Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, salută intrarea în vigoare a Regulamentului privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA) și subliniază importanța acestuia în scurtarea timpului de așteptare al pacienților în vederea accesării tratamentulor de ultimă generație. De asemenea, ministrul pledează pentru o Uniune Europeană a Sănătății puternică și echitabilă. 

„Intrarea în vigoare a noului Regulament european privind evaluarea tehnologiilor medicale (HTA) reprezintă un pas înainte pentru creșterea accesului la tratamente inovatoare, în timp cât mai scurt, pentru pacienții din România. Activitatea de evaluare clinică desfășurată de acum într-o singură etapă la nivel european, care are loc imediat după acordarea unei autorizații unice valabilă în toate statele UE, va permite ca autoritățile naționale să ia decizii mai rapide, dar și mai informate, cu privire la stabilirea prețurilor și rambursarea noilor tehnologii medicale”, a transmis Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro

Potrivit ministrului, Regulamentul va face ca pacienții să poată beneficia în viitorul apropiat de un acces mai rapid decât în prezent la medicamentele de ultimă generație: „Odată cu aplicarea noului Regulament HTA, alături de o adaptare a legislației naționale în domeniu, aflată deja în discuție, țara noastră își propune să recupereze decalajele în materie de acces la medicamente inovatoare.”

Nu în ultimul rând Alexandru Rafila a salutat implicarea experților români care au luat parte încă de la etapa negocierilor pentru adoptarea acestui Regulament: „Am încredere că autoritățile noastre vor aplica fără întârzieri această nouă legislație europeană, pentru că o vor face în beneficiul pacienților. A fost o muncă de echipă care trebuie să continue la fel de intens pentru a avea rezultatele așteptate cât mai rapid.”

„Împreună cu restul statelor membre și instituțiile cheie ale UE, putem realiza o Uniune Europeană a Sănătății puternică, în care accesul echitabil la tratamente inovatoare să fie cu adevărat posibil, indiferent de cetățenie”, a conchis ministrul.

Regulamentul privind Evaluarea Tehnologiilor Medicale (HTA) a intrat în vigoare duminică, 12 ianuarie. Acest regulament le va asigura pacienților statelor Uniunii Europene accesul la cel mai bun tratament disponibil pe piață, analizând în același timp costurile pentru pacient și impactul asupra organizării sistemelor de sănătate în administrarea tratamentului. 

   Citiți și: Noul regulament HTA intră în vigoare. Pacienții statelor UE vor beneficia de un acces mai rapid la tratamente inovatoare

Health Technology Assessment (HTA), așa-numita Evaluare a Tehnologiilor Medicale (ETM), reprezintă un proces complex ce măsoară valoarea adăugată a unei noi tehnologii medicale în comparație cu tehnologiile existente. HTA poate fi un instrument extrem de important pentru pacienții români în ceea ce privește accesul la noile medicamente, România fiind printre țările UE care le oferă gratuit pacienților cele mai puține medicamente inovatoare.

Într-o primă etapă, începând cu 12 ianuarie, aceste noi norme se vor aplica cererilor de autorizație de introducere pe piață pentru un nou medicament împotriva cancerului sau un medicament pentru terapie avansată (ATMP). Normele vor fi extinse la medicamentele orfane în ianuarie 2028, iar din 2030 vor acoperi toate medicamentele noi. Dispozitivele medicale selectate cu risc ridicat vor fi, de asemenea, evaluate începând cu 2026.

Ambasada Israelului în România anunță că, în conformitate cu informațiile primite de la Autoritatea pentru Populație și Imigrație (PIBA), începând cu 1 ianuarie 2025, resortisanții țărilor scutite de viză, printre care și România, trebuie să dețină o aprobare ETA-IL (Autorizație electronică de călătorie) înainte de plecarea spre Israel.

De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2025, turiștii care doresc să intre în Israel vor trebui să dețină un pașaport cu o valabilitate de cel puțin 90 de zile de la data intrării în Israel.

Pașii pentru obținerea ETA-IL:

• se obține doar de pe site-ul oficial al guvernului (adresa URL se termină cu „gov.il”).
• ETA-IL costă doar 25 de shekeli israelieni, adică mai puțin de 7 dolari sau puțin peste 33 RON
• veți primi o notificare prin e-mail atunci când PIBA va primi cererea dumneavoastră
• vă puteți aștepta la un răspuns la cererea dvs. în termen de 72 de ore de la depunerea acesteia
• PIBA va trimite o chitanță pentru plata dvs. Dacă nu primiți o chitanță, înseamnă că nu ați utilizat site-ul oficial ETA-IL.

Cei care sunt eligibili vor putea călători în Israel și vor putea rămâne pentru o perioadă de până la 90 de zile sau mai puțin.

O autorizație ETA-IL va rămâne valabilă pentru o perioadă de până la 2 ani sau până la expirarea pașaportului actual – în funcție de situația care intervine mai întâi.

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat Jalonul 437 din Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C14- Buna guvernanță, ce vizează interconectarea şi interoperabilitatea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, consolidând astfel eficienţa şi transparenţa procesului de achiziţii publice din România, informează Agerpres.

Potrivit unui comunicat al ADR, remis luni AGERPRES, această realizare a fost posibilă graţie integrării tehnologiilor digitale şi a conceptului de interconectare care au permis consolidarea capacităţii administrative a autorităţilor şi entităţilor contractante.

”Prin această reformă, se contribuie la modernizarea sistemului naţional de achiziţii publice”, subliniază ADR.

În cadrul acestui proiect, SEAP a fost integrat cu următoarele instituţii şi sisteme:

• Agenţia Naţională de Integritate (ANI) – alinierea Formularului de integritate ANI la cerinţele de flexibilitate în utilizare;
• Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) – publicarea informaţiilor relevante privind contestaţiile şi deciziile aferente acestora la nivelul procedurilor de atribuire;
• Ministerul Afacerilor Interne (MAI) – obţinerea cazierului judiciar pentru fluidizarea şi debirocratizarea procesului de achiziţie publică;
• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) – accesarea cazierului fiscal pentru simplificarea procedurilor de achiziţie publică;
• Oficiul Naţional pentru Registrul Comerţului (ONRC) – interconectare realizată pentru acces rapid la datele de înregistrare ale companiilor;
• Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP) – colaborare eficientă prin integrarea sistemelor informatice în procesul de control ex-ante al procedurilor de atribuire;
• Ministerul Justiţiei (MJ) – publicarea informaţiilor relevante în procesul de soluţionare a plângerilor formulate în legătură cu procedurile de achiziţie publică.

Beneficiile reformei sunt:

• digitalizare – implementarea soluţiilor digitale pentru a simplifica şi a îmbunătăţi procesele de achiziţie publică;
• interconectare – crearea unor legături eficiente între diferitele entităţi şi autorităţi pentru a asigura transparenţă şi eficienţă;
• fonduri europene – utilizarea fondurilor europene pentru a sprijini această transformare şi modernizare;
• eficienţă – consolidarea capacităţii administrative şi reducerea costurilor asociate procesului de achiziţie publică.

Planul Național de Redresare și Reziliență cuprinde investiții de peste 6 miliarde de euro, care vor contribui la transformarea digitală a țării, aducându-ne astfel mai aproape de un alt deziderat, acela de a adera la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

De altfel, la sfârșitul anului 2023, OCDE și Autoritatea pentru Digitalizarea României au publicat un document intitulat ”Analiza guvernării digitale a României: Către o guvernare matură din punct de vedere digital”, cuprinde o serie de recomandări în patru domenii-cheie: guvernanța guvernării digitale, capacități digitale în sectorul public, un sector public bazat pe date, proiectarea și furnizarea de servicii în era digitală.

În document sunt amintite ”acțiunile concrete pentru a promova transformarea digitală a sectorului public”, printre acestea numărându-se ”stabilirea unui cloud guvernamental și a unei platforme naționale de interoperabilitate”, fapt ce face ca ”tranziția către guvernarea digitală în România” să ”se desfășoare pe o cale similară cu cea a țărilor membre OCDE”.