Connect with us

U.E.

Liderii PPE se întâlnesc astăzi înaintea reuniunii informale a Consiliului European. Cancelarul german, Angela Merkel și președintele României, Klaus Iohannis nu participă

Published

on

Șefii de stat și de guvern ce fac parte din Partidul Popular European se vor întâlni astăzi în Salzburg înaintea summitului informal al Consiliului European care începe astăzi, miza acestei întrevederi fiind găsirea unor puncte comune pe cât mai multe dintre temele ce vor fi dezbătute la summit, anunță un comunicat al Grupului PPE. 

Foto: PPE/ Twitter

Summitul PPE va fi găzduit de președintele Partidului, Joseph Daul și cancelarul austriac, Sebastian Kurz, al cărui stat deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, cărora li se vor alătura Manfred Weber, liderului grupului PPE din Parlamentul European, Antonio Lopez-Isturiz, secretarul general, dar și șefi de stat și de guvern și lideri ai opoziției din statele membre UE. Președinții instituțiilor UE, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și președintele Parlamentatului European, Antonio Tajani, cu toții membri PPE, vor fi prezenți, de asemenea, la reuniune.

La întâlnirea de astăzi va lua parte și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fiind un subiect central al întrevederii informale a liderilor UE.

Nicos Anastasiades (Cipru), Boyko Borissov (Bulgaria), Viktor Orban (Ungaria), Andrej Plenkovic (Croația), and Leo Varadkar (Irlanda), se numără printre șefii de stat sau de guvern care participă la întrunire. Liderii opoziției din statele membre UE, Pablo Casado (Spania), Adrian Delia (Malta), Janez Jansa (Slovenia),Kyriakos Mitsotakis (Grecia), Rui Rio (Portugalia) și Laurent Wauquiez (Franța) iau parte, de asemenea, la întâlnire.

Înaâlnirea liderilor PPE are loc la doar o săptămână distanță după ce Parlamentul European, reunit la Strasbourg, a decis activarea Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei, liderul PPE, Manfred Weber, numărându-se printre cei care au votat în favoarea acestei decizii. 

Cancelarul german, Angela Merkel, este marele absent. Nici președintele României, Klaus Iohannis, nu va participa la întrevederea liderilor PPE, dar Administrația Prezidențială a transmis care este poziția României pe problematicile de interes din cadrul acestui Consiliu European.

Conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis va pleda pentru continuarea discuţiilor privind Regulamentul Dublin în vederea obţinerii unei soluţii consensuale, care să asigure un echilibru între solidaritatea şi responsabilitatea statelor membre, cu păstrarea caracterului voluntar al oricărei forme de relocare a persoanelor aflate în nevoie de protecţie internaţională.

De asemenea, în vederea implementării concluziilor Consiliului European din iunie, şeful statului va sublinia că România este deschisă să contribuie constructiv la dezbaterile privind cele două noi concepte – ”platformele regionale de debarcare” şi ”centrele controlate”.

În ceea ce priveşte securitatea internă, cele trei teme prioritare abordate în cadrul reuniunii vor fi protecţia frontierelor externe, securitatea internă a Uniunii Europene şi securitatea în spaţiul cibernetic, precizează sursa citată.

Klaus Iohannis va arăta că România susţine demersurile de consolidare a coordonării dintre statele membre şi instituţiile europene pentru o gestionare eficientă a numeroaselor provocări de securitate cu care se confruntă UE.

De asemenea, precizează sursa citată, Iohannis va evidenţia că România acordă o atenţie deosebită securităţii cibernetice, atât din perspectiva caracterului său global, care necesită consolidarea cooperării în interiorul Uniunii şi cu partenerii internaţionali, dar şi din perspectiva nevoii de creare a unui ecosistem european cibernetic fiabil, sigur şi deschis.

Cu privire la discuţiile despre Brexit, sursa amintită arată că acestea au scopul de a evalua stadiul negocierilor şi modalitatea de organizare a fazei finale a acestora.

În acest context, preşedintele Iohannis va reitera importanţa menţinerii unei voci unitare şi coerente a Uniunii Europene în procesul de negociere cu partea britanică pentru obţinerea unui acord de retragere echitabil pentru toate părţile. Klaus Iohannis va arăta că, pentru România, este prioritară protejarea drepturilor şi a intereselor cetăţenilor săi care locuiesc în Regatul Unit. Totodată, şeful statului român va pleda pentru o relaţie cât mai strânsă între UE şi Marea Britanie după Brexit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

SUA

Politico Europe: OMC a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Statele Unite au primit undă verde să impună tarife Uniunii Europene prin câștigarea, la Organizația Mondială a Comerțului, a unei dispute pe fondul subvențiilor acordate de UE gigantului aeuronatic Airbus.

Decizia, asupra căreia nici reprezentanții companiei Airbus și nici Comisia Europeană nu au dorit să comenteze rezultatul, a fost confirmată de patru oficiali europeni, transmite Politico Europe.

Potrivit acestora, Statele Unite au câștigat dreptul de a aplica Uniunii Europene tarife punitive de miliarde de euro, în condițiile în care subvențiile acordate au afectat negativ poziția economică a SUA, daune pe care Washington-ul le evaluează la 11 miliarde de dolari.

Hotărârea pune capăt unei dispute de zeci de ani cu privire la faptul că țările UE subvenționează ilegal avioanele Airbus prin acordarea de împrumuturi cunoscute sub numele de ”ajutor de lansare”.

Decizia OMC nu este nici publică, nici autorizată pentru publicare. Nu comentăm zvonurile cu privire la un raport care nu este public“, a declarat un purtător de cuvânt al Airbus. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că a fost ”comunicat Statelor Unite că Uniunea Europeană este pregătită să lucreze la o soluție echitabilă și echilibrată pentru industriile aeronautice respective“.

Statele Unite au depus pentru prima dată o plângere la Geneva împotriva UE în 2006. Washingtonul a estimat că valoarea daunelor rezultate din subvențiile UE care sunt încă în vigoare se ridică la 11 miliarde de dolari.

O plângere paralelă a UE, care pretinde subvenții ilegale ale SUA pentru Boeing, are o întârziere de aproximativ 6 luni.

UE se așteaptă ca rezultatul acestui caz să ofere blocului european dreptul de a răspunde cu propriile tarife anul viitor și speră să încheie un acord cu Washington pentru ridicarea sancțiunilor.

Pe de altă parte, decizia OMC vine la scurt timp după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice.

Totodată, hotărârea va complica și misiunea lui Phil Hogan, irlandezul desemnat de von der Leyen să fie viitorul comisar european pentru comerțAcesta va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria lui Viktor Orban revine în atenția Bruxelles-ului: Consiliul UE vor organiza luni, pentru prima dată, o audiere privind situația statului de drept din Ungaria după activarea articolului 7

Published

on

© EPP/ Flickr

Miniștrii afacerilor europene din țările membre ale Uniunii Europene vor avea luni prima lor discuție privind statul de drept din Ungaria de la activarea prevederilor cuprinse la articolul 7 din Tratatul UE, procedură declanșată de Parlamentul European anul trecut. 

”În cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din TUE vizând Ungaria, Consiliul va desfășura o audiere”, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Conform EU Observer, președinția finlandeză a Consiliului va prezenta la audiere raportul Parlamentului European cu privire la Ungaria. De altfel, consolidarea valorilor comune și a statului de drept este una dintre prioritățile majore ale Finlandei, în mandatul său semestrial la cârma Consiliului, guvernul de la Helsinki promițând că va insista și asupra discuțiilor privind condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Anul trecut, la 20 septembrie, Parlamentul European a transmis Consiliului UE o propunere prin care solicită țărilor membre să stabilească existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a statului de drept. Eurodeputații au votat la 12 septembrie 2018, cu o largă majoritate de 448 de voturi pentru, activarea articolului 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona în cazul Ungariei pentru că a încălcat valorile UE.

Guvernul premierului Viktor Orban, care are o relație dificilă cu actuala Comisie Europeană și cu conducerea familiei politice a PPE din care partidul său a fost suspendat, revine astfel în atenția Uniunii Europene. Orban a fost unul dintre liderii care au blocat ascensiunea lui Frans Timmermans, un opozant al tentațiilor iliberale de la Budapesta și Varșovia, la poziția de președinte al Comisiei Europene pentru mandatul 2019-2024. În ce o privește pe șefa aleasă a executivului european, Ursula von der Leyen s-a declarat un susținător puternic al statului de drept și al monitorizării derapajelor în toate statele membre.

Definit în mass-media drept ”opțiunea nucleară, articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene a fost declanșat până în prezent de două ori, de către Comisia Europeană în cazul Poloniei și de către Parlamentul European în privința Ungariei. 

De altfel, Consiliul UE informează că ”la rubrica „Diverse”, Comisia va informa miniștrii cu privire la situația actuală a statului de drept în Polonia”.

Potrivit prevederilor cuprinse la aliniatul unu al articolului 7, acesta poate fi activat de Comisia Europeană, de Parlamentul European sau de o treime din statele membre în cazul în care constată ”existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru”.

Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

Ulterior, Consiliul European, hotărând în unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, poate să constate existența unei încălcări grave și persistente a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru, după ce a invitat acel stat membru să-și prezinte observațiile.

În cazul în care Consiliul European face constatarea menționată, Consiliul Uniunii Europene, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru.

 

Continue Reading

U.E.

Franța: Tatăl lui Marine Le Pen și fondatorul Frontului Național a fost inculpat pentru angajări fictive la Parlamentul European

Published

on

Fostul lider al extremei drepte franceze Jean-Marie Le Pen a fost inculpat vineri pentru “deturnare de fonduri publice” şi “complicitate” la acest delict în dosarul angajărilor fictive ale partidului său, fosta formaţiune Frontul Naţional (FN), la Parlamentul European, a declarat pentru AFP unul dintre avocaţii săi, notează Politico Europe.

Cofondatorul partidului redenumit Adunarea Naţională (RN) de fiica sa Marine Le Pen a fost interogat timp de peste patru ore de judecătorii de instrucţie parizieni privind locurile de muncă a trei asistenţi de-ai săi, potrivit avocaţilor politicianului.

Jean-Marie Le Pen, în vârstă de 91 de ani, “este foarte obosit din acest motiv”, a declarat avocatul Frederic Joachim.

“Este o afacere evident politică”, a afirmat și Le Pen, denunţând o “incursiune a puterii judiciare în puterea legislativă”.

Deja citat pe 11 aprilie în această afacere, Le Pen, care a prezidat FN între 1972 şi 2011, a refuzat să meargă în faţa judecătorilor, considerând că este încă protejat de imunitatea sa de eurodeputat. Aceasta a fost însă ridicată de Parlamentul European, la solicitarea justiţiei franceze, pe 12 martie.

Prejudiciul a fost estimat de Parlamentul European la aproape 7 milioane de euro pentru perioada 2009-2017. În acest dosar, în jur de 20 de persoane au fost inculpate, printre care şi Marine Le Pen.

Într-o situație similară privind angajări fictive la Parlamentul European în aceeași perioadă se află și Sylvie Goulard, fost ministru al Apărării și comisarul european desemnat de Franța în Comisia condusă de Ursula von der Leyen.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending