Connect with us

U.E.

Liderii PPE se întâlnesc astăzi înaintea reuniunii informale a Consiliului European. Cancelarul german, Angela Merkel și președintele României, Klaus Iohannis nu participă

Published

on

Șefii de stat și de guvern ce fac parte din Partidul Popular European se vor întâlni astăzi în Salzburg înaintea summitului informal al Consiliului European care începe astăzi, miza acestei întrevederi fiind găsirea unor puncte comune pe cât mai multe dintre temele ce vor fi dezbătute la summit, anunță un comunicat al Grupului PPE. 

Foto: PPE/ Twitter

Summitul PPE va fi găzduit de președintele Partidului, Joseph Daul și cancelarul austriac, Sebastian Kurz, al cărui stat deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, cărora li se vor alătura Manfred Weber, liderului grupului PPE din Parlamentul European, Antonio Lopez-Isturiz, secretarul general, dar și șefi de stat și de guvern și lideri ai opoziției din statele membre UE. Președinții instituțiilor UE, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și președintele Parlamentatului European, Antonio Tajani, cu toții membri PPE, vor fi prezenți, de asemenea, la reuniune.

La întâlnirea de astăzi va lua parte și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fiind un subiect central al întrevederii informale a liderilor UE.

Nicos Anastasiades (Cipru), Boyko Borissov (Bulgaria), Viktor Orban (Ungaria), Andrej Plenkovic (Croația), and Leo Varadkar (Irlanda), se numără printre șefii de stat sau de guvern care participă la întrunire. Liderii opoziției din statele membre UE, Pablo Casado (Spania), Adrian Delia (Malta), Janez Jansa (Slovenia),Kyriakos Mitsotakis (Grecia), Rui Rio (Portugalia) și Laurent Wauquiez (Franța) iau parte, de asemenea, la întâlnire.

Înaâlnirea liderilor PPE are loc la doar o săptămână distanță după ce Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a decis activarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei, liderul PPE, Manfred Weber, numărându-se printre cei care au votat în favoarea acestei decizii. 

Cancelarul german, Angela Merkel, este marele absent. Nici președintele României, Klaus Iohannis, nu va participa la întrevederea liderilor PPE, dar Administrația Prezidențială a transmis care este poziția României pe problematicile de interes din cadrul acestui Consiliu European.

Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis va pleda pentru continuarea discuţiilor privind Regulamentul Dublin în vederea obţinerii unei soluţii consensuale, care să asigure un echilibru între solidaritatea şi responsabilitatea statelor membre, cu păstrarea caracterului voluntar al oricărei forme de relocare a persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională.

De asemenea, în vederea implementării concluziilor Consiliului European din iunie, şeful statului va sublinia că România este deschisă să contribuie constructiv la dezbaterile privind cele două noi concepte – ”platformele regionale de debarcare” şi ”centrele controlate”.

În ceea ce priveşte securitatea internă, cele trei teme prioritare abordate în cadrul reuniunii vor fi protecţia frontierelor externe, securitatea internă a Uniunii Europene şi securitatea în spaţiul cibernetic, precizează sursa citată.

Klaus Iohannis va arăta că România susţine demersurile de consolidare a coordonării dintre statele membre şi instituţiile europene pentru o gestionare eficientă a numeroaselor provocări de securitate cu care se confruntă UE.

De asemenea, precizează sursa citată, Iohannis va evidenţia că România acordă o atenţie deosebită securităţii cibernetice, atât din perspectiva caracterului său global, care necesită consolidarea cooperării în interiorul Uniunii şi cu partenerii internaţionali, dar şi din perspectiva nevoii de creare a unui ecosistem european cibernetic fiabil, sigur şi deschis.

Cu privire la discuţiile despre Brexit, sursa amintită arată că acestea au scopul de a evalua stadiul negocierilor şi modalitatea de organizare a fazei finale a acestora.

În acest context, preşedintele Iohannis va reitera importanţa menţinerii unei voci unitare şi coerente a Uniunii Europene în procesul de negociere cu partea britanică pentru obţinerea unui acord de retragere echitabil pentru toate părţile. Klaus Iohannis va arăta că, pentru România, este prioritară protejarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor săi care locuiesc în Regatul Unit. Totodată, şeful statului român va pleda pentru o relaţie cât mai strânsă între UE şi Marea Britanie după Brexit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Victor Negrescu, președintele PES activists România: Am lansat o campanie în favoarea introducerii salariului minim european și zece teme progresiste, care pot sta la baza unui nou contract social european

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

PES Activists România a lansat o campanie în favoarea introducerii salariului minim european și zece idei progresiste pentru reformarea stângii românești, a anunțat vicepreședintele PSD, Victor Negrescu, viitor europarlamentar român după Brexit, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Anunțul  președintelui PES activists România a fost făcut în cadrul Forumului Naţional PES activists România, ce a avut loc sâmbătă. Tematica aleasă, ”Un nou contract social european – 300 de activişti pentru un mesaj de stânga european”, a generat o dezbatere interactivă cu privire la proiectele de politici publice de stânga necesare la nivel naţional şi european.

În contextul propunerilor aflate în dezbatere la ora actuală în Uniunea Europeană, preşedintele-coordonator al PES activists România, Victor Negrescu, s-a referit la necesitatea introducerii unui salariu minim la nivel european.

Amintim că Executivul european a lansat la 14 ianuarie prima etapă a consultării cu partenerii sociali pentru salarii minime echitabile în Uniunea Europeană.

”Salariul minim european reprezintă soluţia optimă pentru a reduce decalajele între cetăţenii europeni. Permiţând accesul la oportunităţi egale şi promovând standarde minime europene, putem crea Europa socială şi transforma Uniunea Europeană într-un simbol al dezvoltării şi bunăstării la nivel global. Ca o încununare a eforturilor stângii europene din ultimele două decenii, noua Comisie Europeană s-a angajat în faţa Parlamentului European să introducă salariul minim la nivelul Uniunii Europene. Din păcate, dreapta acţionează, în continuare, strict în defavoarea acestui deziderat. Introducerea unui salariu minim european ar permite angajatului plătit astfel să poată supravieţui cu sumele încasate, ar contribui la reducerea şomajului voluntar şi, în consecinţă, ar degreva bugetele naţionale de anumite cheltuieli, ar permite o distribuţie mai echitabilă a profiturilor la nivel european, şi, nu în ultimul rând, ar limita exodul social şi fenomenul de brain drain. Nu trebuie să uităm nici faptul că, la nivelul statelor membre, ţara noastră a înregistrat în ultimul deceniu cea mai amplă creştere a salariului minim la nivel naţional, creştere accentuată în ultimii doi ani de guvernare social-democrată, în ciuda opoziţiei partidelor de dreapta, majorarea salarială netă fiind de aproape 40% între 2016 şi 2019”, a subliniat iniţiatorul apelului lansat de cei 300 de activişti.

La rândul său, președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu a declarat că Partidul Social Democrat va susține campania lansată de PES activists România. ” Campania pentru un salariu minim european este o campanie pentru oportunităţi egale la nivelul Uniunii Europene. Ne dorim mai multă Europă, dar o Europă socială”, a spus Ciolacu.

”Este important ca Europa să devină mai socială, nu doar să apere interesele marilor corporaţii multinaţionale, ci să apere şi interesele cetăţenilor”, a completat Marije Laffeber, secretarul general adjunct al Partidului Socialiştilor Europeni. Socialiştii europeni au fost de altfel susţinuţi de liderii de sindicat şi din mediul asociativ prezenţi la eveniment.

Totodată, în cadrul reuniunii, PES activists România a prezentat propunerile sale privind un nou contract social european, ideile sale pentru reconstrucţia stângii româneşti, precum şi o serie de direcţii de acţiune cu caracter european ce urmează a fi promovate de organizaţie în perioada următoare, sub forma unui decalog progresist:

  1. Drepturi sociale: Adaptarea codului muncii pentru a permite reprezentarea intereselor salariaţilor şi promovarea dialogului social – exemplu: respectarea orelor de program pentru salariaţi;
  2. Europa: Lansarea unor propuneri pentru viitorul Uniunii Europene care să ţină cont de nevoia de coeziune, transparenţă şi bunăstare solicitate de cetăţenii europeni;
  3. Stoparea privilegiilor: Eliminarea imunităţii pentru toate funcţiile publice şi raportarea veniturilor la salariu mediu naţional;
  4. Diaspora: Promovarea unui program naţional privind sprijinirea reîntoarcerii acasă şi creşterea reprezentării diasporei în procesul decizional naţional;
  5. O taxare corectă: Introducerea impozitului progresiv printr-un dialog cu actorii sociali şi taxarea veniturilor realizate în România conform legislaţiei europene;
  6. Participarea politică a tinerilor: Reducerea vârstei pentru a candida la funcţii publice la 18 ani;
  7. Reforma administrativă: Promovarea unui proiect destinat regionalizării României şi sprijinirii dezvoltării echilibrate a ţării;
  8. Digitalizare: Dezvoltarea unui program naţional de digitalizare a sistemului public, introducerea educaţiei digitale pentru toate categoriile de vârstă, promovarea inovaţiei digitale şi introducerea treptată a sistemului de vot electronic;
  9. Stimularea implicării civice: Crearea unui nou sistem de stimulare a contribuţiilor individuale şi din partea mediului privat la activităţi şi acţiuni în domeniul educaţiei, sănătăţii, protecţiei mediului, sportului şi cercetării;
  10. Parteneriatul pentru dezvoltare sustenabilă: Dezvoltarea unui parteneriat naţional cu actorii sociali, mediul asociativ, mediul academic şi toţi ceilalţi actori interesaţi privind strategia de dezvoltare sustenabilă a României.

”Am lansat în dezbatere zece teme progresiste, curajoase, care pot sta la baza unui nou contract social european, şi de ce nu, pot reprezenta catalizatorul unui nou parteneriat social pentru ţara noastră. Aşa cum v-am obiţnut, PES activists România este una dintre cele mai dinamice structuri de stânga la nivel naţional şi european, un veritabil laborator de idei, care promovează în mod consecvent mesajul european, dar şi valorile de stânga şi nevoia de profesionalism”, a declarat Victor Negrescu.

Evenimentul a reunit peste 300 de militanţi PES din toată ţara, reprezentanţi de marcă ai Partidului Social Democrat, în frunte cu preşedintele interimar Ion-Marcel Ciolacu, membri ai Partidului Socialiştilor Europeni, precum secretarul general adjunct Marije Laffeber, şi responsabilul pe Europa Centrală şi de Est, Konrad Golota, exponenţi ai mediului sindical, precum preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, preşedintele şi fondatorul Confederaţiei Naţionale Sindicale ”Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, şi liderul Federaţiei Naţionale Sindicale ”Alma Mater”, Anton Hadăr, reprezentanţi ai mediului academic, exponenţi ai mediului asociativ, printre care Julian Schulte, reprezentant Friedrich Ebert Stiftung în România, dar şi numeroşi reprezentanţi ai mass-media.

PES Activists România este o reţea a membrilor şi simpatizanţilor de stânga interesaţi de politica europeană, creată în anul 2007 şi care reuneţte peste 10.000 de membri la nivelul întregii ţări. PES activists România, recunoscută ca organizaţie parteneră a Partidului Social Democrat, susţine activitatea Partidului Socialiştilor Europeni, constituind în acelaşi timp sursa revendicărilor şi propunerilor europene. Organizaţia se mândreşte cu o medie de trei evenimente pe lună şi aproximativ 500 de acţiuni desfăşurate de la înfiinţare.

Continue Reading

U.E.

Presa germană: Uniunea Europeană a tăiat 75% din fodurile europene dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană a redus dramatic în acest an fondurile dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia, ca urmare a unei dispune legate de forajele de gaze naturale din Marea Mediterană și din cauza ofensivei militare a Ankarei în Siria, conform unor relatări din presă, citate de DPA, potrivit Agerpres și Deutesche Welle.

Uniunea Europeană a decis să reducă cu 75% suma alocată iniţial pentru anul 2020 pentru Turcia, scrie Borrell, potrivit sursei citate. Borrell a justificat reducerile invocând forajele neautorizate de gaze naturale efectuate de Turcia în largul coastei Ciprului, stat membru al UE, şi operaţiunea armatei Turciei în nord-estul Siriei, care a început în octombrie 2019.

Astfel, Turcia va primi doar 168 de milioane de euro în cadrul mecanismului Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (IAP). Din această sumă, 150 de milioane de euro sunt destinate întăririi democraţiei şi statului de drept, iar restul de 18 milioane sunt alocate dezvoltării rurale.

Tăierile nu afectează plăţile făcute de Uniunea Europeană în cadrul acordului cu Turcia pe tema refugiaţilor, au transmis sâmbătă mai multe ziare care fac parte din consorţiul media german Funke Media Group şi care citau o scrisoare redactată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi adresată Parlamentului European.

Amintim că UE şi Turcia au încheiat în luna martie a anului 2016 un acord prin care Ankara s-a angajat să limiteze fluxul de migranți, iar UE i-a promis în schimb un ajutor financiar iniţial de 3.5 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize şi deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi preluarea direct din Turcia a unui număr de migranţi sirieni echivalent cu cel al migranţilor returnaţi din Grecia către teritoriul turc.

Negocierile au ajuns însă în impas ca urmare a conturării unui regim autoritar condus de Recep Tayyip Erodgan, prin epurări în masă după puciul din iulie 2016, și schimbarea Constituției, în aprilie 2017, prin care liderul de la Ankara a primit puteri sporite.

Turcia a semant în anul 1963 un acord de asociere cu predecesorul Uniunii Europene, Comunitatea Economică Europeană. Aceasta a primit statutul de țară candidată în 1999.

În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2004, Consiliul European a decis că Turcia îndeplinește în mod suficient criteriile pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG). La 3 octombrie 2005, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru negocierile cu Turcia.

Continue Reading

U.E.

Frontex: Numărul migranților ilegali care au ajuns în 2019 în UE a atins cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce numărul expulzărilor a fost în creștere

Published

on

Aproximativ 139.000 de sosiri ilegale de migranți au fost înregistrate în Uniunea Europeană în 2019, înregistrându-se astfel cel mai scăzut nivel din 2013 până în prezent, în vreme ce expulzările spre statele de origine ale migranților sunt în creștere, a anunțat vineri Agenția Europeană pentru Garda de Frontieră și Coastă (Frontex), potrivit AFP, citat de Agerpres.

Scăderea sosirilor de migranți la frontierele externe, care s-au diminuat cu 92%, raportat la vârful înregistrat în 2015, se datorează, în primul rând, ” unei scăderi pe rutele de migraţie din centrul şi vestul zonei mediteraneene”, a dezvăluit Fabrice Leggeri, directorul Frontex, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Dimpotrivă, estul zonei meditaneene a cunoscut o creștere a trecerilor de migranți cu 46%, în raport cu 2018, care se ridică la 82.000. O astfel de tendință a fost constatată la frontierele Croației și Ungariei, conform unui bilanț provizoriu.

Majoritatea migranţilor care folosesc rutele din centrul zonei mediteraneene şi din Balcani sunt afgani şi sirieni. Afganii reprezintă de altfel prima naţionalitate (aproape un sfert) dintre cei care sosesc în Uniunea Europeană.

La polul opus, numărul de expluzări a migranților ilegali spre țările lor de origine a ajuns la 15.850 în 2019, număr care, potrivit lui Leggeri, nu a fost niciodată atât de mare.

Aceste operaţiuni de expulzare, coordonate de Frontex, se fac în special prin zboruri charter, dar şi, din 2018, la bordul unor avioane comerciale. Ţările care au recurs cel mai mult la aceste operaţiuni sunt Germania, Italia, Franţa şi Belgia, în timp ce principalele ţări de destinaţie sunt Albania, Tunisia şi Georgia.

Frontex a realizat aproape 600 de zboruri de supraveghere – pentru a detecta traficul de migranţi, dar şi ambarcaţiunile în derivă pe mare – deasupra zonei mediteraneene centrale, Mării Egee, Mării Negre, Mării Adriatice şi Mării Baltice, dar şi deasupra frontierelor terestre ale Poloniei, Slovaciei, Croaţiei şi Ungariei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending