Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în anul 2026 este principalul obiectiv al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) în mandatul noului guvern susţinut de coaliţia PSD-PNL-UDMR şi minorităţi, care mai fixează ca priorități de politică externă și de securitate creşterea rolului României în cadrul NATO, consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA și un parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Potrivit Programului de guvernare propus de liderii acestor formaţiuni politice, “România va intra de facto într-un grup select al ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic şi instituţional”, iar astfel “se va recunoaşte un statut de ţară dezvoltată din punct de vedere economic, instituţional şi social, cu o economie competitivă”.

“Aderarea la OCDE va constitui un factor important pentru îmbunătăţirea ratingului de ţară, a analizelor efectuate de creditorii internaţionali, precum şi de FMI şi Banca Mondială. De aici, condiţii mai bune de finanţare pe pieţele financiare internaţionale, unde se estimează o scădere cu 15-20% a costurilor de finanţare. Intrarea României în acest club va asigura o favorabilitate mai mare pentru investiţiile străine directe, mai ales pentru cele de tip greenfield. Se estimează o creştere de 20-25% a investiţiilor străine directe anuale. Prin aderarea la OCDE, datele statistice vor fi vizibile pentru toţi decidenţii din domeniile de politici publice, investiţii, financiare, sociale etc”, se arată în Programul de guvernare, citat de Agerpres.

Prin aderarea României la OCDE “va creşte exponenţial numărul studiilor, analizelor şi documentelor din care va face parte şi România, cu impact benefic asupra decidenţilor economici la nivel global” şi “va putea exista o cooperare în materie de expertiză şi consultanţă în ceea ce priveşte fundamentarea şi implementarea de politici publice, recomandări, evaluări independente etc”. Totodată, “România va beneficia de experienţa celor mai bune practici în domeniul politicilor publice” şi “va putea participa la deciziile economice la nivel global”.

Citiți și Klaus Iohannis îl desemnează pe Marcel Ciolacu pentru un nou mandat de prim-ministru în fruntea coaliției PSD-PNL-UDMR: Este o coaliție pro-Europa și pro-România

Viitorul Guvern are în vedere consolidarea coordonării interinstituţionale, pentru formularea de poziţii naţionale pro-active în sprijinul consolidării Uniunii Europene (UE) şi a implementării obiectivelor comune, asumarea unui rol activ în procesul de lărgire a UE cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, pe baza meritelor proprii, dar şi o implicare activă în demersurile de la nivel UE, vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, inclusiv prin utilizarea mecanismelor şi instrumentelor financiare ale Uniunii Europene şi, în paralel cu procesul de dublă tranziţie – verde şi digitală, prin promovarea de soluţii care să faciliteze continuarea procesului de convergenţă în cadrul Uniunii.

“Direcţiile principale privind Politica de Securitate şi Apărare Comună vor urmări continuarea implementării măsurilor de consolidare a rolului Uniunii Europene în domeniul securităţii şi apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât şi civilă, dar şi implicarea activă a României în noi iniţiative dedicate sau în atragerea de fonduri europene”, se mai arată în capitolul Externe al Programului de guvernare.

MAE va urmări, de asemenea, “consolidarea dimensiunii diplomatice a României prin focusare la diplomaţia economică şi culturală , asigurând atât resursa umană de înaltă specializare din domeniu, precum şi infrastructura necesară”, dar şi “consolidarea expertizei în domeniul afacerilor europene, cu accent pe dezvoltarea sau crearea, după caz, a direcţiilor de afaceri europene în cadrul ministerelor de linie şi creşterea numărului de experţi în fonduri europene la nivelul structurilor naţionale, judeţene şi locale”.

Guvernul, prin MAE, va urmări, totodată, “creşterea rolului României în cadrul NATO”, prin dezvoltarea profilului activ pe care România l-a obţinut în cadrul NATO, precum şi promovarea priorităţilor strategice ale României în cadrul Alianţei, prin îndeplinirea obligaţiilor care revin ţării noastre, asigurarea de contribuţii în plan conceptual şi participarea la misiunile şi operaţiile aliate” şi “întărirea Flancului Estic, inclusiv din perspectiva coeziunii sale, şi implementarea măsurilor decise de către aliaţi în cadrul Summit-ului NATO din 2021 pe linia consolidării posturii NATO, de descurajare şi apărare, cu impact direct pentru România, mai ales în ceea ce priveşte sporirea securităţii la Marea Neagră, ca zonă de interes major pentru securitatea euroatlantică”.

În egală măsură, România va continua să îşi concentreze eforturile pentru asigurarea funcţionalităţii mecanismelor UE şi NATO şi a cooperării dintre ele, în vederea îmbunătăţirii capabilităţilor de gestionare a problemelor legate de ameninţările hibride.

Un alt obiectiv este consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA, prin “dezvoltarea cooperării pe planurile politic şi militar, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea prezenţei militare americane în România. Va continua să fie acordată o importanţă deosebită securităţii energetice, inclusiv în domeniul nuclear civil, prin sprijinirea la nivel diplomatic a eforturilor ministerelor cu responsabilităţi în materie”.

România va încheia, de asemenea, un parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi sprijinirea acestei ţări în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilităţii politice şi a prosperităţii. De asemenea, România va susţine proiectele bilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de conectare a Republicii Moldova cu UE, prin România, dar şi “eforturile autorităţilor Republicii Moldova de eficientizare a combaterii corupţiei, de reformare a sistemului judiciar, de reformare şi profesionalizare a administraţiei şi de curăţare a mediului de afaceri şi a administraţiei publice de practici clientelare”.

La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relaţiilor şi parteneriatelor strategice sau cu conţinut strategic cu Germania, Franţa, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Spania, Ungaria, actualizarea şi urmărirea implementării, acolo unde este cazul, a Planurilor de Acţiune sau Foilor de Parcurs ale parteneriatelor strategice bilaterale, inclusiv recalibrarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit în context post-Brexit, dar şi întărirea relaţiilor bilaterale cu ţările candidate la calitatea de stat membru al UE, prin asigurarea expertizei României, în procesul de aderare.

Totodată, se va avea în vedere continuarea eforturilor de optimizare a relaţiilor cu celelalte state vecine, în funcţie de elementele specifice ale fiecăruia, aprofundarea parteneriatului strategic cu Ungaria în domenii strategice, în cadrul structurilor euroatlantice, din care facem parte.

În relaţia cu Bulgaria, se vor continua demersurile de consolidare a relaţiilor bilaterale de parteneriat şi a cooperării, atât la nivel regional, cât şi în cadrul UE şi NATO, şi se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătăţirea navigabilităţii pe cursul comun al fluviului, prin efectuarea de dragaje, asigurarea învăţământului în limba maternă pentru etnicii români etc.

În privinţa relaţiei cu Serbia, vor fi promovate diversificarea şi consolidarea cooperării bilaterale şi se va continua susţinerea parcursului său european. În relaţia cu Ucraina se va urmări continuarea sprijinirii parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a procesului de reformă amplă din statul vecin.

De asemenea, va fi dezvoltată relaţia cu caracter strategic cu statul Israel, inclusiv pe dimensiunea de securitate, de cooperare economică şi sectorială, pe baza contactelor foarte bune din ultimii doi ani, şi se va urmări consolidarea parteneriatelor strategice cu Japonia şi Coreea de Sud, în vederea implementării planurilor de acţiune şi dezvoltării de noi proiecte de cooperare. 

România a primit un nou aviz formal (formal opinion) din partea Comitetului OCDE pentru politici educaționale (Education Policy Committee), ca urmare a evaluării țării noastre în acest Comitet.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, această etapă confirmă încheierea procesului de evaluare și alinierea politicilor României la standardele promovate de OCDE în domeniul educației și al competențelor.

Procedura scrisă pentru primirea avizului formal a fost inițiată la recomandarea Comitetului pentru Politici Educaționale al OCDE, în urma sesiunii de evaluare a României în cadrul Comitetului Politici Educaționale, desfășurată la Paris (19 noiembrie 2024).

În cadrul acestui exercițiu au fost evaluate capacitatea și determinarea României de a pune în aplicare instrumentele juridice substanțiale ale OCDE care intră în competența Comitetului Politici Educaționale (EDPC), precum și alinierea politicilor și a practicilor în domeniul educației la standardele și bunele practici ale membrilor OCDE.

Astfel, au fost avute in vedere următoarele acțiuni prioritare: calitatea programelor și a rezultatelor, oportunități și accesul egal la educație, precum și consolidarea guvernanței.

OCDE a finalizat astfel evaluarea României în domeniul educației și formării, prin scrisoarea președintelui EDPC fiind încurajată adoptarea de către țara noastră a unor acțiuni viitoare pentru a consolida leadershipul școlar, dezvoltarea învățământului dual, formarea continuă, accesul la educație și formare de calitate în comunitățile rurale, recunoașterea învățării anterioare non-formale și informale, finanțarea sau guvernanța.

”A fost un privilegiu să pot contribui la procesul de aderare a României la OCDE în calitate de Ministru al Educației, mai cu seamă că această perioadă a coincis cu etape din elaborarea noilor legi ale educației. Acest aviz favorabil este o confirmare a necesității ca reformele prevăzute de acest pachet legislativ să fie implementate. Am convingerea că apartenența la o comunitate de țări care prioritizează educația ca bază a dezvoltării sociale și economice este o șansă imensă pentru România. Împreună cu partenerii din OCDE vom reuși să transformăm sistemul de educație pentru a răspunde provocărilor actuale și viitoare. Expertiza pe care OCDE o oferă și șansa de a învăța de la sisteme de educație de succes vor fi un sprijin real pentru ca sistemul de educație din România să fie unul mai echitabil și de calitate, așa cum merită fiecare copil. Mulțumesc tuturor celor ce au contribuit la reușita întregului proces, echipelor de la Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Externe!”, a transmis ministrul Educației, Ligia Deca.

Amintim că țara noastră și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de Parcurs pentru țara noastră, odată cu cele patru state candidate. Ulterior, în decembrie 2022, țara noastră a depus memorandumul inițial privind aderarea României la această organizație.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitete sectoriale OCDE esențiale pentru acest proces.

Guvernul României a adoptat în ședința de astăzi, 12 decembrie, Hotărârea de Guvern de aprobare a Strategiei naționale privind datele deschise din sectorul public. „Elaborarea și implementarea acestei Strategii consolidează poziția României ca lider regional în digitalizare și inovare, contribuind totodată, la creșterea economică sustenabilă și la atingerea obiectivului strategic de aderare la OCDE”, subliniază Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean. 

Secretariatul General al Guvernului, inițiatorul actului normativ, este instituția care coordonează la nivel național procesul de deschidere a datelor și administrează Portalul național de date deschise – data.gov.ro, lansat în anul 2013. Acesta este punct unic de acces la nivel național pentru seturile de date deschise publicate de autoritățile și instituțiile administrației publice din România, interconectat cu portalul european de date data.europa.eu.

Datele deschise sunt date în format prelucrabil automat ce pot fi utilizate în mod liber, reutilizate și redistribuite de către oricine în orice scop, așa cum prevede Legea nr.179/2022 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public.

„Este important de știut că la nivel european, creșterea economică provenită din date deschise este în continuă dezvoltare, iar potențialul utilizării acestora este cuantificabil în număr de vieți salvate în sănătate, economie de timp, beneficii pentru mediul înconjurător, inițiative de business și colaborare”, informează comunicatul oficial. 

„În plin proces de aderare la OCDE, ne dorim ca și în România să creăm aceste oportunități pentru mediul de business, cercetare și dezvoltare tehnologică, prin care să fie dezvoltate servicii și produse noi, dar și pentru a spori încrederea cetățenilor în guvernare”, a mai declarat Mircea Abrudean, secretar general al Guvernului.

    Citiți și: Secretarul general al Guvernului: România, considerată de OCDE ca reper de bună practică în domeniul guvernării deschise

Astfel, Strategia va contribui la dezvoltarea unui sector public bazat pe date și la crearea unei culturi a datelor în administrația publică și la o schimbare absolut necesară de paradigmă prin care se vor trata datele ca pe o resursă disponibilă și se vor putea integra în activitatea de zi cu zi.

Amintim că țara noastră și-a depus oficial candidatura pentru aderarea la OCDE cu ocazia exercițiilor anterioare de extindere, respectiv în aprilie 2004 şi noiembrie 2012, şi a reînnoit-o anual începând cu 2016, potrivit MAE.

La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis demararea discuțiilor de aderare cu toate cele 6 țări aspirante: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

În iunie 2022, Consiliul OCDE a adoptat Foaia de Parcurs pentru țara noastră, odată cu cele patru state candidate. Ulterior, în decembrie 2022, țara noastră a depus memorandumul inițial privind aderarea României la această organizație.

În prezent, România se află în etapa tehnică a procesului de evaluare, care constă în transmiterea de informații suplimentare, organizarea de misiuni tematice și susținerea de prezentări în cele 26 de Comitete sectoriale OCDE esențiale pentru acest proces.

Surse MAE au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că până la finalul anului România va fi reușit să înfăptuiască jumătate din cele 26 de condiții.