Connect with us

G7

Liderii SUA, G7, NATO, UE, României și Poloniei – consens larg pentru izolarea internațională a Rusiei: Vom adopta sancțiuni până când Putin va pune capăt războiului

Published

on

© President Biden/ Twitter

Președintele american Joe Biden și liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britaniei, Poloniei, României, instituțiilor UE și NATO au exprimat marți, în cadrul unei teleconferințe securizate – a doua după declanșarea războiului Rusiei în Ucraina -, “un larg consens cu privire la necesitatea creşterii presiunii asupra Kremlinului, în special prin adoptarea de noi sancţiuni”. 

Biden a găzduit o videoconferință cu aliații și partenerii pentru a discuta despre sprijinul internațional acordat Ucrainei în fața agresiunii rusești, inclusiv despre furnizarea continuă de asistență în materie de securitate, economică și umanitară, context în care liderii țărilor G7, NATO și UE, precum și cei ai instituțiilor amintite, au pus accentul pe  “eforturile lor coordonate de a impune costuri economice severe pentru a trage Rusia la răspundere”, a transmis Casa Albă într-un comunicat.

La discuții au mai participat, alături de Biden, și președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele României, Klaus Iohannis, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Charles Michel.

Consensul privind noile sancțiuni, dublat de acțiuni de izolare internațională a Rusiei

Potrivit unui comunicat al guvernului italian, în cadrul reuniunii video “a fost exprimat un consens larg cu privire la necesitatea de a intensifica presiunea asupra Kremlinului, inclusiv prin adoptarea de noi sancțiuni, și de a spori izolarea internațională a Moscovei”, mai ales că miniștrii de finanțe occidentali din G20 iau în calcul să boicoteze o reuniune la care omologul lor rus și-a anunțat participarea.

Statele UE au adoptat deja cinci pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, în vreme ce SUA, Marea Britanie, Canada și Japonia au aprobat măsuri restrictive similare. Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului. Alte măsuri diplomatice au fost reprezentate și de expulzarea unor diplomați ruși din țările occidentale, sub suspiciunea de spionaj.

Anunţul guvernului lui Mario Draghi a fost confirmat de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj pe Twitter.

“Vom înăspri din nou sancţiunile împotriva Rusiei”, a spus ea, în timp ce șeful Consiliului European, Charles Michel, a insistat asupra faptului că UE va lansa Fondul de Solidaritate pentru Ucraina pentru reconstrucția democratică a acestei țări.

Potrivit preşedinţiei franceze, occidentalii sunt hotărâţi să “îşi întărească sprijinul pentru Ucraina în toate privinţele în faţa agresiunii ruse”, în special prin “noi sancţiuni împotriva Rusiei dacă aceasta persistă în război”.

“Am confirmat unitatea noastră și determinarea noastră de a acționa pentru a descuraja Rusia să continue conflictul”, a spus Emmanuel Macron, prin intermediul unei postări pe Twitter, în vreme ce cancelarul german Olaf Scholz s-a concentrat asupra faptului că preşedintele rus Vladimir Putin poartă responsabilitatea ”crimelor de război” în Ucraina care s-au soldat cu mii de morţi în rândul populaţiei civile

“Invazia rusă a Ucrainei este o ruptură răsunătoare cu dreptul internaţional” şi mii de civili au murit în “crime de război pentru care preşedintele rus poartă responsabilitatea”, a estimat cancelarul în cadrul unei conferinţe de presă la Berlin, la finalul videoconferinței, după cum relatează Agerpres.

Separat, premierul britanic Boris Johnson i-a informat pe omologii săi despre vizita sa la Kiev, el fiind unul dintre primii lideri occidentali care s-a deplasat în Ucraina.

Sancțiuni până când Putin va pune capăt războiului

Într-un alt comunicat, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a precizat, de asemenea, că liderii prezenți au convenit cu privire la importanţa de a face Moscova să plătească şi mai mult pentru invazia sa în Ucraina.

“Liderii au subliniat că președintele Putin trebuie să pună capăt imediat războiului și au căzut de acord asupra importanței impunerii unor costuri și mai mari Moscovei până când acesta va face acest lucru”, a precizat înaltul oficial aliat.

De la București, președintele Klaus Iohannis, prezent la consultări, a pledat pentru crearea rapidă a grupului de luptă al NATO în România, echilibrarea prezenței NATO pe întreg flancul estic, sprijinirea Republicii Moldova, eliminarea dependenței energetice de Rusia și pentru noi sancțiuni la adresa Moscovei.

Referitor la noi măsuri restrictive, șeful statului român a spus că sancțiunile s-au dovedit un instrument eficient. El a evidențiat, totodată, că România “a susținut pachetele consistente de sancțiuni adoptate la nivel european până la acest moment și va menține coordonarea pentru noi măsuri”.

 

Mai mult, Iohannis a făcut apel la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia. De altfel, potrivit guvernului italian, “angajamentul comun de a diversifica sursele de energie, reducând astfel dependenţa de livrările ruseşti a fost reafirmat” în cadrul acestei videoconferinţe.

Convorbirea a avut loc în aceeași zi în care Rusia a declanșat o nouă rundă a ofensivei sale împotriva Ucrainei, în a 55-a zi a războiului pe care Occidentul îl denunță drept ilegal și pe care Moscova îl definește ca pe o așa zisă “operațiune de menținere a păcii”.

Bătălia pentru Donbas, bazinul unde Rusia deja a recunoscut independența teritoriilor separatiste Donețk și Lugansk, a început, a transmis luni seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care solicită în continuare armament, muniție și echipamente militare din partea Occidentului pentru a face față Rusiei, precum și înăsprirea sancțiunilor împotriva mașinăriei de război a lui Vladimir Putin.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

G7

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit premierul nipon, Fumio Kishida, ”un prieten vechi al Ucrainei pentru că este ”un puternic apărător al ordinii internațional”.

Cei doi lideri au avut o reuniune prilejuită de vizita prim-ministrului japonez în țara care se luptă pentru independență cu invadatorii ruși.

”Este un gest simbolică că premierul a ales să efectueze prima vizită în Ucraina astăzi (n.r. marți), în ziua aniversării începutului eliberării teritoriilor ucrainene. Și a început-o la Bucea. Apreciem foarte mult acest lucru”, și-a exprimat aprecierea oficialul ucrainean în fața reprezentanților mass-media după dialogul purtat cu Fumio Kishida, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale. 

Citiți și
Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

Liderul de la Kiev a evidențiat importanța de a intensifica leadership-ul global pentru a proteja principiile Cartei ONU și securitatea internațională, în general.

”Agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și ordinii internaționale a generat amenințări și riscuri la care omenirea nu a mai fost martoră de decenii. Lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a preveni ca alte națiuni din late colțuri ale lumii să sufere din cauza consecințelor brutale ale agresiunii ruse în deceniile care urmează, precum destabilizarea relațiilor internaționale, haos social și chiar foamete în masă”, a fost angajamentul reiterat de Zelenski, care i-a transmis mulțumiri premierului nipon pentru că sprijină Ucraina în domeniul economic, politic, al sancțiunilor și chestiunilor umanitare.

În timpul întâlnirii care a avut loc la Kiev, cele două părți au discutat despre încercările Rusiei de a-și intensifica agresiunea, astfel că au fost atinse aspectele legate de nevoile de securitate ale Ucrainei.

O atenție sporită a fost acordată sancțiunilor suplimentare contra Moscovei.

”Japonia a aplicat deja 18 pachete de sancțiuni ca urmare a agresiunii ruse, iar noi pachete de măsuri punitive ar trebui să continue pe această cale de restabilire a securității globale și de reducere a potențialului de teroare al Rusiei. Sancțiunile trebuie să fie mai rapide decât capacitatea Rusiei de a se adapta la ele”, și-a exprimat convingerea președintele Ucrainei.

Acesta a transmis aprecierea sa față de disponibilitatea Japoniei de a coopera în vederea punerii în aplicare a punctelor din Formula de pace ucraineană, care este singurul plan cuprinzător și realist pentru a pune capăt agresiunii rusești și a restabili pe deplin Carta ONU, readucând securitatea în Ucraina, în întreaga Europă și în lume.

În plus, așa cum a remarcat șeful statului, Ucraina apreciază foarte mult sprijinul Japoniei pentru eforturile globale de a stabili un tribunal special pentru crima agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

Cei doi lideri au atins și aspectele legate de cooperare în contextul în care țara asiatică deține președinția G7, Zelenski afirmând că a acceptat invitația de a participa în format online la summitul acestei formațiuni, programat pentru luna mai, la Hiroshima.

”Poziția de lider a Japoniei în implementarea Planului de redresare rapidă și în redresarea post-război a Ucrainei va crea cu siguranță noi direcții pentru dezvoltarea societății noastre și a celei japoneze, a economiei ucrainene și a celei japoneze. Astăzi, am sugerat ca Japonia să se concentreze pe sprijinirea instituțiilor noastre medicale și pe refacerea anumitor sectoare ale economiei. Acestea sunt industria auto, transformarea ecologică, în special producția de echipamente pe bază de hidrogen și baterii de litiu, unde Japonia este unul dintre liderii tehnologici”, a declarat șeful statului.

De asemenea, cele două țări au semnat o declarație comună privind parteneriatul global special, care ”reflectă atât valorile noastre, pe care le apărăm împreună, cât și aspirațiile noastre, care nu au fost încă realizate”.

”Este evident că parteneriatul dintre Ucraina și Japonia consolidează securitatea globală și aduce mai aproape momentul în care vom putea, în sfârșit, să restabilim pacea și să garantăm stabilitatea vieții ucrainenilor și a tuturor popoarelor lumii”, a declarat Volodimir Zelenski.

La rândul său, prim-ministrul Japoniei a subliniat solidaritatea cu Ucraina. El a lăudat curajul și răbdarea poporului ucrainean, care își apără patria și libertatea.

”Japonia va continua să sprijine Ucraina până când pacea va reveni în frumoasa sa țară”, a declarat Fumio Kishida.

Premierul Japoniei a menționat că agresiunea Rusiei a subminat toate bazele ordinii mondiale și a încălcat dreptul internațional.

Potrivit lui Fumio Kishida, Japonia cooperează cu Ucraina în ceea ce privește impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei.

Premierul a subliniat că, începând de anul trecut, țara sa a oferit Ucrainei asistență umanitară și financiară, inclusiv sprijin pentru sectorul energetic, agricultură și deminare. În plus, Japonia intenționează să furnizeze fonduri pentru furnizarea de arme neletale prin intermediul Fondului voluntar al NATO.

Kishida, singurul lider din G7 care nu efectuease încă o vizită la Kiev de la începutul invaziei ruse, a devenit primul premier japonez care se deplasează într-o zonă de război după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în contextul în care, președintele chinez, Xi Jinping, era prezent la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, având drept punct principal al discuțiilor războiul rus din Ucraina.

Ulterior, premierul nipon a poposit în Polonia, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul acestei țări și cu care a discutat despre securitatea în regiune și despre relațiile bilaterale, conform AP.

 

Continue Reading

G7

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

Published

on

© Emine Dzheppar/ Twitter

Premierul nipon, Fumio Kishida, s-a deplasat marți la Bucea, oraș-martir aflat lângă Kiev, devenit simbol al atrocităților ocupației ruse, în cadrul primei sale vizite ”istorice” în Ucraina, anunță AFP, citat de Agerpres.

Oficialul japonez a ajuns în acest oraș ucrainean cu trenul, la începutul după-amiezii, la scurtă vreme după ce a ajuns în Kiev și înaintea întâlnirii cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.

”Lumea a fost uimită să vadă civili nevinovați uciși la Bucea în urmă cu un an. Simt cu adevărat furie față de această atrocitate la vizitarea fiecărui loc de aici”, a declarat Kishida. El a transmis condoleanțele tuturor victimelor și răniților în numele Japoniei, conform Deutsche Welle. 

Deplasarea lui Kishida în această ţară în război este calificată de Kiev drept ”istorică”.

”Această vizită istorică este un semn de solidaritate şi de cooperare puternică între Ucraina şi Japonia”, a declarat pe Facebook ministrul-adjunct al afacerilor externe ucrainean Emine Djeppar, postând fotografii cu Fumio Kishida pe peronul gării din Kiev.

”Suntem recunoscători faţă de Japonia pentru solida sa susţinere şi contribuţia sa la viitoarea noastră victorie”, a adăugat ea.

Kishida, singurul lider din G7 care nu efectuease încă o vizită la Kiev de la începutul invaziei ruse, a devenit primul premier japonez care se deplasează într-o zonă de război după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în contextul în care, președintele chinez, Xi Jinping, este prezent la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, având drept punct principal al discuțiilor războiul rus din Ucraina.

Premierul nipon urmează apoi să aibă o întrevedere cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a-i prezenta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria sub comanda sa, precum şi solidaritatea şi susţinerea infailibilă acordată Ucrainei de Japonia şi de G7”, președinție asigurată în acest an de ţara asiatică , a precizat diplomaţia niponă într-un comunicat.

Japonia s-a alăturat aliaților occidentali în impunerea de sancțiuni Rusiei pentru invazia sa în Ucraina și a oferit, de asemenea, sprijin Kievului.

De asemenea, națiunea a luat măsura neobișnuită de a trimite echipamente defensive și de a oferi refugiu celor care fug de conflict.

Cu toate acestea, din cauza constituției postbelice a națiunii care limitează capacitatea militară a acesteia la măsuri defensive, Japonia nu a oferit sprijin militar.

Continue Reading

G7

G7: Este regretabilă lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU în privința testelor cu rachete ale Coreei de Nord

Published

on

© European Union, 2022

Miniștrii de externe din G7 au condamnat duminică cu fermitate recenta lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) de către Coreea de Nord și au remarcat efectul destabilizator al acesteia asupra păcii și securității regionale, potrivit declarației lor comune. De asemenea, aceștia au deplâns lipsa de reacție a Consiliului de Securitate al ONU (CSONU) cu privire la aceste incidente repetate.

„Noi, miniștrii de externe ai G7 din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite ale Americii și Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, condamnăm în termenii cei mai fermi lansarea de către Coreea de Nord, la 16 martie, a încă unei rachete balistice intercontinentale (ICBM), care subminează pacea și securitatea regională și internațională”, se arată în declarație.

Începând de anul trecut, Pyongyang „și-a intensificat acțiunile de escaladare prin intermediul unui număr record de lansări de rachete balistice și prin retorica sa continuă iresponsabilă și destabilizatoare privind utilizarea armelor nucleare”, se arată în document.

Miniștrii de externe din G7 au deplâns, totodată,  pasivitatea Consiliului de Securitate al ONU față de testele cu rachete ale Coreei de Nord.

„Regretăm profund să vedem contrastul puternic dintre frecvența încălcărilor flagrante și repetate ale rezoluțiilor CSONU de către Coreea de Nord și lipsa de reacție corespunzătoare a CSONU din cauza obstrucției unor membri. Comportamentul nechibzuit al Coreei de Nord necesită un răspuns rapid și unitar din partea comunității internaționale, inclusiv măsuri semnificative suplimentare din partea CSONU. Facem apel la toate statele membre ale ONU să pună în aplicare integral și efectiv toate rezoluțiile CSONU, iar membrii CSONU să își respecte angajamentele.

Deși nu i-au numit direct pe respectivii membri, demnitarii au făcut trimitere la China și Rusia, care au blocat încercările recente de a reacționa într-un mod mai ferm față de Coreea de Nord.

În cele din urmă, șefii diplomațiilor din G7 și-au reiterat apelul către Coreea de Nord de a renunța „la armele nucleare, la programele nucleare existente și la orice alte arme de distrugere în masă și la programele de rachete balistice într-un mod complet, verificabil și ireversibil și să respecte pe deplin toate obligațiile care decurg din rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU (UNSCR).”

Continue Reading

Facebook

Cristian Bușoi34 mins ago

Economia transatlantică a ajuns la cote record, evidențiază eurodeputatul Cristian Bușoi: Umăr la umăr, uniți, vom depăși orice criză și vom deveni mai puternici

CONSILIUL EUROPEAN53 mins ago

Emmanuel Macron și premierul Italiei eu discutat despre nevoia de a continua eforturile pentru ”suveranitatea europeană” privind politica industrială şi decarbonizarea economiei

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

La propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Acord istoric al liderilor europeni: UE Va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune

MAREA BRITANIE17 hours ago

A fost lansat forumul bilateral româno-britanic: România invită Marea Britanie să se implice în Inițiativa celor Trei Mări

PARLAMENTUL EUROPEAN18 hours ago

Subcomisia pentru sănătate publică înființată de Parlamentul European și-a început activitatea. Trei eurodeputați români fac parte din SANT

REPUBLICA MOLDOVA19 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu președintele Parlamentului R. Moldova: Împreună putem trece cu bine peste momentele dificile. Dorim să consolidăm punțile dintre noi

ROMÂNIA19 hours ago

Spitalele din România, printre cele care au oferit îngrijire celor 2000 de pacienți ucraineni transferați de la începutul războiului prin Mecanismul de protecție civilă al UE

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Reconstrucția Ucrainei se ridică la 383 de miliarde de euro, arată un raport comun al Guvernului de la Kiev, Comisiei Europene, Băncii Mondiale și ONU

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA1 day ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda2 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO2 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE1 week ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA1 week ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Team2Share

Trending