Connect with us

U.E.

Liderii UE, convocați la un summit la Bruxelles pentru a discuta despre bugetul multianual și planul de relansare economică. Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern se reunesc pentru prima dată ”în persoană” de la izbucnirea pandemiei

Published

on

©consilium.europa.eu

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat format pe președintele Klaus Iohannis, omologul francez, Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și ceilalți șefi de stat sau de guvern la summitul care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 iulie, pentru a discuta despre bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și despre planul de relansare economică post-pandemie, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul scrisorii de invitație, oficialul european a semnalat că ”acum este momentul” pentru a ajunge la un acord, atenționând totuși că este nevoie de ”muncă asiduă”.

”Pandemia de coronavirus a revendicat prea multe vieți în Europa și a provocat un puternic șoc asupra economiilor și societăților noastre. Întâlnirea noastră din această săptămână va fi dedicată Cadrului Financiar Multianual și planului de redresare economic”, a menționat Michel.

Președintele Consiliului European a menționat că a depus eforturi pentru a aduce împreună liderii UE, care au poziții diferite cu privire la anvelopa bugetară de peste 1.800 de miliarde.

”Obținerea unui acord va necesita muncă asiduă și voință politică din partea fiecăruia. Acum este momentul. Un acord este esential”, a precizat oficialul european.

Șefii de stat sau de guvern se vor întâlni pe 17-18 iulie, la Bruxelles, pentru prima dată în format fizic de la izbucnirea crizei COVID-19, pentru a discuta despre planul economic de peste 1.800 de miliarde de euro, care cuprinde un buget multianual pentru perioada 2021-2027 și un pachet de relansare a economiei europene de 750 de miliarde de euro.

Acest pachet are însă nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au poziții diferite cu privire la acest aspect, fie că este vorba despre modalitatea în care vor fi distribuite fondurile din Next Generation EU, prin subvenții sau împrumuturi, fie că există o opinie la nivel UE de condiționare a banilor europeni.

În cadrul unei declarații de presă, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că ”se va lupta” pentru ca ”România să obțină o sumă cât mai consistentă”. 

”În legătură cu revigorarea economică este și discuția pe care o voi avea vineri și sâmbătă la Bruxelles, în Consiliul European. Este foarte important ca România să obțină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei. Pentru asta mă voi lupta acolo – împreună cu mine toată echipa României”, a spus Iohannis. 

Cert este că anvelopa bugetară pentru Next Genetation EU reprezintă variabila constantă în propunerile Comisiei Europene și Consiliului European, care au viziuni diferite cu privire la dimensiunea anvelopei bugetare privind viitorul cadru financiar multianual.

Amintim că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel a propus o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027, care se ridică la valoarea de 1.074 de miliarde de euro, în vreme ce fondul de redresare propus de Comisia Europeană își păstrează dimensiunea de 750 de miliarde de euro, tocmai pentru a convinge statele din nord.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

Published

on

© NATO

Estonia este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, a transmis luni secretarul permanent al Ministerului Apărării estonian, Kusti Salm, informează Radiodifuziunea publică estonă ERR, potrivit Agerpres

„Vedem foarte clar că, în conformitate cu politica de descurajare, regiunea baltică trebuie întărită. Există planuri precise, cum să fie făcut acest lucru în caz de necesitate”, a spus oficialul estonian.

Totodată, Kusti Salm a declarat că, dacă NATO va decide să trimită pe flancul estic mai mulţi militari, aceştia ar putea fi amplasaţi într-o altă ţară.  „Din punct de vedere al eficienţei militare, ar fi înţelept ca unele unităţi să fie amplasate, de exemplu, în România”, a adăugat acesta.

Kusti Salm a informat că în oraşul estonian Tapa există deja o zonă pentru primirea aliaţilor, unde pot fi depozitate tehnică, armament şi de unde acesta ar putea fi distribuit unităţilor. El a dat asigurări că Estonia este gata să construiască noi cazărmi pentru aliaţi, dacă aceştia vor fi desfăşuraţi în republica baltică pe bază permanentă.

Mai mult, secretarul Ministerului Apărării estonian a amintit că decizia de a trimite în Estonia un grup militar al NATO sub conducerea Regatului Unit a fost luată la sfârşitul lui 2016 şi că deja în aprilie 2017 aliaţii au ajuns în republică.

„În acest răstimp s-a reuşit crearea de infrastructură. Nu mă îndoiesc nicio secundă că vom putea repeta această performanţă dacă în viitorul apropiat va apărea o asemenea necesitate”, a mai spus el.

Reamintim că președintele Estoniei, Alar Karis, a solicitat săptămâna trecută o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei. Într-o declarație pentru Politico Europe în urma discuțiilor cu secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, Karis și-a exprimat profunda îngrijorare față de comasarea, de către Moscova, a trupelor ruse la granița cu Ucraina, apreciind că NATO ar trebui să acționeze cu celeritate pentru a-și spori apărarea.

Discuțiile dintre Occident și Rusia au debutat săptămâna trecută într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

Continue Reading

U.E.

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

Published

on

© European Union, 2018

Ministrul francez al finanțelor, Bruno Le Maire, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a apreciat duminică ca fiind ”învechite” regulile europene referitoare la datoria publică a statelor membre, informează AFP, citat de Agerpres.

Oficialul francez a nuanțat opiniile sale într-un interviu acordat mai multor publicații europene explicând că Pactul de stabilitate şi creştere ”în ansamblu nu este învechit, dar regula datoriei publice este”.

”Înainte de criză, era un decalaj de aproape 40 de puncte din PIB între cei mai îndatoraţi şi cei mai puţin îndatoraţi membri ai zonei euro. Acum există un decalaj de peste 100% între ei”, a subliniat Bruno Le Maire.

Pentru a reforma Pactul, ”sunt pe masă mai multe propuneri, în special cea de a avea calendare şi obiective diferite pentru fiecare ţară”, a explicat ministrul francez.

”Alţii au avansat conceptul (…) potrivit căruia ar trebui să le revină statelor membre definirea etapelor şi schimbărilor necesare politicilor lor economice, care să le permită revenirea la finanţe sănătoase”, o pistă ”interesantă” pentru Bruno Le Maire.

În cele din urmă, va fi necesar ”să se găsească echilibrul potrivit între investiţiile necesare pentru a face faţă provocărilor secolului al XXI-lea şi nevoia de a reveni la finanţe publice sănătoase”.

Acesta reia pledoaria președintelui francez, Emmanuel Macron, și a premierului italian, Mario Draghi, de la finalul lunii decembrie.

Într-un editorial intitulat ”Regulile fiscale ale UE trebuie revizuite”, publicat în ediția online a Financial Times, cei doi lideri subliniau că ”avem nevoie de mai mult spațiu de manevră și suficiente investiții cheie pentru viitor astfel încât să ne asigurăm suveranitatea”.

”În aceeaşi manieră în care aceste reguli nu au îngrădit răspunsul nostru la pandemie, ele nu trebuie să ne împiedice de acum înainte să realizăm toate investiţiile necesare”, afirmau Macron și Draghi, președinte al Băncii Centrale Europene în perioada 2011-2019.

Președintele Franței și-a exprimat deja la 9 decembrie dorința de a reforma criteriile de la Maastricht, făcând din acest scop una dintre prioritățile președinției Consiliului Uniunii Europene, care demarează la 1 ianuarie, arătând că problema de a fi ”pentru sau contra lui 3%”, pragul de deficit admis, este ”depăşită”.

Comisia Europeană a lansat în 2021 o revizuire a Pactului de stabilitate și de creștere înainte de a prezenta o propunere. Normele fiscale sunt în prezent suspendate în contextul pandemiei de COVID-19, dar UE se pregătește să le reintroducă de la începutul anului 2023.

Acest apel al Parisului nu este singular. Strigătul pentru revizuirea normelor fiscale care ar trebui să țină seama de necesitatea investițiilor în mai multe sectoare strategice cheie și de dubla tranziție, verde și digitală, s-a auzit în trecut.

În pofida acestor apeluri, Germania este refractară la a relaxa regulile, noul cancelar Olaf Scholz argumentând în timpul unei vizite la Roma că prevederile actuale se dovedesc a fi suficient de flexibile. Să uităm de intransigența așa-numitelor ”țări frugale” (Țările de Jos, Austria, Suedia și Danemarca) din timpul lungilor tratative purtate în cadrul summitului Consiliului European din iulie 2020 asupra pachetului de redresare NextGenerationEU.

Macron și Draghi și-au exprimat speranța că dezbaterea nu va fi ”întunecată de ideologie” și că se va putea găsi o abordare ”comună” în timpul președinției rotative a Franței la Consiliul UE.

De asemenea, ei au afirmat că sistemul utilizat pentru controlul cheltuielilor și al reformelor în cadrul planului de redresare al UE ar putea servi drept ”un model util” pentru cheltuielile viitoare.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

Published

on

© Roberta Metsola - Twitter

Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, candidata favorită în cursa pentru viitorul președinte al Parlamentului European a transmis, într-un mesaj video de campanie, că obiectivul său în viitorii doi ani și jumătate de mandat este să îi facă pe oameni să creadă în Europa. 

„Vreau ca oamenii să creadă în Europa. Să recupereze acel sentiment de speranță și entuziasm în proiectul nostru. Să lupte pentru acele valori care ne unesc ca europeni. De aceea candidez pentru a fi următorul președinte al Parlamentului European”, a scris Roberta Metsola pe contul său de Twitter.

Roberta Metsola, în prezent vicepreședintă a Parlamentului European, care și-a anunțat candidatura în luna noiembrie pentru funcția de președinte a Parlamentului European din partea grupului PPE este favorită în această cursă pentru a prelua președinția Legislativului European.

Citiți și: Deputații europeni își aleg un nou președinte. Eurodeputata malteză, Roberta Metsola, favorită să preia președinția Parlamentului European

Votul pentru noul președinte urmează să aibă loc marți, 18 ianuarie, în cadrul primei sesiuni plenare a Parlamentului din anul 2022, potrivit calendarului

Pentru această funcție mai candidează eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni) şi cu politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL), potrivit Agerpres.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a decedat la 11 ianuarie, va fi omagiat luni, în cadrul unei ceremonii care va avea loc luni în hemiciclul Parlamentului de la Strasbourg, la debutul sesiunii plenare a legislativului european.

Continue Reading

Facebook

NATO29 mins ago

Estonia anunță că este pregătită să primească 5000 de soldați din forța de reacție rapidă a NATO: Regiunea baltică trebuie întărită

ROMÂNIA2 hours ago

Bogdan Aurescu: NATO dorește o conduită responsabilă din partea Rusiei și sperăm ca dialogul privind situația de securitate să continue

ROMÂNIA2 hours ago

INS: România a importat cu peste 67% mai multe gaze naturale în primele 11 luni din 2021, în timp ce producția a scăzut cu 0,4%

U.E.2 hours ago

Franța consideră ”învechite” regulile europene privind datoria publică și pledează pentru investiții astfel încât să facem față ”provocărilor secolului XXI”

EDITORIALE11 hours ago

Patrulaterul diplomatic Geneva-Bruxelles-Viena-Brest. Câteva adnotări despre securitatea europeană și a României

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Roberta Metsola, mesaj înainte de alegerea noului președinte al PE: Vreau ca oamenii să recapete acel sentiment de speranță în proiectul european

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Prima sesiune plenară din 2022 a Parlamentului European. Președintele David Sassoli va fi omagiat în plenul de la Strasbourg, înainte ca eurodeputații să își aleagă noua conducere

U.E.24 hours ago

CE a adoptat cel de-al doilea program de lucru EU4Health. Statele Membre vor avea la dispoziție în 2022 peste 835 de mil. de euro pentru a construi o UE a Sănătății

INTERNAȚIONAL1 day ago

UE și SUA pledează pentru un ”front transatlantic puternic și unit” în fața inițiativei Rusiei de a reconstrui sfere de influență în Europa

INTERNAȚIONAL1 day ago

Ucraina | Secretarul de stat american, convorbire cu șeful diplomației UE: O nouă agresiune rusă va fi întâmpinată cu ”consecințe rapide, severe și coordonate”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

NATO4 weeks ago

Nicolae Ciucă, la NATO: Actuala comasare de trupe rusești este nejustificată. Confirmă nevoia de a întări acţiunile de descurajare a ameninţărilor şi de apărare pe flancul estic şi la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA4 weeks ago

Ursula von der Leyen, după întâlnirea cu Nicolae Ciucă: Europa, recunoscătoare solidarității României. Comisia Europeană, gata să sprijine creșterea ratei de vaccinare în România

Advertisement

Team2Share

Trending