Consiliul de Securitate al ONU a aprobat miercuri o rezoluție prin care solicită ” pauze și coridoare umanitare urgente și prelungite în întreaga Fâșie Gza”, marcând astfel primul document adoptat pe această temă de când Hamas a declanșat un război împotriva Israelului, pe 7 octombrie, informează Politico Europe.

Organismul format din 15 membri a adoptat rezoluția, care a fost introdusă de Malta, cu o marjă de 12 voturi la zero, după ce patru rezoluții anterioare nu au trecut. Statele Unite, Marea Britanie și Rusia s-au abținut.

SUA și Marea Britanie se pare că s-au abținut pentru că rezoluția nu condamnă în mod explicit Hamas, în vreme de Rusia a adoptat aceeași poziție deoarece documentul nu menționează o încetare a focului.

În schimb, rezoluția face apel la pauze umanitare ”pentru un număr suficient de zile” pentru a permite ajutorului să ajungă la civili și cere ”eliberarea imediată și necondiționată a tuturor ostaticilor și a altor grupuri, în special copii, reținuți de Hamas”.

În ultimele 40 de zile, atacurile aeriene și operațiunea terestră ale Israelului s-au soldat cu decesul a mai bine de 11,000 de palestinieni, dintre care 4,500 de copii, conform Autorității Palestiniene. Asaltul Israelului asupra teritoriului palestinian dens populat a dus la o criză umanitară după ce Tel Avivul a tăiat alimentarea cu apă, cu combustibil, cu electricitate și cu alimente pentru cei 2,2 milioane de palestinieni. Acțiunile Israelului reprezintă un răspuns la atacul Hamasului din 7 octombrie, în urma căruia 1,200 de persoane au murit, iar alte 240 au fost luate ostatice.

Cel mai mare spital din Gaza, Al-Shifa, a rămas fără combustibilul necesar pentru funcționarea aparatelor de salvare a vieților, în condițiile în care oficialii israelieni au afirmat că Hamas l-a folosit pentru operațiunile sale, iar trupele israeliene au efectuat săptămâna aceasta un raid asupra spitalului, unde s-au adăpostit mii de oameni. Forțele de apărare israeliene au difuzat peste noapte imagini cu ceea ce au spus că sunt arme Hamas găsite în interiorul spitalului, ceea ce Hamas neagă.

Ambasadorul Israelului la ONU, Gilad Erdan, a declarat pe X, fostul Twitter, că țara sa va refuza să respecte rezoluția.

”Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU este deconectată de realitate și este lipsită de sens. Indiferent de ceea ce decide Consiliul, Israelul va continua să acționeze în conformitate cu dreptul internațional, în timp ce teroriștii Hamas nici măcar nu vor citi rezoluția, cu atât mai puțin o vor respecta”, a declarat el.

Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU sunt obligatorii din punct de vedere juridic, dar în practică multe părți le-au ignorat. Israelul a ignorat rezoluții anterioare, și anume una din 2016 care cerea încetarea tuturor activităților de colonizare în teritoriile palestiniene ocupate, inclusiv în Ierusalimul de Est.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a felicitat, joi seara, pe fostul ministru român de externe Bogdan Aurescu, care a fost ales judecător la Curtea Internațională de Justiție în detrimentul contracandidatului său rus, fiind pentru prima dată când Rusia în istoria ONU nu mai deține o poziție de judecător al CIJ.

“ONU a început să se curețe de influența malițioasă a Rusiei. Pentru prima dată în istoria ONU, statele sale membre au refuzat Rusiei dreptul de a administra justiția în numele lor la Curtea Internațională de Justiție. Lumea vede cine distruge dreptul internațional în loc să îl protejeze. Felicitări reprezentanților Australiei, Mexicului, României, Africii de Sud și Statelor Unite pentru că au obținut voturi pentru CIJ atât în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, cât și în cadrul Adunării Generale a ONU“, a scris Zelenski, pe platforma X (ex-Twitter).

The UN has begun to cleanse itself of Russia’s malicious influence.

For the first time in UN history, its member states denied Russia the right to administer justice on their behalf in the International Court of Justice. The world sees who destroys international law instead of…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 9, 2023

Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă, a fost ales joi, la New York, drept judecător al Curții Internaționale de Justiție, devenind primul român care va deține această poziție.

Aurescu a fost ales cu 117 voturi din partea Adunării Generale și 9 voturi în cadrul Consiliului de Securitate al ONU.

“Mulțumesc statelor membre ONU pentru încrederea acordată mie și școlii românești de drept internațional. Este, de asemenea, un semn de mare apreciere pentru poziția de principiu a României de a plasa întotdeauna respectul strict pentru dreptul internațional în centrul politicii sale externe, pe care am avut onoarea să o coordonez”, a scris Aurescu, X (ex-Twitter).

Potrivit lui Aurescu, o altă premieră este aceea că, pentru prima dată în istoria CIJ, un judecător din Rusia nu este ales. 

El a mulțumit pentru susținere colegilor din Ministerul Afacerilor Externe, Misiunii Permanente a României la ONU, condusă de ambasadorul Cornel Feruță, și președintelui Klaus Iohannis. De altfel, președintele Iohannis a subliniat că alegerea lui Bogdan Aurescu în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție reprezintă “o premieră și o victorie pentru România”, iar Ministerul de Externe a precizat că acesta este “succes major la diplomației române”.

Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial pentru politică externă a candidat pentru funcția de judecător la Curtea Internațională de Justiție a ONU de la Haga, fiind co-nominalizat pentru această candidatură de România și alte nouă state – Olanda, Portugalia, Suedia, Letonia, Italia, Polonia, Peru, Estonia și Bulgaria – și a concurat pentru această poziție cu judecătorul rus Kirill Gevorgian, membru al CIJ din 2015 și vicepreședinte al organismului din anul 2021, din partea grupului regional al Europei de Est.

În vreme ce Bogdan Aurescu a fost nominalizat de zece state, Kirill Gevorgian a fost nominalizat doar de Rusia, China și Belarus.

În luna septembrie, în plenul Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul țărilor lumii pentru “candidatura solidă” a României la Curtea Internațională de Justiție.

Din septembrie 2004, Bogdan Aurescu a fost Agentul României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, coordonând – pe tot parcursul procedurilor – activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la data de 3 februarie 2009 cu câștigarea a 79,34% din suprafața în dispută, adică a 9700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă care au revenit României – unica extindere de jurisdicție suverană și drepturi suverane ale României după 1918.

Bogdan Aurescu este și membru al Comisiei de la Veneția (membru supleant din 2002), cu 30 de opinii, studii, rapoarte pe care le-a autorat sau co-autorat. De asemenea, este membru al prestigioasei Comisii de Drept Internațional a ONU, fiind la al doilea mandat (primul mandat – 2017-2022; al doilea mandat – 2023-2027).

În calitate de membru al Comisiei de Drept Internaţional a ONU a introdus (alături de alți patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei subiectul ”Sea-level rise in relation to international law” (”Creșterea nivelului mărilor și oceanelor în relație cu dreptul internațional”), un subiect de interes prioritar la nivel global, creșterea nivelului mărilor și oceanelor, un efect direct al schimbărilor climatice, afectând peste două treimi din statele membre ONU. Bogdan Aurescu este profesor universitar în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept – Universitatea din București, unde predă Drept Internațional Public, Organizații și Relații Internaționale, Jurisdicții Internaționale (a predat, de-a lungul carierei academice și Drept Diplomatic și Consular și Dreptul Internațional al Protecției Minorităților și alte discipline).

La 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la CIJ, iar pe 18 mai 2022, România a luat decizia de a interveni în favoarea Ucrainei la Curtea Internațională de Justiție, în cadrul procedurilor lansate împotriva Federației Ruse. Cererea de intervenție a României a fost depusă la CIJ în septembrie 2022, Aurescu fiind Agentul României în acest proces.

Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU.

CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă considerație morală și care îndeplinesc condițiile cerute pentru exercitarea în țările lor de origine a celor mai înalte funcții judiciare, sau care sunt juriști având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional. Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleși astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și principalelor sisteme juridice ale lumii.

Ministerul Afacerilor Externe salută alegerea, la 9 noiembrie 2023, a lui Bogdan Aurescu, fost ministru de externe și actual consilier prezidențial, în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție (CIJ).

“Prof. dr. Bogdan Aurescu a obținut majoritatea absolută a voturilor atât în Adunarea Generală a ONU, cât și în Consiliul de Securitate al ONU, la New York, conform dispozițiilor care guvernează alegerea judecătorilor la CIJ. Succesul obținut la CIJ reprezintă o victorie a diplomației române, promotoare  a politicii externe bazate pe promovarea drepturilor și libertăților fundamentale, cu respectarea strictă a dreptului internațional și a ordinii internaționale bazate pe reguli”, transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Totodată, arată MAE, alegerea pentru prima dată în această funcție a unui cetățean român reflectă “recunoașterea profesionalismului și a expertizei prof. dr. Bogdan Aurescu în domeniul dreptului internațional”. 

“România a susținut în mod constant activitatea CIJ, atât prin implicarea în proceduri jurisdicționale și consultative, cât și prin promovarea unor inițiative menite să încurajeze statele să recurgă la jurisdicția CIJ în scopul soluționării diferendelor, precum Declarația privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție. Ministerul Afacerilor Externe transmite diplomatului român Bogdan Aurescu mult succes în exercitarea mandatului de judecător la CIJ”, conchide MAE.

Într-un mesaj separat publicat pe platforma X, șefa diplomației române Luminița Odobescu l-a felicitat pe predecesorul său pentru că a devenit “primul judecător român al Curții Internaționale de Justiție”. “Un succes major al diplomației române”, a spus ea.

Congratulations, @BogdanAurescu, for becoming the first Romanian 🇷🇴 judge at the @CIJ_ICJ, following elections in the @UN General Assembly and UN Security Council! Heartfelt “Thank you” to all States that supported us in these elections! A major 🇷🇴 diplomatic success! pic.twitter.com/GZTeWyLMTc

— Luminita Odobescu (@Odobes1Luminita) November 9, 2023

Citiți și

ONU: Bogdan Aurescu, ales judecător al Curții Internaționale de Justiție, devenind primul român în această poziție după ce a învins un contracandidat din Rusia

Klaus Iohannis salută alegerea lui Bogdan Aurescu în funcția de judecător al Curții Internaționale de Justiție, “o premieră și o victorie pentru România”

Curtea Internațională de Justiție, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU.

CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși, dintre persoanele care se bucură de cea mai înaltă considerație morală și care îndeplinesc condițiile cerute pentru exercitarea în țările lor de origine a celor mai înalte funcții judiciare, sau care sunt juriști având o competență recunoscută în domeniul dreptului internațional. Cei 15 judecători care compun Curtea sunt aleși astfel încât să fie asigurată reprezentarea principalelor forme de civilizație și principalelor sisteme juridice ale lumii.