Connect with us

U.E.

Letonia, una dintre țările cu o rată slabă de vaccinare anti-COVID-19 din UE, anunță un lockdown timp de patru săptămâni

Published

on

© Wikipedia

Letonia, una dintre ţările cu cel mai scăzut număr de persoane vaccinate anti-COVID-19 din Uniunea Europeană, a anunţat un lockdown în perioada 21 octombrie – 15 noiembrie pentru a încerca să încetinească creşterea ritmului infectării, informează Agerpres.

„Sistemul nostru de sănătate este în pericol. Singura modalitate de a ieşi din această criză este să ne vaccinăm”, a declarat prim-ministrul Krisjanis Karins după şedinţa de urgenţă a guvernului în care a pus pe seama ratei scăzute de vaccinare creşterea numărului de persoane spitalizate.

Doar 54% din adulţii letoni sunt complet vaccinaţi, mult sub media UE de 74%, arată datele europene.

„Trebuie să-mi cer scuze faţă de cei deja vaccinaţi”, a spus Karins, anunţând că magazinele, restaurantele, şcolile şi instituţiile de divertisment vor fi închise. Rămân deschise doar serviciile esenţiale, fiind de asemenea impusă interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii, între orele 20:00 şi 05:00.

Numărul cazurilor de infectare în Letonia a crescut cu 49% săptămâna trecută, conform autorităţilor sanitare. Au fost anulate mare parte din operaţiile planificate săptămâna trecută, pe fondul unei nevoi crescute de paturi şi de personal.

Letonia a raportat al doilea cel mai grav procent de infectare din UE, după Lituania, în cele două săptămâni până pe 10 octombrie, cu 864 de cazuri noi la 10.000 de persoane.

În ceea ce privește România, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat luni că, în ritmul actual, țara noastră va avea abia în 2 ani și jumătate 70% din populație vaccinată anti-COVID. Pentru a evita acest scenariu, OMS a arătat că este nevoie de soluții adaptate și bazate pe dovezi pentru ca vaccinurile care salvează vieți să ajungă la persoanele cele mai vulnerabile de a dezvolta forme grave de boală și cu risc de deces. 

Vaccinarea în populația generală în România este scăzută și stagneazăfiind sub media generală a vaccinării regionale. Vaccinarea este mai mică decât se aștepta la grupurile prioritare vulnerabile (> 80 de ani). Potrivit datelor oficiale ale CNCAV, acoperirea vaccinală la 5 octombrie era de 31,2% în mediul urban (33,03% în municipii) și de doar 16,31% în mediul rural. Media de vaccinare cu ambele doze la nivelul UE/SEE era la 18 octombrie de 74,1%, potrivit datelor Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC).

Barometrul Securității Naționale din octombrie 2021 arată că în general 12,8% din români nu cred în vaccinare; 21,8% nu au o problemă cu vaccinarea în general, dar nu au încredere în vaccinarea împotriva COVID-19; 23,3% nu sunt nici convinși, nici nu sunt împotrivă deocamdată; 32,3% cred că este bine să ne vaccinăm; iar 9,6% cred că vaccinarea împotriva COVID-19 ar trebui să fie obligatorie pentru adulții care nu au contraindicații medicale.

Obiectivul României este de a vaccina 2 milioane de persoane împotriva COVID-19 (prima doză) până la sfârșitul acestui an (45% din populație) și 70% din populație până în primul trimestru al anului 2022. Totuși, modelarea OMS arată că, dacă se menține ritmul de vaccinare din ultimele 6 săptămâni și strategiile de vaccinare în vigoare, România va ajunge în aproximativ 7 luni la o acoperire vaccinală de 40% pentru populația totală și în aproximativ 31 de luni la o acoperire de 70%.

U.E.

Emmanuel Macron cere Norvegiei ”să lupte împotriva creşterii preţurilor la energie în Europa”

Published

on

©️ Soazig de la Moissonnière / Présidence de la République

Președintele francez, Emmanuel Macron, a solicitat miercuri Norvegiei, țară care acum este cel mai mare furnizor de gaze din Europa, să își consolideze acțiunea pentru a combate creșterea prețurilor la gaze ca urmare a războiului din Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Liderul de la Palatul Elysee a avut o discuție telefonică cu prim-ministrul  Jonas Gahr Store în care ”a salutat eforturile Norvegiei de a-și creşte exporturile şi de a contribui astfel la reducerea dependenţei Europei de hidrocarburile ruseşti”.

Emmanuel Macron ”a solicitat Norvegiei să continue şi să îşi consolideze acţiunea pentru a lupta împotriva creşterii preţurilor la energie în Europa”, a precizat Administrația Prezidențială franceză.

Norvegia, ţară care nu este membră UE, dar care face parte din Spațiul Economic European, a devenit cel mai mare furnizor de gaze al blocului european după ce Rusia şi-a redus livrările ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce aduce ţării scandinave venituri record de pe urma industriei petroliere pe măsură ce preţurile au crescut foarte mult.

Citiți și:
România, Franța, Spania și alte 12 țări UE cer o plafonare a prețului la gaze naturale pentru a ține în frâu inflația. Comisia Europeană: Implică riscuri pentru securitatea energetică
Norvegia respinge ideea plafonării prețului gazelor naturale: ”Nu va rezolva problema fundamentală”

Țara produce în prezent la capacitate maximă. Potrivit previziunilor oficiale, exporturile sale de gaze ar putea atinge un nivel record de 122 miliarde metri cubi anul acesta. Comparativ, Rusia furniza Uniunii Europene înainte de război aproximativ 150 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Emmanuel Macron și Jonas Gahr Store au discutat, în egală măsură, și despre ”ce face Norvegia pentru a asigura alimentarea cu gaz a platformei continentale norvegiene în lumina evenimentelor din Marea Baltică”, a informat biroul premierului norvegian.

Guvernele danez și suedez au raportat zilele trecute scurgeri semnificative la gazoductele Nord Stream 1 și 2, care riscă să nu mai poată fi folosite niciodată dacă nu se efectuează lucrări de reparație pentru a nu permite apei sărate din Marea Baltică să inunde conductele odată cu evacuarea completă a gazului, fapt ce ar duce la o coroziune ireversibilă a acestora. 

În acest context, Norvegia a anunțat o întărire a securității instalațiilor sale de petrol și gaze, considerate o potențială țintă.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președinta Parlamentului European: Ucraina are nevoie de tancuri, iar Europa trebuie să o ajute

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut un discurs la Berlin în cadrul evenimentului „Noaptea ideilor europene”, prilej cu care a pledat pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei: „Este nevoie de tancuri. Trebuie să fim capabili să facem următorul pas.”

„Ne aflăm la un punct de cotitură. Ucraina are nevoie de arme pentru a supraviețui. Cea mai mare parte a industriei sale de apărare a fost decimată, dar multe dintre statele noastre membre au intervenit, motiv pentru care Kievul a rezistat în martie. Dar în această următoare fază a războiului, va fi nevoie de armament greu. Este nevoie de tancuri și trebuie să fim capabili să facem acest următor pas”, a precizat oficialul european în discursul său.

Potrivit liderului Legislativului European se discută de planuri concrete în acest sens: „Există planuri pe masă. Unul dintre acestea este inițiativa privind tancurile Leopard pentru a furniza Ucrainei o brigadă de aproximativ 90 de tancuri Leopard 2 din cele aproximativ 2000 de tancuri Leopard 2 aflate în diferite state membre. Știm că și cele care nu sunt pregătite pentru luptă pot fi restaurate relativ repede. Acest lucru ar putea însemna un tanc modern-standard pus la dispoziție rapid. Țările care furnizează tancurile ar putea fi rambursate prin intermediul fondurilor europene, cum ar fi Facilitatea pentru pace, ceea ce înseamnă că toți vor putea contribui la acest efort.”

„Este nevoie de o Europă curajoasă și nouă. Asta înseamnă că trebuie să trecem de la soluții ad-hoc la o adevărată Uniune de securitate și apărare, care să completeze NATO, mai degrabă decât să concureze cu această alianță”, a conchis aceasta în discursul său. 

Continue Reading

U.E.

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conducta Nord Stream 2

Published

on

© Nord Stream 2 Corp/ Twitter

Paza de coastă suedeză a declarat că a descoperit a patra scurgere de gaze la Nord Stream 2, foarte aproape de o scurgere mai mare descoperită anterior la Nord Stream 1, relatează BBC.

Danemarca și Suedia au raportat anterior scurgeri de gaz în conductele Nord Stream 1 și 2, alertând autoritățile cu privire la posibilitatea unui atac deliberat.

UE a declarat că scurgerile au fost cauzate de sabotaj, blocul acuzând anterior Rusia că folosește livrările de gaze ca armă împotriva Occidentului din cauza sprijinului acordat Ucrainei. De asemenea, UE a avertizat că orice atac deliberat asupra infrastructurii energetice a continentului va fi întâmpinat cu „cel mai puternic răspuns posibil”.

Citiți și UE va sprijini orice investigație privind scurgerile din gazoductele Nord Stream după ce Guvernul danez a evaluat că ar fi rezultatul unui act deliberat

Însă, Rusia a respins insinuările făcute de alte părți potrivit cărora și-ar fi atacat propriile conducte, ca fiind „previzibile și stupide”.

Niciuna dintre cele două conducte nu transportă gaze în acest moment, deși ambele sunt pline cu gaz.

Gazoductul Nord Stream 1 – care este format din două ramuri paralele – nu a mai transportat gaze din august, când Rusia l-a închis, spunând că are nevoie de întreținere.

Aceasta se întinde pe o distanță de 1 200 km pe sub Marea Baltică, de pe coasta rusă de lângă Sankt Petersburg până în nord-estul Germaniei. Conducta sa geamănă, Nord Stream 2, a fost oprită după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie.

Seismologii au raportat explozii subacvatice înainte de apariția scurgerilor. Comandamentul Apărării din Danemarca a publicat imagini de la scurgeri care arată bule – cea mai mare are un diametru de 1 km – la suprafața Mării Baltice.

„Nu există nicio îndoială că acestea au fost explozii”, a declarat Bjorn Lund, de la Centrul Național de Seismologie din Suedia.

Între timp, Norvegia a declarat că își va desfășura armata pentru a proteja instalațiile de petrol și gaze.

Continue Reading

Facebook

JUSTIȚIE2 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.6 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA6 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU1 week ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL1 week ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

Team2Share

Trending