Connect with us

G20

Liderii SUA, UE, Uniunii Africane și președințiile G7 și G20 își afirmă angajamentul de ”a acționa la scară largă și în mod concret pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară”

Published

on

© European Union, 2022

Liderii Uniunii Europene, Uniunii Africane, Statelor Unite, Spaniei, Columbiei, Nigeriei, Germaniei, țară care deține președinția G7 și Indoneziei, țară care deține președinția G20, și-au afirmat ”angajamentul de a acționa urgent, la scară largă și în mod concret, pentru a răspunde nevoilor urgente de securitate alimentară și de nutriție a sute de milioane de oameni din întreaga lume”.

”Sistemele alimentare și securitatea alimentară globală se află într-un moment critic.  Efectele combinate ale unei pandemii globale, presiunile tot mai mari cauzate de criza climatică, prețurile ridicate ale energiei și ale îngrășămintelor, precum și conflictele prelungite, inclusiv invadarea Ucrainei de către Rusia, au perturbat producția și lanțurile de aprovizionare și au sporit în mod dramatic insecuritatea alimentară la nivel mondial, în special pentru cei mai vulnerabili”, este precizat în declarația comună adoptată la finalul Summitului global privind securitatea alimentară, desfășurat în contextul celei de-a 77-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.

Liderii mai sus amintiți consideră că ”putem depăși insecuritatea alimentară globală doar prin colaborare în vederea creării unor parteneriate inovatoare – inclusiv cu instituții financiare internaționale și alte părți interesate cheie – în cadrul comunității mondiale”. 

”Ne angajăm să consolidăm cooperarea internațională și inițiativele de parteneriat între Organizația Națiunilor Unite și organizațiile regionale și subregionale, precum și organizațiile societății civile. Până la 20 septembrie 2022, peste 100 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite au aprobat Foaia de parcurs pentru securitatea alimentară globală – Apel la acțiune”, mai este precizat în declarație.

Liderii își asumă astfel să construiască ”o agricultură și sisteme alimentare reziliente, în conformitate cu șapte linii de acțiune specifice”:

  • noi donații către organizațiile umanitare cheie pentru a permite o furnizare sporită de asistență umanitară imediată pentru salvarea de vieți, ori de câte ori este posibil;
  • să furnizeze, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, donații în natură și costurile asociate necesare organizațiilor umanitare cheie pentru transportul și livrarea de produse alimentare, pe baza nevoilor evaluate de guvernele țărilor afectate sau de organizațiile umanitare;
  • să mențină deschise piețele de alimente, de îngrășăminte și de produse agricole și să evite măsurile restrictive nejustificate, cum ar fi interzicerea exporturilor de alimente și de îngrășăminte, care sporesc volatilitatea pieței și amenință securitatea alimentară și nutriția la nivel mondial;
  • să sprijine o creștere a producției de îngrășăminte, acolo unde este posibil și în funcție de necesități, pentru a compensa deficitul, să accelereze și să extindă inovațiile în materie de îngrășăminte, să sprijine comercializarea acestora și să promoveze metode de maximizare a eficienței îngrășămintelor;
  • să accelereze eforturile de sprijinire a agriculturii și a sistemelor alimentare durabile, prin consolidarea productivității agricole, în special în țările cele mai afectate, pentru a le spori rezistența și a sprijini producția internă, inclusiv, după caz, prin eforturi de sprijinire a unei tranziții energetice care să fie justă și echitabilă, pentru a le face mai rezistente și mai disponibile pentru producătorii de toate dimensiunile, inclusiv pentru micii fermieri;
  • să crească investițiile în cercetare și tehnologie pentru a dezvolta și a pune în aplicare inovații agricole bazate pe știință și rezistente la schimbările climatice, inclusiv semințe, care să contribuie la construirea unor sectoare agricole și sisteme alimentare durabile și rezistente;
  • să monitorizeze piețele care afectează sistemele alimentare, inclusiv piețele futures, pentru a asigura o transparență deplină și pentru a împărtăși date și informații fiabile și oportune privind evoluțiile pieței alimentare mondiale, în special prin intermediul organizațiilor internaționale relevante.

Uniunea Europeană și-a adus deja aportul la acest efort global menit să evite o criză alimentară mondială. ” Împreună cu statele noastre membre, am propus un răspuns global cuprinzător în materie de securitate alimentară, în valoare de aproape 8 miliarde de euro până în 2024, pentru a oferi ajutor umanitar, împreună cu soluții pe termen scurt și pe termen lung, în special pentru țările care au cea mai mare nevoie, în special în Africa”, a anunțat președintele Consiliului European, Charles Michel în intervenția sa.

De altfel, scoaterea cerealelor din Ucraina a reprezentat una dintre prioritățile Uniunii Europene, prin culoarele de solidaritate fiind transportate până acum 10 milioane de tone de produse alimentare.

Cât privește producția de îngrășăminte, Charles Michel a subliniat că modelul european de achiziție comună a vaccinurilor poate reprezenta o sursă de inspirație.

”Niciunul dintre noi nu poate face acest lucru de unul singur. Știm că Statele Unite au lansat, de asemenea, Provocarea globală a îngrășămintelor. Trebuie să îi implicăm și pe alții – donatori, guverne, bănci și companii private. Trebuie să ne asigurăm că toate inițiativele noastre globale sunt bine coordonate și adaptate la nevoile celor mai vulnerabili”, a mai spus președintele Consiliului European.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

G20

Țările din G20 au convenit să depună eforturi pentru impozitarea super-bogaților lumii

Published

on

© Audiovisual G20 Brasil

Cele mai puternice guverne ale lumii nu au ajuns la un acord cu privire la o taxă globală pentru miliardari, dar au promis să continue să discute această idee, potrivit Politico Europe.

În cadrul unei reuniuni la Rio de Janeiro, miniștrii de finanțe din țările G20 au convenit asupra necesității de a colabora în ceea ce privește impozitarea celor mai bogate persoane din lume – o prioritate pentru Brazilia, care deține președinția rotativă a G20.

”Cu respectarea deplină a suveranității fiscale, vom încerca să ne angajăm în cooperare pentru a ne asigura că persoanele fizice cu averi foarte mari sunt impozitate în mod eficient”, se arată în declarația adoptată.

”Inegalitățile de avere și de venit subminează creșterea economică și coeziunea socială și agravează vulnerabilitățile sociale”, continuă documentul, conform Deutsche Welle. 

Președinta Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a salutat poziția G20 privind ”echitatea fiscală”, calificând drept ”oportună și binevenită” decizia de a coopera în ceea ce privește impozitarea persoanelor foarte bogate.

Problema sensibilă a combaterii evaziunii fiscale a miliardarilor a dominat reuniunea de două zile din orașul brazilian care va găzdui un summit G20 în noiembrie.

Brazilia a avansat anterior ideea unei taxe globale asupra celor mai bogate persoane din lume, inspirată de revizuirea impozitului pe profit discutată în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Ideea, concepută de Gabriel Zucman, consilier G20, ar consta într-o taxă de minimum 2% asupra celor mai bogați 3 000 de miliardari din lume, care ar putea debloca aproximativ 250 de miliarde de dolari pe an la nivel global.

Însă această propunere este extrem de controversată și se confruntă cu reacții negative, inclusiv din partea ministrului german al finanțelor, Christian Lindner, și a secretarului Trezoreriei SUA, Janet Yellen, aceasta din urmă declarând la Rio că SUA ”nu văd necesitatea sau nu cred că este de dorit să încerce să negocieze un acord global în acest sens”.

Într-o declarație, Zucman, care a anticipat deja că este prea devreme ca țările G20 să ajungă la un acord cu privire la propunerea sa, a declarat că salută ”un consens între țările G20 cu privire la faptul că modul în care impozităm super-bogații trebuie să fie corectat”.

Continue Reading

G20

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

Published

on

© Elysee

Președintele francez Emmanuel Macron a susținut joi că o invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia, care va avea loc în noiembrie, ar trebui să fie rezultatul unui consens în cadrul clubului celo mai industrializate țări, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Semnificaţia acestui club este că trebuie să fie un acord cu ceilalţi 19, aceasta va fi opera diplomaţiei braziliene”, a spus preşedintele francez în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său Luiz Inacio Lula da Silva la Brasilia. Dacă o astfel de întâlnire poate fi ”utilă, trebuie făcută”, ”dacă provoacă diviziune, probabil că nu”, a menţionat el.

În luna noiembrie a anului 2023, Putin a participat pentru prima dată, ce-i drept, virtual, la reuniunea G20 de când a declanșat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La summiturile precedente, acesta l-a delegat pe ministrul de externe Serghei Lavrov să reprezinte Rusia, conform Deutsche Welle

Liderul de la Kremlin a justificat lansarea invaziei ilegale și neprovocate împotriva Ucrainei spunând că încearcă să ”demilitarizeze” și să ”denazifice” țara vecină condusă de președintele cu origini evreiești Volodimir Zelenski. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a profitat de ocazie pentru a-l confrunta pe Putin, acuzându-l că încearcă ”să anihileze națiunea ucraineană suverană și să provoace instabilitate regională”, făcând astfel lumea un loc mai nesigur.

Sperând la un război-fulger, Putin a fost luat prin surprindere de reziliența ucrainenilor și de sprijinul fără precedent al Occidentului față de Kievul care luptă de mai bine de doi ani pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar și pentru valorile democratice.

Continue Reading

G20

La summitul virtual al G20, Olaf Scholz și Giorgia Meloni i-au cerut lui Putin ”să-şi retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei pentru ca acest război să se termine în sfârşit”

Published

on

© Governo Italiano

Cancelarul german Olaf Scholz a menționat miercuri că i-a solicitat președintelui rus Vladimir Putin să pună capăt agresiunii împotriva Ucrainei, în cadrul primei reuniuni online a G20 la care a participat și liderul de la Kremlin, de la începutul războiului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”I-am cerut să-şi retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei pentru ca acest război să se termine în sfârşit”, a anunțat cancelarul german într-o conferință de presă comună cu premierul italian Giorgia Meloni, desfășurată la Berlin.

Scholz a descris participarea lui Putin la summitul G20 drept ”o ocazie bună” pentru a reafirma clar că pacea în Ucraina poate fi restabilită cu ușurință doar dacă Rusia își retrage trupele, deoarece Rusia este cea care a atacat Ucraina.

La rândul său, Meloni, care a participat și ea la summitul online al G20, i-a dat dreptate cancelarului german, spunând că ”cel mai simplu lucru ar fi o retragere a trupelor” ruse.

Putin a participat pentru prima dată la reuniunea G20 de când a declanșat cel mai sângeros conflict de pe teritoriul european de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. La summiturile precedente, acesta l-a delegat pe ministrul de externe Serghei Lavrov să reprezinte Rusia, conform Deutsche Welle. 

Liderul de la Kremlin a justificat lansarea invaziei ilegale și neprovocate împotriva Ucrainei spunând că încearcă să ”demilitarizeze” și să ”denazifice” țara vecină condusă de președintele cu origini evreiești Volodimir Zelenski. 

Sperând la un război-fulger, Putin a fost luat prin surprindere de reziliența ucrainenilor și de sprijinul fără precedent al Occidentului față de Kievul care luptă de aproape doi ani pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țării, dar și pentru valorile democratice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
GENERAL59 mins ago

Polonia a destructurat un grup de diversiune ruso-belarus, anunță ministrul digitalizării

ROMÂNIA1 hour ago

Premierul Marcel Ciolacu, despre dronele rusești: România a avut reacţie în timp real şi a monitorizat situaţia cu avioane F-16. Nu au avut ţinte pe teritoriul ţării noastre

U.E.2 hours ago

UE îi va sancționa pe responsabilii alegerilor regionale și locale „ilegale, nule si neavenite” din teritoriile anexate din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE spune că aliații dispun de ”informații credibile” cu privire la rachete balistice iraniene livrate Rusiei

U.E.3 hours ago

Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât după cel de-al Doilea Război Mondial (raportul Draghi): Cea mai deschisă economie din lume, vulnerabilă când actorii globali nu joacă după reguli

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Slovenia o propune pe Marta Kos drept comisar european, sporind la 11 numărul de femei din Comisia “von der Leyen 2”

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Guvernul aliniază legislaţia privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, îndeplinind integral un ”jalon esenţial” din PNRR, anunță premierul Marcel Ciolacu

Siegfried Mureșan5 hours ago

Siegfried Mureșan solicită creșterea bugetului pentru Parchetul European cu 30 milioane de euro

ROMÂNIA5 hours ago

Nicolae Ciucă: „România are nevoie de specialiști care contează. Învățământul dual este o sursă de dezvoltare și prosperitate”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Germania acuză Rusia de atacuri cibernetice asupra unor state din NATO și UE

U.E.3 hours ago

Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât după cel de-al Doilea Război Mondial (raportul Draghi): Cea mai deschisă economie din lume, vulnerabilă când actorii globali nu joacă după reguli

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Guvernul aliniază legislaţia privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, îndeplinind integral un ”jalon esenţial” din PNRR, anunță premierul Marcel Ciolacu

ROMÂNIA7 hours ago

Deschiderea anului școlar 2024-2025. Klaus Iohannis: Educația este temelia pe care se construiește viitorul unei națiuni, iar cadrele didactice sunt arhitecții acestui viitor

POLITICĂ4 days ago

VIDEO “În slujba țării”: Nicolae Ciucă, candidatul PNL pentru Cotroceni, și-a lansat un clip de promovare a cărții cu imagini de pe front din Afganistan și Irak

ROMÂNIA4 days ago

Prima echipă de comandă Frontex, găzduită la București. Ministrul Cătălin Predoiu: ”Frontierele Europei sunt sigure în mâinile” României. Locul țării noastre este în Schengen

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Tusk promite la Chișinău că Polonia va accelera procesul de aderare a R. Moldova la UE în 2025: Nu-i credeți pe cei care spun că cerințele UE sunt împotriva voastră!

U.E.5 days ago

Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE conturează bazele viziunii viitoare a Comisiei Von der Leyen II asupra unei agriculturi și alimentații durabile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Marcel Ciolacu o propune oficial pe Roxana Mînzatu pentru poziția de comisar european: Ursula von der Leyen a avut deja duminică interviul cu Roxana Mînzatu, vom avea un portofoliu relevant

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Documentul va fi transmis Parlamentului în regim de urgenţă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, Klaus Iohannis încurajează cetățenii R. Moldova să participe la referendumul pentru integrarea în UE: O idee extraordinară a Maiei Sandu prin care omul simplu percepe importanța acestui proiect

Trending