Ambasadorul SUA în România, Adrian Zuckerman, a declarat, marţi, la Baza 71 Aeriană ”General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, că aceasta este o dovadă a puternicului Parteneriat de securitate existent între SUA şi România.

“Vreau să ştiţi că poporul român nu are prieten mai bun decât Statele Unite. Ceea ce vedeţi astăzi aici este un exemplu esenţial al puternicului Parteneriat de securitate existent între Statele Unite şi România, parteneriat început în urmă cu aproape 20 de ani, atunci când, după ce a ieşit din perioada întunecată a comunismului şi înainte să devină stat membru NATO, România a stat alături de Statele Unite în Irak şi Afganistan, unde am lucrat şi, da, am făcut sacrificii împreună, pentru a-i învinge pe cei care ne-ar răpi libertăţile”, a spus ambasadorul SUA, citat de Agerpres.

El a adăugat că cele două ţări trebuie să rămână împreună și a transmis şi salutul preşedintelui SUA, Donald Trump.

“Trebuie să decidem să rămânem împreună şi să continuăm să construim pe baza puternicei cooperări de care ne bucurăm, pentru a-i împiedica pe alţii să provoace o ruptură între noi, slăbindu-ne astfel pe toţi, ca să îşi poată extinde influenţa malignă şi mai departe. Un alt exemplu al cooperării noastre este baza de aici, de la Câmpia Turzii, care găzduieşte una dintre cele mai bune escadrile de vânătoare ale României. Tot aici este una dintre cele mai bune zone pentru antrenamente de luptă aeriană din Europa. Statele Unite au investit peste 14 milioane de dolari aici în ultimii cinci ani, pentru a ajuta la apărarea României şi a flancului de est al NATO. Câmpia Turzii a găzduit de asemenea mai mulţi Aliaţi NATO, care protejează România ca parte a operaţiunii Atlantic Resolve, care ne permite să răspundem rapid şi să îi asigurăm pe Aliaţii noştri că suntem aici şi suntem pregătiţi să ne apărăm reciproc. (…) Aşa cum a spus preşedintele Trump în 2017,  când s-a aflat alături de preşedintele Iohannis în Rose Garden: ‘Suntem aici pentru a-i sprijini şi apăra pe Aliaţii noştri’. În numele preşedintelui Trump şi al poporului american, vă mulţumesc foarte mult pentru prietenie şi ospitalitate. Doresc să mulţumesc de asemenea tuturor membrilor Forţelor armate americane, române şi ale altor Forţe armate NATO pentru serviciul, profesionalismul şi angajamentul lor faţă de cauza libertăţii. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi să vă ţină în siguranţă!”, a menţionat diplomatul american.

Citiți și Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Ambasadorul SUA în România a participat, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul-locotenent Daniel Petrescu, marţi, la Baza 71 Aeriană “General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii, la Ziua Distinşilor Vizitatori a exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20.

În perioada ianuarie-martie 2020, Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii este gazda exerciţiului româno-american DACIAN REAPER-20, exerciţiu organizat şi planificat în cursul anului 2019.

Militarii americani fac parte din 52nd Expeditionary Operations Group Detachment 2, unitate care îşi îndeplineşte misiunile de informaţii, supraveghere şi cercetare de pe aeroportul Miroslawiec, Polonia, şi aparţine 52nd Fighter Wing din cadrul Bazei Aeriene Spangdahlem, cu sediul în Germania.

Statele Unite ale Americii colaborează îndeaproape cu România pentru a consolida capacităţile de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat încă de la 22 ianuarie ă vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, au precizat Forțele Aeriene ale SUA.

Corespondență de la München

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, a vorbit, în cadrul unei mese rotunde organizată cu ocazia Conferinţei de Securitate de la München, despre necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din zona Mării Negre, subliniind nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, oficialul român a subliniat importanţa strategică “crucială” a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi euro-atlantică.

Ministrul Nicolae Ciucă a punctat faptul că, în condiţiile menţinerii posturii asertive a Rusiei în regiune şi a presiunii asupra întregului flanc estic al NATO, este necesară implementarea unei abordări “coerente şi cuprinzătoare” la nivelul Alianţei, în cadrul acţiunilor actuale şi viitoare de consolidare a posturii aliate de descurajare şi apărare, menţionează sursa citată.

“Ministrul Apărării Naţionale a prezentat poziţia României, deopotrivă geostrategică şi geopolitică, pe flancul estic al NATO, într-o regiune vulnerabilă a Alianţei, şi a subliniat necesitatea monitorizării atente a dezvoltărilor securitare din regiunea Mării Negre şi, ca o consecinţă a acestora, nevoia de consolidare a prezenţei NATO în regiune prin aplicarea unei viziuni de tip ”o singură ameninţare, un singur flanc, o singură prezenţă”. În acest sens, el a punctat importanţa implementării eficiente a prezenţei aliate adaptate şi a Pachetului de la Washington pentru Marea Neagră, prin participarea tuturor aliaţilor şi implicarea partenerilor regionali, în vederea îmbunătăţirii capacităţii aliate de supraveghere şi cunoaştere a situaţiei şi de intervenţie în caz de necesitate”, se precizează în comunicat.

Potrivit MApN, demnitarul român s-a pronunţat pentru creşterea sinergiei implicării NATO şi Uniunii Europene în regiunea Mării Negre, în domenii concrete cum sunt contracararea acţiunilor hibride şi a ameninţărilor cibernetice, dezvoltarea mobilităţii militare şi a rezilienţei statelor şi societăţilor din această zonă.

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, prezent la Conferinţa de Securitate de la Munchen, a participat vineri, în calitate de vorbitor principal, la masa rotundă intitulată “The Greater Black Sea Region: Competition for Sea Control or Sea Denial”, organizată de think tank-urile Center for European Policy Analysis (SUA) şi New Strategy Center (România).

Corespondență de la München

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a respins sâmbătă teza potrivit căreia ”Occidentul și-a pierdut calea” și a afirmat că Alianța Nord-Atlantică ”este expresia supremă a Occidentului” reprezentat de Europa și America de Nord. De asemenea, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

Vorbind în deschiderea zilei de sâmbătă a Conferinței de Securitate de la München, Stoltenberg a încercat să ofere o imagine diferită de proiecția lansată vineri de președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier și de ministrul german de externe Heiko Maas, care au vorbit despre o nouă ”ordine în curs de dezvoltare” și despre realitatea unei competiții strategice între SUA, Rusia și China.

”Conferința de anul acesta ridică întrebarea dacă Occidentul și-a pierdut calea. Într-adevăr, se pun întrebări despre forța legăturii transatlantice. Oamenii se întreabă spre ce ne îndreptăm și dacă vom continua să mergem împreună. (…) Este adevărat, calea nu este ușoară și uneori ne poticnim, dar nu ne-am pierdut calea. Și mai important, valorile noastre nu și-au pierdut valoarea”, a spus înaltul oficial aliat, citând libertatea, democrația și domnia legii care au adus o pace și o prosperitate fără precedent.

”În multe privințe, NATO este expresia supremă a Occidentului, Europa și America de Nord”, a subliniat Jens Stoltenberg, în condițiile în care ediția din acest a Conferinței pornește de la premisa ”Westlessness”-ului, se desfășoară sub semnul unei transformări epocale a scenei relațiilor internaționale într-o lume mai puțin occidentală, inclusiv pe fondul unei familii occidentale care devine mai puțin occidentală în sensul postbelic al construcției ordinii internaționale. Acest concept este materializat și prin dubla dilemă a portretizării unei lumi în care Occidentul lasă epicentrul scenei globale în favoarea altora și a unei strategii comune occidentale adaptată erei competiției între marile puteri.

Stoltenberg, care a fost urmat pe scena Conferinței de secretarii de Stat și de Apărare ai SUA, într-un mesaj simbolic conturat transatlantic, a reîmprospătat exemplele care arată angajamentul american față de securitatea europeană și euro-atlantică, insistând în același timp și asupra nevoii de adaptare a NATO față de provocările reprezentate de Rusia, de situația din Orientul Mijlociu și, mai nou, de China.

”Realitatea este că facem mai mult împreună astăzi decât am făcut-o de ani buni. SUA investesc în securitate europeană, cu mai multe trupe, exerciții și infrastructură și cu un sprijin puternic bipartizan. Și în timp ce președintele SUA a cerut aliaților europeni să facă mai mult, el a recunoscut, de asemenea, enormele progrese pe care le facem. (…)  Și când ne-am întâlnit la Londra, liderii NATO au convenit să lanseze un proces de reflecție pentru a consolida și mai mult dimensiunea politică a NATO. Așadar, Europa și America de Nord trebuie să continue să stea împreună în fața unei concurențe globale sporite”, a mai precizat secretarul general al Alianței.

Vineri, Frank-Walter Steinmeier și Heiko Maas au criticat actuala administrație americană, sugerând că noua politică de la Washington este cea care a schimbat regula jocului, dintr-o ordine bazată pe reguli într-una a competiției dintre marile puteri.

În contrapartidă, secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a afirmat sâmbătă, după discursul lui Jens Stoltenberg, că ”Occidentul câștigă” și că cei care clamează ”moartea relației transatlantice” sunt exagerați. De asemenea, Mike Pompeo a cerut o atitudine comună occidentală în fața Rusiei, dând exemplul conductei Nord Stream 2, și a Chinei.

De altfel, Jens Stoltenberg a recunoscut în discursul său că NATO are de-a face cu ”competiția” provocărilor Rusiei care vrea să revină la ”o lume a sferelor de influență”, dar și cu o schimbare ”balanței globale de putere” în urma ascensiunii Chinei.

”Deci, există o competiție acolo. (…)  Unii spun că răspunsul este mai multă Europă și sunt de acord. Dar aceasta este doar o parte. Pentru că mai multă Europă nu poate însemna Europa singură. Orice încercare de a distanța Europa de America de Nord nu numai că slăbește legătura transatlantică și capacitatea noastră de a concura pe o scenă globală, dar riscă și divizarea Europei. Nu cred doar în Europa. Deoarece nu cred doar în America. Cred în Europa și America împreună”, a conchis Jens Stoltenberg.