Președintele american Joe Biden și liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britaniei, Poloniei, României, instituțiilor UE și NATO au exprimat marți, în cadrul unei teleconferințe securizate – a doua după declanșarea războiului Rusiei în Ucraina -, “un larg consens cu privire la necesitatea creşterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancţiuni”. 

Biden a găzduit o videoconferință cu aliații și partenerii pentru a discuta despre sprijinul internațional acordat Ucrainei în fața agresiunii rusești, inclusiv despre furnizarea continuă de asistență în materie de securitate, economică și umanitară, context în care liderii țărilor G7, NATO și UE, precum și cei ai instituțiilor amintite, au pus accentul pe  “eforturile lor coordonate de a impune costuri economice severe pentru a trage Rusia la răspundere”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

La discuții au mai participat, alături de Biden, și președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Consensul privind noile sancțiuni, dublat de acțiuni de izolare internațională a Rusiei

Potrivit unui comunicat al guvernului italian, în cadrul reuniunii video “a fost exprimat un consens larg cu privire la necesitatea de a intensifica presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin adoptarea de noi sancțiuni, și de a spori izolarea internațională a Moscovei”, mai ales că miniștrii de finanțe occidentali din G20 iau în calcul să boicoteze o reuniune la care omologul lor rus și-a anunțat participarea.

Statele UE au adoptat deja cinci pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, în vreme ce SUA, Marea Britanie, Canada și Japonia au aprobat măsuri restrictive similare. Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. Alte măsuri diplomatice au fost reprezentate și de expulzarea unor diplomați ruși din țările occidentale, sub suspiciunea de spionaj.

Anunţul guvernului lui Mario Draghi a fost confirmat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter.

“Vom înăspri din nou sancţiunile împotriva Rusiei”, a spus ea, în timp ce șeful Consiliului European, Charles Michel, a insistat asupra faptului că UE va lansa Fondul de Solidaritate pentru Ucraina pentru reconstrucția democratică a acestei țări.

World leaders firmly stand together in support of Ukraine.

We will further tighten our sanctions against Russia and step up financial and security assistance for Ukraine.

Thank you @POTUS for convening this important call.

We #StandwithUkraine

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 19, 2022

Potrivit preşedinţiei franceze, occidentalii sunt hotărâţi să “îşi întărească sprijinul pentru Ucraina în toate privinţele în faţa agresiunii ruse”, în special prin “noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă aceasta persistă în război”.

“Am confirmat unitatea noastră și determinarea noastră de a acționa pentru a descuraja Rusia să continue conflictul”, a spus Emmanuel Macron, prin intermediul unei postări pe Twitter, în vreme ce cancelarul german Olaf Scholz s-a concentrat asupra faptului că preşedintele rus Vladimir Putin poartă responsabilitatea ”crimelor de război” în Ucraina care s-au soldat cu mii de morţi în rândul populaţiei civile

En visioconférence avec nos partenaires, nous avons confirmé notre unité et notre détermination à agir pour dissuader la Russie de poursuivre le conflit. Nous continuerons d’intensifier notre aide financière, militaire et humanitaire en soutien aux Ukrainiennes et aux Ukrainiens. pic.twitter.com/HJ6n5bubc9

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) April 19, 2022

“Invazia rusă a Ucrainei este o ruptură răsunătoare cu dreptul internaţional” şi mii de civili au murit în “crime de război pentru care preşedintele rus poartă responsabilitatea”, a estimat cancelarul în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, la finalul videoconferinței, după cum relatează Agerpres.

Separat, premierul britanic Boris Johnson i-a informat pe omologii săi despre vizita sa la Kiev, el fiind unul dintre primii lideri occidentali care s-a deplasat în Ucraina.

Sancțiuni până când Putin va pune capăt războiului

Într-un alt comunicat, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a precizat, de asemenea, că liderii prezenți au convenit cu privire la importanţa de a face Moscova să plătească şi mai mult pentru invazia sa în Ucraina.

“Liderii au subliniat că președintele Putin trebuie să pună capăt imediat războiului și au căzut de acord asupra importanței impunerii unor costuri și mai mari Moscovei până când acesta va face acest lucru”, a precizat înaltul oficial aliat.

Good meeting with @POTUS & leaders to address #Russia‘s latest offensive in the Donbas region, which we have warned about. We agree to impose further costs on the Kremlin & continue our support for #Ukraine. President Putin must end the war immediately. https://t.co/05aKkTcwNG

— Jens Stoltenberg (@jensstoltenberg) April 19, 2022

De la București, președintele Klaus Iohannis, prezent la consultări, a pledat pentru crearea rapidă a grupului de luptă al NATO în România, echilibrarea prezenței NATO pe întreg flancul estic, sprijinirea Republicii Moldova, eliminarea dependenței energetice de Rusia și pentru noi sancțiuni la adresa Moscovei.

Referitor la noi măsuri restrictive, șeful statului român a spus că sancțiunile s-au dovedit un instrument eficient. El a evidențiat, totodată, că România “a susținut pachetele consistente de sancțiuni adoptate la nivel european până la acest moment și va menține coordonarea pentru noi măsuri”.

Coordination call with @POTUS and international Allies & partners on RU’s aggression against #Ukraine. I stressed that the current security context requires coordination and unity, as well as the further strengthening of NATO’s deterrence and defence posture on its #EasternFlank. pic.twitter.com/b5mabyqjZN

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) April 19, 2022

Mai mult, Iohannis a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia. De altfel, potrivit guvernului italian, “angajamentul comun de a diversifica sursele de energie, reducând astfel dependenţa de livrările ruseşti a fost reafirmat” în cadrul acestei videoconferinţe.

Convorbirea a avut loc în aceeași zi în care Rusia a declanșat o nouă rundă a ofensivei sale împotriva Ucrainei, în a 55-a zi a războiului pe care Occidentul îl denunță drept ilegal și pe care Moscova îl definește ca pe o așa zisă “operațiune de menținere a păcii”.

Bătălia pentru Donbas, bazinul unde Rusia deja a recunoscut independența teritoriilor separatiste Donețk și Lugansk, a început, a transmis luni seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care solicită în continuare armament, muniție și echipamente militare din partea Occidentului pentru a face față Rusiei, precum și înăsprirea sancțiunilor împotriva mașinăriei de război a lui Vladimir Putin.