Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a avut joi o întâlnire cu ministrul Justiției din Republica Moldova, Veronica Mihailov-Moraru, pe care a asigurat-o că ”poate conta pe sprijinul României în implementarea reformelor asumate în Justiție și a luptei împotriva corupției”.

În cadrul întâlnirii a participat și ministrul Justiției din țara noastră, Alina Gorghiu.

”România încurajează un ritm susținut al reformelor din Justiție, derulate acum peste Prut. Este un domeniu esențial pentru avansarea agendei europene, așteptările fiind ridicate atât din partea Comisiei de la Bruxelles, cât și din partea societății”, a menționat Ciucă într-un mesaj publicat pe Facebook.

La rândul său, ministrul Alina Gorghiu a anunțat că instituția pe care o conduce va furniza Chișinăului ”experți pentru aderarea la UE”.

De asemenea, există eforturi de ambele maluri ale Prutului pentru ”a organiza anul acesta cel de-al treilea Forum de Justiție România-Republica Moldova” unde cele două părți își propun un nou Plan de Acțiune în domeniul justiției.

”Vom analiza oportunitatea înființării unui post de magistrat de legatură al României în Republica Moldova. Avem un volum mare de cereri de asistența juridică. Aproape 250 de dosare doar în 2023, fără să luăm în considerare corespondență intermediară. Dacă le adăugăm și pe acelea, ne apropiem de 1000 de dosare. Cooperarea noastră trebuie să se extindă și între sistemele noastre penitenciare și în domeniul probațiunii. Avem protocoale de colaborare care vor fi actualizate. Mâine, vom merge și la Penitenciarul Mioveni pentru a vedea condițiile din penitenciarele românești”, a mai anunțat Gorghiu în urma întâlnirii pe care a avut-o în cursul acestei zile cu omologul din Republica Moldova.

Discuțiile de astăzi fac parte dintr-un dialog permanent pe care Bucureștiul și Chișinăul îl au cu privire la parcursul european al Republicii Moldova.

Reuniți la 22 martie la Bruxelles în cadrul Consiliului European, șefii de stat sau de guvern și-au exprimat sprijinul pentru adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea Republicii Moldova și Ucrainei la UE, dând curs apelului lansat de președintele Klaus Iohannis.

În aceeași zi, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană a țării, în care își arată convingerea că doar aderarea la UE va asigura viitorul Republicii Moldova în calitate de țară suverană, neutră, integră și democratică, iar calea ireversibilă de integrare și aderare la UE reprezintă un proiect de prioritate națională.

Îndemnul liderilor UE vine după ce Comisia Europeană a înaintat Consiliului UE propunerile privind cadrele de negociere cu Ucraina și Republica Moldova, a căror adoptare este necesară pentru a demara discuțiile cu cele două țări.

Amintim că la 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE, urmând ca această călătorie să ajungă într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

O nouă oprire va fi și referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunțat de președinta Maia Sandu. Consultarea cetățenească ce va avea loc, cel mai probabil, în luna octombrie, urmărește să introducă în Constituție obiectivul de integrare europeană a țării astfel încât niciun politician să nu-l mai deturneze. 

Ne-am dorit și ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure, a subliniat Constantin Cojocaru, președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova în cadrul Congresului Autorităților Locale (CALM).

Acesta a participat luni la Gala Asociației Orașelor din România, organizată cu ocazia celebrării a trei decenii de activitate neîntreruptă.

”Am fost și rămânem un bun partener al asociațiilor din România. Vă asigur că ne-am dorit și ne dorim dincolo de discursurile pe care le avem, fie înainte de alegeri, fie post-alegeri, parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure”, a evidențiat Cojocaru în cadrul intervenției sale. 

Acesta a reliefat beneficiile de a face parte din Uniunea Europeană și a amintit impactul pe care îl are geopoliticul asupra Republicii Moldova.

Citiți și: Gala AOR. Ministrul Adrian Veștea asigură autoritățile locale de deschidere la dialog și colaborare: Fiți motorul care să ducă la progres

Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro

Gala AOR. Președintele Curții de Conturi, recunoscător pentru ”parteneriatul solid și constructiv” pe care îl are cu Asociația Orașelor din România: Să continuăm colaborarea pentru a răspunde provocărilor urbane

Premierul Marcel Ciolacu, mesaj în cadrul Galei Asociației Orașelor din România: Să aveți în continuare energia și curajul să duceți comunitățile pe care le reprezentați spre un viitor cu adevărat european

”Vă asigur că este bine, frumos să vorbești despre românitate aici, pe malul Dâmboviței, și e cu totul altfel să vorbești despre românitate într-o comunitate cel puțin ca a mea, unde sunt cinci etnii, niciuna majoritară. E una a vorbi despre românitate în contextul unei formule europene, cu fonduri europene, și alta să vorbești despre românitate într-o zonă în care încă geopoliticul își lasă amprente foarte și foarte adânci”, a semnalat Constantin Cojocaru.

Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din Republica Moldova a ținut să amintească de eforturile depuse de ”primarii de sate, de orașe din Republica Moldova și România”, care au unit comunitățile lor prin ”declarații de unire simbolice”.

”Indiferent că sunteți primari, miniștri, deputați, președinți de țară, noi vă iubim pentru că sunteți români și suntem români. Eu nu am cetățenie română și nu vreau să-mi fac vreodată pentru că nu trebuie să-i demonstrez mamei că sunt român. Mama trebuie să-și recunoască feciorul și fără documente. Noi vă iubim pentru că românitatea trebuie să dăinuie”, a conchis Cojocaru.

Asociația Orașelor din România (AOR) sărbătorește anul acesta 30 de ani de activitate neîntreruptă și a marcat această ocazie specială cu o seară de recunoștință și celebrare la Gala AOR 30.

De la înființarea sa în 1994, Asociația Orașelor din România a fost un pilon al comunităților urbane din întreaga țară, promovând cooperarea și schimbul de bune practici între orașe și facilitând dialogul constructiv între autorități locale și centrale.

În ultimii 30 de ani, Asociația Orașelor din România a demonstrat angajamentul său față de dezvoltarea durabilă, incluzivitatea socială și inovarea în gestionarea orașelor.

Vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul de externe al Republicii Moldova, l-a găzduit pe ministrul afacerilor externe, europene și comerțului din Malta, care se află în vizită de lucru în această țară în calitate de președinte în exercițiu al OSCE.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, cei doi miniștri au discutat despre situația regională, progresele în soluționarea conflictului transnistrean, angajamentul Republicii Moldova față de integrarea europeană și eforturile de reintegrare a țării.

Oficialii au subliniat faptul că cetățenii noștri de pe ambele maluri ale Nistrului se bucură de avantajele apropierii de UE.

Oficialii, de asemenea, au abordat cooperarea bilaterală și consecințele războiului brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv provocările pentru funcționarea OSCE și securitatea europeană.

”Am reiterat angajamentul Chișinăului pentru o soluție pașnică în soluționarea conflictului transnistrean, respectând suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei. Am cerut președinției OSCE să se implice mai activ inclusiv în protejarea drepturilor omului în regiunea transnistreană a țării noastre”, a spus oficialul moldovean.

La rândul său, președinția malteză a OSCE a anunțat că sprijină o soluție pașnică, complexă și de durată în abordarea conflictului transnistrean, cu perspectiva suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, informează Agerpres, care citează Moldpres.

Ian Borg a sugerat că scopul vizitei sale este de a înțelege mai bine provocările din regiune, oferind asigurări că este gata să asigure sprijin pentru depășirea lor.

”Este important să promovăm pacea şi să contribuim la facilitarea dialogului. Suntem angajaţi să lucrăm pentru obţinerea unei soluţii de durată. Credem cu fermitate în rolul OSCE în acest sens. Reafirmăm angajamentul puternic de suport în procesul de reglementare transnistreană”, a mai spus Borg.

El și-a arătat deschiderea de a contribui la identificarea de pași concreți pentru a consolida încrederea între părți, chiar dacă formatul 5+2 este pe pauză.

Citiți și: 32 de ani de la războiul de pe Nistru. Maia Sandu și UE ”condamnă agresiunile armate” și transmit un mesaj ”forțelor care încearcă să sădească neîncredere și discordie” în R. Moldova: Nu vor reuși

La începutul lunii martie, președinta Maia Sandu spunea că moldovenii nu au nimic împotriva rușilor, ci împotriva tancurilor rusești și că formatul de negocieri 5+2 este unul nefuncțional.