Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta, a avut, miercuri, o convorbire telefonică cpreşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în care au fost explorate modalităţi concrete de continuare a sprijinului acordat de Familia Regală pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
“În cadrul discuţiei telefonice, a fost evocat sprijinul pe care Coroana Română l-a acordat, începând din anul 2013, efortului Republicii Moldova de integrare în Uniunea Europeană, precum şi legătura istorică dintre Casa Regală şi ţara-soră. Majestatea Sa şi preşedintele Republicii Moldova au discutat despre modalităţi concrete de continuare a sprijinului acordat de Familia Regală pentru aderarea ţării la UE”, informează Familia Regală a României într-o postare pe Facebook.
Relația dintre Casa Regală și Republica Moldova este strâns legată de momentul unirii Basarabiei istorice cu România, în anul 1918, parte a Marii Uniri care a înfăptuit statul român modern în perioada domniei regelui Ferdinand și a reginei Maria, străbunicii Majestății Sale Margareta. Unirea Basarabiei cu România a durat numai 22 de ani, Basarabia fiind ocupată de Uniunea Sovietică, iar epoca regalității s-a încheiat în 1947, când comuniștii susținuți de sovietici l-au forțat pe tânărul rege Mihai să abdice și să părăsească țara, luând calea unui lung exil.
După căderea comunismului și disoluția URSS, România a urmat traiectoria unui parcurs european și euro-atlantic, în vreme ce Republica Moldova a devenit stat independent în 1991.
Prima vizita a regelui Mihai I în România după exilul de 45 de ani s-a petrecut în 1992, când fostul suveran a petrecut sărbătorile Sfintelor Pași la Mânăstirea Putna, în regiunea românească a Moldovei.
Încă de la început, regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de integrare a României în NATO şi în Uniunea Europeană, contribuind la formarea unei imagini pozitive a ţării noastre în rândurile monarhiilor europene. Astfel, în perioada martie-iunie 1997, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, au vizitat şapte capitale europene, respectiv Londra, Oslo, Bruxelles, Haga, Luxemburg, Copenhaga şi Madrid.
În martie-aprilie 2002, regele Mihai I a reluat eforturile politico-diplomatice vizând aderarea României în NATO şi integrarea ei în Uniunea Europeană, obiective majore urmărite de toate forţele politice ale ţării. O altă serie de vizite în capitalele Madrid, Copenhaga, Oslo, Bruxelles, Haga şi Londra s-au încheiat, de această dată, cu succes: România a fost invitată la summitul de la Praga în noiembrie 2002, să intre în Organizaţia Atlanticului de Nord.
La două decenii de la acele eforturi, Republica Moldova își urmează calea integrării europene. Pe fondul războiului purtat de Rusia în Ucraina, Chișinăul a înaintat la data de 3 martie cererea de aderare la Uniunea Europeană, iar pe parcursul lunilor aprilie și mai a parcurs procesul de completare a chestionarului de aderare, demers în urma căruia Comisia Europeană va putea să recomande sau nu statelor membre să ofere Kievului, Chișinăului și Tbilisiului statut de candidate la aderarea la UE.
Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.
