pe 22 iulie, la Bruxelles, al doilea summit bilateral menit să relanseze relațiile dintre cele două părți.
