CONSILIUL EUROPEAN
Liderii UE au aprobat planurile pentru folosirea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei la reconstrucția Ucrainei și calea către angajamentele de securitate pentru Ucraina
Published
1 year agoon

Corespondență din Bruxelles
Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat planurile de a utiliza profiturile generate de activele înghețate ale Rusiei pentru reconstrucția Ucrainei și au cerut Comisiei Europene să facă propuneri legale în acest sens, stabilind totodată că Uniunea Europeană și statele membre vor contribui, împreună cu partenerii, la viitoarele angajamente în materie de securitate față de Ucraina, se arată în concluziile summitului european de la Bruxelles, încheiat vineri.
Din cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare rusești înghețate de țările participante la sancțiuni la începutul războiului, majoritatea – peste 200 de miliarde de euro – se află în UE. Pe măsură ce titlurile rusești ajung la maturitate și sunt reinvestite de intermediarii financiari, ele generează profit, arată Politico Europe.
“Rusia este răspunzătoare pentru daunele masive cauzate de războiul său de agresiune împotriva Ucrainei. Sunt necesare progrese decisive, în coordonare cu partenerii, în ceea ce privește modul în care orice venituri extraordinare deținute de entități private, care provin direct din activele blocate ale Rusiei, ar putea fi direcționate pentru a sprijini Ucraina și redresarea și reconstrucția sa, în concordanță cu obligațiile contractuale aplicabile și în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional. Consiliul European invită Înaltul Reprezentant și Comisia să accelereze lucrările în vederea prezentării unor propuneri”, arată concluziile adoptate de șefii de state și de guverne din Uniunea Europeană.
UE a lansat ideea de a impozita aceste profituri în beneficiul Ucrainei – dar Banca Centrală Europeană și capitalele, inclusiv Parisul și Berlinul, și-au exprimat îndoielile. Acestea se tem că această măsură ar agita piețele financiare și ar slăbi poziția euro ca monedă de rezervă.
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a cerut liderilor un mandat pentru a face propuneri legale, subliniind o declarație de susținere a miniștrilor de finanțe din G7 emisă la începutul acestei luni, potrivit unor persoane familiare cu discuțiile liderilor.
În ceea ce privește România, președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat pentru continuarea politicii de sancțiuni împotriva Rusiei, dar și pentru identificarea de soluții legale în vederea utilizării activelor imobilizate ale Rusiei în procesul de reconstrucție a Ucrainei, a transmis Palatul Cotroceni într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Țările baltice, Danemarca, Suedia, Finlanda și Polonia s-au pronunțat în favoarea acestei idei.
Premierul belgian Alexander De Croo a cerut ca toate riscurile juridice, macroeconomice și monetare implicate să fie luate în considerare, la fel ca și luxemburghezul Xavier Bettel.
Referitor la angajamentele de securitate, “Consiliul European invită Înaltul Reprezentant, pe baza unui cadru care urmează să fie aprobat de Consiliu, să se consulte cu Ucraina cu privire la viitoarele angajamente în materie de securitate ale UE și să raporteze cu privire la aceste discuții în cadrul reuniunii Consiliului European din decembrie”.
“Sprijinul militar și angajamentele în materie de securitate vor fi asigurate cu respectarea deplină a politicii de securitate și apărare a anumitor state membre și ținând seama de interesele de securitate și apărare ale tuturor statelor membre”, se arată în concluziile citate.
În acest context, președintele Klaus Iohannis a exprimat susținerea pentru adoptarea unui pachet cuprinzător privind angajamentele de securitate pentru Ucraina.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”
Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace
MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa
MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei
MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin
“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România
CONSILIUL EUROPEAN
Președintele Consiliului European îi mulțumește lui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”
Published
3 days agoon
February 12, 2025
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, i-a mulțumit miercuri președintelui Klaus Iohannis pentru “leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene”, subliniind că acesta a fost un “membru valoros” al Consiliului European în ultimul deceniu.
Mesajul lui Costa a fost difuzat pe X imediat după ce Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte al României, punând capăt epocii unui deceniu prezidențial, iar Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar.
“Vă mulțumesc, stimate domnule Președinte Klaus Iohannis, pentru leadership, înțelepciune și dedicare față de valorile europene. Ați fost un membru valoros al Consiliului European în ultimii 11 ani, plasând România în centrul dezbaterilor europene“, a spus Antonio Costa.
Klaus Iohannis era al doilea cel mai longeviv membru din Consiliul European, după premierul maghiar Viktor Orban, iar în 2019 a fost luat în calcul pentru șefia instituției, însă a preferat să candideze pentru un nou mandat de președinte al României.
De asemenea, șeful Consiliului European i-a urat succes președintelui Ilie Bolojan. “Aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră”, a adăugat el.
Thank you, dear President @KlausIohannis, for your leadership, wisdom and dedication to European values. You have been a valued member of the European Council for the past 11 years, placing Romania in the center of European debates.
Wishing President Ilie Bolojan every success…
— António Costa (@eucopresident) February 12, 2025
Ceremonia în urma căreia Klaus Iohannis a devenit primul președinte care pleacă din funcție prin demisie a durat în jur de 30 de minute.
Iohannis l-a întâmpinat pe Bolojan în Holul de Onoare al Palatului Cotroceni, au făcut o fotografie și au avut o scurtă întrevedere.
“Mult succes! Să aveți grijă de România”, i-a transmis Iohannis lui Bolojan.
Ulterior, pe Platoul Marinescu a avut loc o ceremonie de plecare. Klaus Iohannis a trecut în revistă, pentru ultima dată, Garda de Onoare. A fost intonat Imnul național al României, iar Klaus Iohannis a salutat Drapelul țării.
La ceremonia de plecare s-au aflat numeroși angajați ai Administrației Prezidențiale și jurnaliști.
Klaus Iohannis le-a mulțumit angajaților Administrației Prezidențiale și la final s-a îndreptat spre jurnaliștii care relatau, rostind fraza “Dumnezeu să binecuvânteze România!“.
Citiți și O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Deși a calificat procedura de suspendare a sa din funcție drept un demers “inutil”, “nefondat” și “păgubos”, Iohannis a precizat că în plan intern, referendumul va fi unul “eminamente negativ”, deoarece societatea va fi divizată, iar în plan extern efectele vor fi de durată și foarte negative în raport cu partenerii.
“Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România”, a spus Klaus Iohannis, cu vocea tremurândă.
Cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis ar fi trebuit să se încheie la data de 21 decembrie 2024, însă în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, ca urmare unui a proces electoral viciat, Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis își va exercita mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul, evocând aplicabilitatea art. 83 alin.(2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție “exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”.
Conform Constituției, interimatul funcției de președinte al României va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, în timp ce alegerile prezidențiale au fost programate deja pentru data de 4 mai.
Ilie Bolojan va deveni miercuri al treilea președinte interimar din istoria României. Primii doi – Nicolae Văcăroiu și Crin Antonescu – au ajuns temporar la Cotroceni pe fondul celor două suspendări ale președintelui Traian Băsescu.
Președintele interimar al României preia atribuțiile constituționale ale președintelui până la alegerea unui nou șef de stat. Printre acestea se numără: reprezentarea statului atât pe plan intern, cât și internațional, promulgarea legilor și solicitarea reexaminării acestora, sesizarea Curții Constituționale privind constituționalitatea legilor, numirea și revocarea miniștrilor la propunerea premierului și îndeplinirea funcției de comandant suprem al forțelor armate.
Un președinte interimar nu poate să dizolve Parlamentul, nu se poate adresa Parlamentului și nu poate iniţia un referendum.
CONSILIUL EUROPEAN
Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității
Published
1 week agoon
February 7, 2025By
Andreea Radu
Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.
Sanctioning the ICC threatens the Court’s independence and undermines the international criminal justice system as a whole. https://t.co/zk0lsnB1p0
— António Costa (@eucopresident) February 7, 2025
Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.
„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.
„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.
The ICC guarantees accountability for international crimes and gives a voice to victims worldwide.
It must be able to freely pursue the fight against global impunity.
Europe will always stand for justice and the respect of international law.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 7, 2025
Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.
CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.
CONSILIUL EUROPEAN
Summitul apărării europene: Macron anunță că “Franța își va dubla bugetul pentru apărare” și face apel la statele UE să-i urmeze exemplul
Published
2 weeks agoon
February 4, 2025
Franța intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, luni, în cadrul primului summit pentru apărare al Uniunii Europene, care s-a desfășurat la Palatul Egmont din Bruxelles, și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.
Acest lucru vine pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra statelor membre ale NATO pentru a crește contribuțiile la securitatea colectivă.
Vorbind cu jurnaliștii luni, după o reuniune informală a liderilor UE la Bruxelles pe tema apărării europene, Macron a subliniat necesitatea unei Europe mai puternice și mai autonome.
“Franța își va dubla bugetul pentru apărare în urma finalizării a două legi de programe militare și va lansa proiecte strategice majore”, a declarat Macron, făcând apel la ceilalți membri ai UE să îi urmeze exemplul.
Bugetul pentru apărare al Franței este de aproximativ 55 de miliarde de euro, iar o dublare va duce investițiile militare la aproape 110 miliarde de euro, comparabil cu bugetul militar al Rusiei, țara care a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei.
Macron s-a numărat printre primii lideri europeni care au evidențiat anul trecut necesitatea trecerii la o economie de război.
Anunțul de luni al președintelui francez a venit în contextul primului summit consacrat apărării al liderilor europeni, la care au participat și secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii, marcând un moment de cotitură pentru apărarea continentală în debutul noii administrații Trump și la aproape trei ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Summitul a fost descris drept unul al “operației pe cord deschis” din cauza relațiilor tensionate cu Donald Trump și războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.
Liderii europeni au discutat despre necesitatea creșterii finanțărilor naționale și europene pentru apărare, inclusiv prin investiții comune, și vor reveni asupra subiectului în lunile următoare, după ce Comisia Europeană va prezenta Carta Albă a Apărării.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.
Nemulțumirile noii administrații republicane de la Casa Albă legate de bugetele militare ale europenilor au putut fi observate și în cadrul primei convorbiri telefonice dintre secretarul de stat Marco Rubio și omologul francez.
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

MSC 2025 | Olaf Scholz prezice că Germania va excepta investițiile militare de la “frâna datoriei” din Constituție: “Un război în mijlocul Europei este o urgență”

Cătălin Predoiu, reacție la criticile lui Vance de la München: România trebuie să explice mai bine anularea alegerilor. Diplomația noastră va găsi cele mai bune mijloace

MSC 2025 | “A venit vremea creării forțelor armate ale Europei”, afirmă Zelenski: Unii pot fi frustrați de Bruxelles, dar alternativa este Moscova, care va diviza Europa

MSC 2025 | Scholz răspunde diatribelor lui Vance: Apărarea libertății și democrației împotriva fascismului este fundamentul relației transatlantice. “Niciodată fascismul” este misiunea istorică a Germaniei

MSC 2025 | Macron anunță accelerarea procesului către o Europă mai suverană, care va ajuta Ucraina în negocierile de pace dacă Trump îl convinge pe Putin

“Vin americanii!”. De ce discursul lui J.D. Vance la München nu este vânt în pânzele anti-occidentalilor din România

MSC 2025 | Ursula von der Leyen propune activarea clauzei de exceptare pentru ca statele UE să majoreze investițiile militare: Este momentul să mutăm munții

MSC 2025 | De la München, Ursula von der Leyen îl avertizează pe Trump că “o Ucraină eșuată ar slăbi și Europa și SUA”

MSC 2025 | “Nu vreau să rămân în istorie drept cel care l-a ajutat pe Putin să îmi ocupe țara”, îi transmite Zelenski lui Trump, având alături senatori republicani și democrați

Ilie Bolojan, după discursul lui Vance la München: România rămâne un aliat de încredere pentru o UE coezivă, un NATO puternic și un parteneriat transatlantic solid

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ5 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- NATO1 day ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- EDITORIALE5 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- ROMÂNIA2 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- ROMÂNIA1 day ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui