Connect with us

U.E.

Liderii UE, convocați la un summit la Bruxelles pentru a discuta despre bugetul multianual și planul de relansare economică. Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți șefi de stat sau de guvern se reunesc pentru prima dată ”în persoană” de la izbucnirea pandemiei

Published

on

©consilium.europa.eu

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat format pe președintele Klaus Iohannis, omologul francez, Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel și ceilalți șefi de stat sau de guvern la summitul care va avea loc la Bruxelles în perioada 17-18 iulie, pentru a discuta despre bugetul multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și despre planul de relansare economică post-pandemie, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

În cadrul scrisorii de invitație, oficialul european a semnalat că ”acum este momentul” pentru a ajunge la un acord, atenționând totuși că este nevoie de ”muncă asiduă”.

”Pandemia de coronavirus a revendicat prea multe vieți în Europa și a provocat un puternic șoc asupra economiilor și societăților noastre. Întâlnirea noastră din această săptămână va fi dedicată Cadrului Financiar Multianual și planului de redresare economic”, a menționat Michel.

Președintele Consiliului European a menționat că a depus eforturi pentru a aduce împreună liderii UE, care au poziții diferite cu privire la anvelopa bugetară de peste 1.800 de miliarde.

”Obținerea unui acord va necesita muncă asiduă și voință politică din partea fiecăruia. Acum este momentul. Un acord este esential”, a precizat oficialul european.

Șefii de stat sau de guvern se vor întâlni pe 17-18 iulie, la Bruxelles, pentru prima dată în format fizic de la izbucnirea crizei COVID-19, pentru a discuta despre planul economic de peste 1.800 de miliarde de euro, care cuprinde un buget multianual pentru perioada 2021-2027 și un pachet de relansare a economiei europene de 750 de miliarde de euro.

Acest pachet are însă nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au poziții diferite cu privire la acest aspect, fie că este vorba despre modalitatea în care vor fi distribuite fondurile din Next Generation EU, prin subvenții sau împrumuturi, fie că există o opinie la nivel UE de condiționare a banilor europeni.

În cadrul unei declarații de presă, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că ”se va lupta” pentru ca ”România să obțină o sumă cât mai consistentă”. 

”În legătură cu revigorarea economică este și discuția pe care o voi avea vineri și sâmbătă la Bruxelles, în Consiliul European. Este foarte important ca România să obțină o sumă cât mai consistentă pentru revigorarea economiei. Pentru asta mă voi lupta acolo – împreună cu mine toată echipa României”, a spus Iohannis. 

Cert este că anvelopa bugetară pentru Next Genetation EU reprezintă variabila constantă în propunerile Comisiei Europene și Consiliului European, care au viziuni diferite cu privire la dimensiunea anvelopei bugetare privind viitorul cadru financiar multianual.

Amintim că președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat la finalul lunii mai în plenul Parlamentului European, planul economic de 1.850 de miliarde de euro, format dintr-un buget multianual de 1.100 de miliarde de euro și un plan de redresare economică post-pandemie care se ridică la 750 de miliarde de euro ce vizează pe trei piloni: sprijin pentru statele membre cu investiții și reforme, pornirea inițială a economiei UE prin stimularea de investiții private, abordarea lecțiilor crizei. Instrumentul Next Generation EU prevede să distribuie cei 750 de miliarde de euro după următoarea schemă: 500 de miliarde sub formă de subvenţii şi 250 de miliarde sub formă de împrumuturi.

De cealaltă parte, președintele Consiliului European, Charles Michel a propus o variantă de compromis pentru viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2021-2027, care se ridică la valoarea de 1.074 de miliarde de euro, în vreme ce fondul de redresare propus de Comisia Europeană își păstrează dimensiunea de 750 de miliarde de euro, tocmai pentru a convinge statele din nord.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Este improbabil ca Uniunea Europeană să cedeze în solicitările sale ca Polonia să respecte statul de drept pentru a putea primi banii din Mecanismul de Redresare și Reziliență, în pofida amenințărilor furibunde ale Varșoviei că ar putea bloca luarea deciziilor în cadrul blocului european, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Comisia nu este foarte îngrijorată de asemenea ameninţări”, a spus o oficialitate europeană, care a adăugat că partidul Lege şi Justiţie (PiS), aflat la guvernare, ”testează noţiunea de <<inamic>> pentru alegeri”.

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP. Photographer: Philippe BUISSIN

După patru luni de la prezentarea celui de-al cincilea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, în luna aprilie, embargoul european asupra cărbunelui rusesc a intrat în vigoare mierucuri la miezul nopții, relatează AFP și Agerpres

Acest embargo decretat în aprilie de statele membre devine efectiv la finalul unei perioade de tranziţie de 120 de zile. Numai contractele comerciale încheiate înainte de 9 aprilie au putut fi onorate în această perioadă. Este vorba despre prima sancţiune a UE care loveşte sectorul energetic rusesc. Europenii au decis apoi, la sfârşitul lui mai, un embargo progresiv până la sfârşitul lui 2022 asupra celei mai mari părţi din petrolul rusesc.

Cel de-al cincilea pachet de sancțiuni prezentat de Ursula von der Leyen în luna aprilie avea șase linii principale de acțiune, printre care sectorul energetic, dar și cel bancar. Astfel UE a decis atunci să interzică importul de cărbune din Rusia, a cărui valoare se ridică la 4 miliarde de euro anual, reducând astfel o sursă importantă de venituri pentru Moscova. 

Reamintim că la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina.

Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Uniunea Europeană că are un comportament imperialist față de statele mai mici din blocul european, în contextul în care Varșovia a fost acuzată în repetate rânduri de către Bruxelles că încalcă statul de drept, informează Agerpres.

”Practica politică a arătat că poziţiile Germaniei şi Franţei contează mai mult decât toate celelalte”, a scris Morawiecki într-un articol de opinie publicat pe site-ul Welt, citat de Reuters, pledând pentru o abordare care să se bazeze într-un grad mai ridicat pe consens.

”Avem deci de a face cu o democraţie formală şi o oligarhie de facto în care cei mai puternici deţin puterea”, a spus oficialul polonez, adăugând că imperialismul UE trebuie combătut la fel ca imperialismul rusesc, în condițiile în care acesta din urmă este răspunzător pentru revenirea războiului pe continentul european, împotriva unui stat suveran și independent, conflict soldat cu moartea a mii de persoane, printre care și copii.

Morawiecki a adus în discuție, de asemenea, nevoie de ”reformă profundă care să readucă binele general și egalitatea printre principiile fundamentale ale Uniunii”.

Bruxelles-ul critică de mai mult timp recentele reforme ale sistemului judiciar din Polonia, care, în opinia sa, nu garantează imparţialitatea şi independenţa sistemului juridic polonez şi, prin urmare, încalcă legislaţia UE.

Într-o recentă recidivă a răzvrătirii, Varșovia a amenințat Uniunea Europeană că îşi va exercita dreptul de veto pentru a bloca iniţiative europene dacă nu va primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 35,4 miliarde de euro.

Acesta a fost aprobat deja de Comisia Europeană la începutul lunii iunie, dar nu a parcurs și celelalte etape ale procesului de aprobare, astfel încât primele tranșe din fondurile Mecanismului de Redresare și Reziliență să intre în vistieria Poloniei. 

Continue Reading

Facebook

NATO19 mins ago

Șeful Pentagonului anunță, în vizita sa în Letonia, că vor fi mai multe forțe americane în statele NATO ale Flancului Estic

NATO1 hour ago

Jens Stoltenberg: NATO este un vechi partener apropiat al Serbiei

U.E.2 hours ago

UE rămâne neclintită în disputa cu Polonia privind fondurile din PNRR: Trebuie să respecte statul de drept pentru a putea primi acești bani

INTERNAȚIONAL3 hours ago

ONU: După semnarea acordului internațional de la Istanbul, primele exporturi de grâu din Ucraina sunt așteptate săptămâna viitoare

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Sancțiuni europene împotriva Rusiei: Embargoul UE asupra cărbunelui rusesc a intrat oficial în vigoare

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.20 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA20 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.22 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL7 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending