Varșovia a identificat o grupare rusă însărcinată cu influențarea alegerilor din Polonia prin dezinformare și încurajarea instabilității, a anunțat vineri vicepremierul polonez Krzysztof Gawkowski, conform Reuters, citat de Agerpres.
”În ultimele zile, a fost identificată o grupare rusă, încă una care a fost pregătită de serviciul de informații militare rus GRU, al cărei scop este de a influența alegerile poloneze, nu numai scena politică poloneză, dar și alegerile”, a menționat Gawkowski, care conduse și Ministerul pentru Digitalizare.
Acesta nu a detaliat, ci s-a limitat a la face referire la ”răspândirea dezinformării, a informațiilor false” și la ”recrutarea de oameni care ar distruge coerența scenei politice din Polonia”.
El a dat asigurări că Polonia dispune de ”servicii foarte eficiente care se ocupă de protejarea” țării.
”Rusia duce un război cibernetic contra Poloniei. Suntem țara cea mai atacată din Uniunea Europeană și alegerile vor fi un test de supraviețuire pentru democrația poloneză”, a conchis oficialul de la Varșovia.
Alegerile prezidențiale din Polonia, țară care asigură și președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene timp de șase luni, vor avea loc la 18 mai, a anunțat miercuri președintele Parlamentului, Szymon Hołownia, adăugând că, dacă va fi nevoie de un al doilea tur, acesta va avea loc la 1 iunie, conform Politico Europe.
Actualul președinte, Andrzej Duda, aliat al partidului de extremă dreapta Lege și Justiție (PiS), își va încheia cel de-al doilea mandat în acest an la 6 august și nu poate candida din nou în mod legal.
Alegerile prezidențiale din mai vor fi un moment decisiv pentru guvernul premierului polonez Donald Tusk. Deși rolul președintelui este oarecum simbolic, acesta poate exercita dreptul de veto asupra proiectelor de lege adoptate de parlament – un avantaj pe care Duda l-a folosit pentru a obstrucționa în mod eficient legislația-cheie.
Sondajele sugerează că alegerile vor fi decise în urma unui tur de scrutin între primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, candidatul Platformei Civice a lui Tusk, și istoricul Karol Nawrocki, care a fost desemnat candidatul PiS, deși nu este membru al partidului.
În prezent, Nawrocki are 26,2%, în urma lui Trzaskowski, cotat cu 35,7 %, potrivit unui sondaj realizat în decembrie de Institutul pentru cercetare socială și de piață.
Până la alegerile din Polonia, Uniunea Europeană va fi martora alegerilor legislative anticipate din Germania, moment pe care Rusia l-ar putea exploata pentru a semăna divizare în rândul societății, cum a făcut în cazul României și Republicii Moldova.
În motivarea CCR se arată că ”procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.
Instituția cu rol de gardian al Constituției a mai justificat că, în cadrul alegerilor prezidenţiale, caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformaţi prin intermediul unei campanii electorale în cadrul căreia Călin Georgescu a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral şi prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media.
Decizia CCR a venit după mai multe sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, și după ce președintele Klaus Iohannis a decis să desecretizeze documentele din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie care au arătat că ”au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” din România.
”A fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială“, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne.
În fața acestor amenințări, Comisia Europeană a luat hotărârea să demareze o investigație oficială împotriva TikTok pentru o posibilă încălcare a Legii privind serviciile digitale (DSA), parte a eforturilor convenite de președintele Klaus Iohannis și președinta executivului european Ursula von der Leyen de a consolida securitatea social media în UE.
Mai mult, Consiliul UE a decis la 16 decembrie să impună măsuri restrictive împotriva a 16 persoane și trei entități responsabile de acțiunile destabilizatoare orchestrate de Rusia, condamnate ferm de liderii europeni în cadrul ultimului summit al Consiliului European din acest an
Toată această dinamică l-a determinat pe ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, să evidențieze nevoia de pregătire pentru contracararea unor posibile atacuri hibride din partea Rusiei care ar putea duce chiar la anularea alegerilor dacă legile sunt eludate, potrivit declarațiilor fostului comisar european Thierry Breton, repetându-se astfel situația din țara noastră.
