Comisia Europeană a lansat marți un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei, fiind disponibile peste 7 miliarde de euro pentru proiecte noi de infrastructură și fiind considerate eligibile proiectele care ajută Culoarele Solidarității UE-Ucraina, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat al executivului european, fondurile sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale, și infrastructura rutieră.

De asemenea, vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității UE-Ucraina, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Moldovei.

De altfel, pentru prima dată, entități și autorități din Ucraina și din Moldova pot solicita direct finanțare din partea UE în cadrul acestui apel de proiecte, grație semnării acordurilor de asociere la CEF cu cele două țări la începutul acestui an.

“Acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Punem la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi.  

Proiectele de infrastructură finanțate vor îmbunătăți siguranța și interoperabilitatea pe rețeaua de transport a UE.

Apelul vizează, de asemenea, proiecte care îmbunătățesc rezistența infrastructurii de transport la dezastrele naturale.

Aceste investiții vor susține competitivitatea pieței interne, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri, pentru o calitate mai bună a vieții și pentru reducerea emisiilor.  

Solicitanții sunt invitați să își depună propunerile până la 30 ianuarie 2024.

Comisia Europeană va investi 90 de milioane de euro în 17 proiecte noi de cercetare care contribuie la misiunea UE „Un pact al solului pentru Europa”. România participă la patru dintre acestea. 

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste proiecte vor viza refacerea și protejarea sănătății solului, având drept scop producția durabilă de alimente sănătoase, protejarea biodiversității, consolidarea rezilienței la schimbările climatice și contribuția la obiectivele Pactului verde european.

Proiectele reunesc 314 participanți din 32 de țări. Pe lângă statele membre ale UE, participă țări asociate programului Orizont Europa (Israel, Kosovo, Norvegia, Serbia și Turcia), dar și țări neasociate (Regatul Unit, Statele Unite, Canada și Elveția). La proiecte participă universități, instituții de cercetare, IMM-uri, întreprinderi, ONG-uri și autorități locale.

Proiectele vor aduce o gamă largă de beneficii pentru refacerea și protejarea sănătății solului până în 2030, cum ar fi:

• crearea unui depozit de cunoștințe și date pentru a integra cunoștințele în materie de cercetare și inovare privind solul și sănătatea solului;
• reducerea deșeurilor rezultate din prelucrarea alimentelor și valorificarea reziduurilor în vederea producerii și testării unor amelioratori de sol organici și produse fertilizante;
• furnizarea de indicatori pentru măsurarea biodiversității solului și a serviciilor ecosistemice (de exemplu, agroecosisteme și ecosisteme forestiere);
• furnizarea de instrumente și metode de identificare a surselor de poluare a solului și de îmbunătățire a punerii în aplicare a gestionării durabile și rentabile a terenurilor în zonele urbane și rurale;
• promovarea punerii în aplicare a practicilor agriculturii carbonului, a standardizării metodologiei și a mecanismelor de certificare pentru contabilizarea carbonului în sol;
• dezvoltarea unui cadru pentru monitorizarea, raportarea și verificarea eforturilor gestionarilor de terenuri în vederea sechestrării dioxidului de carbon și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră;
• elaborarea în comun de materiale, orientări, norme privind programa școlară și cursuri de formare privind educația în domeniul solului;
• crearea unei structuri de tip ghișeu unic pentru a sprijini, a extinde și a promova viitoarea rețea de 100 de „laboratoare vii” și „faruri” din cadrul misiunii „Sol”, care va începe să funcționeze anul viitor;
• reducerea incinerării, a depozitării deșeurilor și îmbunătățirea recuperării nutrienților din deșeurile biologice.

Cele 17 proiecte noi au fost selectate de experți independenți, în urma unei cereri de propuneri lansate în 2022, care a primit 71 de candidaturi eligibile. Majoritatea proiectelor au început deja. Proiectele vor fi gestionate de Agenția Executivă Europeană pentru Cercetare (REA). Mai multe detalii privind proiectele, inclusiv bugetul și beneficiarii, pot fi găsite în prezentarea generală a proiectelor.

Comisia Europeană a impus din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru un abuz de poziție dominantă stabilit anterior pe piața cipurilor pentru calculatoare numite unități centrale de procesare x86 (“CPU”), informează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Prin decizia de astăzi, impunem din nou o amendă de 376,36 milioane de euro companiei Intel pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare. Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival. Acest lucru este ilegal în conformitate cu normele noastre de concurență. Decizia noastră demonstrează angajamentul Comisiei de a se asigura că încălcările foarte grave ale normelor antitrust nu rămân nesancționate”, a declarat comisarul Didier Reynders, responsabil cu politica în domeniul concurenței.

În 2009, Comisia a aplicat o amendă de 1,06 miliarde de euro după ce a constatat că Intel a abuzat de poziția sa dominantă pe piața procesoarelor x86. Decizia Comisiei s-a bazat pe constatările conform cărora Intel a fost implicată în două forme specifice de practici ilegale prin: (i)acordarea de reduceri total sau parțial ascunse producătorilor de computere cu condiția ca aceștia să cumpere toate sau aproape toate procesoarele x86 de la Intel (așa-numitele “reduceri condiționate”); și (ii) plata producătorilor de computere pentru a opri sau întârzia lansarea unor produse specifice care conțin procesoare x86 ale concurenților și pentru a limita canalele de vânzare disponibile pentru aceste produse (așa-numitele “restricții propriu-zise”).

În 2022, Tribunalul a anulat parțial decizia Comisiei din 2009, în special constatarea Comisiei referitoare la practica Intel privind reducerile condiționate. În același timp, Tribunalul a confirmat că restricțiile propriu-zise ale Intel au reprezentat un abuz de poziție dominantă pe piață în temeiul normelor UE în materie de concurență. De asemenea, Tribunalul a anulat integral amenda aplicată Intel, după ce a concluzionat că nu a putut stabili cuantumul amenzii referitoare doar la restricțiile simple.

În urma acestei hotărâri, Comisia a adoptat vineri o nouă decizie prin care a impus o amendă Intel doar pentru restricțiile simple. Restricțiile propriu-zise constituie o încălcare gravă a articolului 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (“TFUE”) și, prin urmare, Comisia a decis să impună din nou o amendă de aproximativ 376,36 milioane de euro companiei Intel. Amenda mai mică impusă prin decizia de astăzi reflectă sfera mai restrânsă a încălcării în comparație cu decizia Comisiei din 2009.