Connect with us

NATO

MApN a încheiat repetițiile pentru parada din 21 iulie: Militarii români care au servit în Afganistan vor defila pe sub Arcul de Triumf pentru a marca încheierea misiunii Armatei României

Published

on

© MApN

Ministerul Apărării Naționale a încheiat duminică repetițiile pentru parada militară care avea loc miercuri în Piaţa Arcul de Triumf din Bucureşti, o ceremonia ocazionată de încheierea misiunii Armatei României în Afganistan.

Ceremonia va avea loc pe 21 iulie, începând cu ora 10.00.

În cadrul ceremoniei, vor defila pe sub Arcul de Triumf detașamente pedestre reprezentând structurile militare ale Armatei României care au îndeplinit misiuni în acest teatru de operații, începând din anul 2002 și până în luna iunie a acestui an, informează MApN.

Defilarea va fi deschisă de un detașament format din militari răniți în timpul celor peste 19 ani de participare a Armatei României la misiuni în Afganistan.

Dispozitivul de defilare va include și un detașament al Jandarmeriei române, care a executat, de asemenea, misiuni în acest teatru de operații.

De asemenea, vor fi decorate drapele de luptă ale unor comandamente, mari unități și unități ale Armatei României care au condus sau au executat misiuni în teatrul de operații.

Pe timpul ceremoniei se va păstra un moment de reculegere și se va depune o coroană de flori în memoria militarilor căzuți la datorie în teatrele de operații externe, iar formații de aeronave vor survola monumentul.

Ultimul detașament românesc din teatrul de operaţii Afganistan a fost repatriat pe 27 iunie, încheind o prezență de 19 ani a forțelor militare române în cadrul celor mai importante operațiuni militare din istoria Alianței Nord-Atlantice.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operația Enduring Freedom cât și la ISAF, în spiritul solidarității față de partenerul strategic american și pentru consolidarea poziției naționale ca partener aliat.

În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliție militară, o aeronavă C130 Hercules și ofițeri de legătură au fost dislocați în Afganistan, în cadrul operației ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operații Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului național după cel de Al Doilea Război Mondial.

Din 2002 și până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotații de câte șase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă și control de nivel brigadă, cât și în cadrul unor structuri de forțe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaționale de consiliere și legătură (OMLT), detașamente din cadrul Forțelor pentru Operații Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunități CIMIC. La misiuni au luat parte și elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicațiilor și informaticii, structuri din cadrul Forțelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO și multinaționale. Forțele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internațional din Kabul (KAIA).

Misiunile militarilor români în teatrul de operații din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forțelor Întrunite din cadrul MApN.

În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii șase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului român.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români și-au pierdut viața în acțiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniți.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 17 țări aliate, inclusiv România, au convenit să preia conducerea dezvoltării primului fond de inovare al NATO, care a fost lansat în această săptămână cu ocazia reuniunii miniștrilor apărării din statele Alianței Nord-Atlantice, informează un comunicat.

“La summitul de la Bruxelles, liderii NATO s-au angajat să consolideze Alianța noastră, inclusiv prin promovarea și protejarea inovării transatlantice”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, în cadrul ceremoniei de lansare.

“Astăzi ne respectăm acest angajament. Și, împreună, ne vom menține populația în siguranță într-o lume în schimbare rapidă”, a adăugat el. La aceeași reuniune, miniștrii apărării au convenit asupra primei strategii aliate privind inteligența artificială.

 

Acest fond multinațional va ajuta NATO să își păstreze avantajul tehnologic, permițând investiții – în valoare de 1 miliard de euro – în tehnologii cu dublă utilizare cu potențiale aplicații în domeniul apărării și securității. De asemenea, va facilita o cooperare mai strânsă și de încredere cu inovatorii din domeniul tehnologiilor de vârf, care, altfel, ar putea fi în imposibilitatea de a dezvolta cu succes soluțiile inovatoare cele mai necesare pentru protecția Alianței.

Împreună cu Acceleratorul de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord al NATO – sau DIANA – Fondul de inovare va sprijini dezvoltarea unei comunități transatlantice protejate de inovare.

De la lansarea sa la Summitul NATO de la Bruxelles, o serie de aliați au făcut oferte pentru a găzdui sediile centrale, centrele de testare și centrele de accelerare care vor face parte din rețeaua DIANA atât în Europa, cât și în America de Nord.

Se așteaptă ca ambele inițiative să fie pe deplin în vigoare până la Summitul NATO de la Madrid din 2022.

Cele 17 state sunt: Belgia, Republica Cehă, Estonia, Germania, Grecia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Regatul Unit.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: 15 state NATO au agreat șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. Facem regiunea transatlantică mai sigură

Published

on

© NATO

Miniștrii apărării din 15 state aliate ale NATO și-au reafirmat joi angajamentul de a dezvolta, achiziționa și furniza la nivel multinațional capacități de apărare aeriană terestră, care vor proteja personalul, echipamentele și instalațiile aliate de amenințările aeriene, informează Alianța Nord-Atlantică într-un comunicat.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a prezidat ceremonia semnării de către miniștrii apărării din SUA, Marea Britanie, Spania, Slovenia, Polonia, Portugalia, Norvegia, Olanda, Letonia, Italia, Ungaria, Grecia, Germania, Danemarca și Belgia a șase proiecte de dezvoltare de capabilități militare multinaționale. 

Acest lucru a fost făcut în marja reuniunii miniștrilor apărării din cadrul NATO din 21 octombrie 2021.

“Prin creșterea cooperării între aliați, îmbunătățirea continuă a capacităților noastre și răspunsul la provocări, facem regiunea transatlantică mai sigură și mai pregătită să facă față oricărei amenințări”, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la evenimentul de semnare.

 

Acolo, noi participanți s-au alăturat la două proiecte de mare vizibilitate (HVP) lansate recent, proiectul “GBAD modular” și inițiativa “C-RAM mobil rapid dislocabil”, precum și la lansarea unui nou angajament, “Capacitatea de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață pentru nivelul batalionului și brigăzii” (GBAD C2 Layer).

Participanții la GBAD modular (Belgia, Danemarca, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Țările de Jos, Slovenia, Spania și Regatul Unit) au urat bun venit în cadrul proiectului Norvegiei, Poloniei, Portugaliei și Statelor Unite. Acesta vizează achiziționarea și punerea în practică a unei soluții modulare pentru apărarea aeriană terestră cu rază de acțiune foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune. Această capacitate va oferi aliaților o soluție modulară, construită în jurul unui modul de comandă și control și a opțiunii de a conecta diferiți efectori pentru amenințările acoperite. Capacitatea plug-and-play va oferi aliaților opțiunea de a schimba, adăuga sau elimina efectori fără probleme, în funcție de amenințările cu care se confruntă.

Pentru cel de-al doilea proiect, C-RAM cu desfășurare rapidă, Norvegia, Polonia și Statele Unite s-au alăturat Germaniei, Greciei, Ungariei și Regatului Unit. Acest proiect are ca scop dezvoltarea și furnizarea unei capacități de protecție a forțelor aliate împotriva amenințărilor cu rachete, artilerie și mortiere. Un accent deosebit al acestui proiect va fi pus pe soluțiile potențiale prin abordări inovatoare, cum ar fi capacitățile bazate pe energie directă.

În cele din urmă, șase aliați – Danemarca, Italia, Portugalia, Spania, Regatul Unit și SUA – au demarat o nouă inițiativă pentru a achiziționa în comun și a pune în funcțiune o capacitate de comandă și control pentru apărarea antiaeriană și antirachetă de suprafață la nivel de batalion și brigadă (GBAD C2 Layer). În lunile următoare, experții din națiunile participante vor identifica soluții potențiale pentru un centru de distribuție a focului. Abordarea multinațională va diminua varietatea de sisteme utilizate și va crește simultan interoperabilitatea între aliații participanți și disponibilitatea operațională a forțelor GBAD ale NATO.

Continue Reading

NATO

Miniștrii apărării din NATO au aprobat un nou plan de apărare a Alianței în situații de criză și de conflict. Jens Stoltenberg: Marea Neagră are o importanță strategică

Published

on

Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat joi un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict, a anunțat secretarul general Jens Stoltenberg după prima zi a reuniunii miniștrilor apărării aliați, care se desfășoară joi și vineri la Bruxelles. Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

Această decizie, anunțată cu o zi în urmă, a fost luată “pentru a ne asigura că vom continua să avem forțele potrivite la locul potrivit, la momentul potrivit” și “pentru a ne proteja cei un miliard de oameni de orice amenințare”, a punctat el.

“Miniștrii au convenit, de asemenea, asupra obiectivelor de capacitate ale NATO. Acest lucru face parte din procesul de planificare a apărării NATO, iar aceste obiective contribuie la asigurarea faptului că dispunem de capacitățile necesare pentru o descurajare și o apărare credibile”, a precizat Stoltenberg.

Miniștrii apărării au analizat, de asemenea, progresele înregistrate în răspunsul alianței la amenințarea tot mai mare reprezentată de sistemele de rachete ale Rusiei. “Nu vom oglindi comportamentul destabilizator al Rusiei și nu avem nicio intenție de a desfășura noi rachete nucleare terestre în Europa”, a declarat Stoltenberg. “Așadar, punem în aplicare un pachet echilibrat de măsuri politice și militare pentru a răspunde la această amenințare”, a continuat secretarul general aliat.

Potrivit Pentagonului, acest pachet include îmbunătățiri semnificative ale apărării antiaeriene și antirachetă a Alianței. De asemenea, prevede consolidarea capacităților convenționale cu avioane de generația a cincea, adaptarea exercițiilor și a serviciilor de informații, precum și îmbunătățirea pregătirii și eficienței descurajării nucleare.

 

Întrebat, în context, despre turneul secretarului american al apărării în țările din regiunea Mării Negre, inclusiv în România, Stoltenberg a răspuns că “Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO”.

“Ne-am sporit prezența în Marea Neagră pentru că Marea Neagră are o importanță strategică pentru NATO. Trei aliați ai NATO sunt state riverane: Turcia, România și Bulgaria, iar apoi, desigur, avem doi parteneri foarte apropiați, Georgia și Ucraina, și am asistat la anexarea ilegală a Crimeei și am văzut comportamentul agresiv al Rusiei în Marea Neagră. Așadar, ne-am sporit prezența în regiune, în aer, pe uscat și pe mare, și evaluăm în mod constant ce putem face mai mult, în parte prin creșterea prezenței, dar și prin creșterea capacității noastre de a desfășura rapid forțe, dacă este necesar. Și tocmai de aceea avem nevoie de o pregătire ridicată a forțelor noastre”, a completat el.

Planul de apărare împotriva oricărui atac din partea Rusiei vine și în contextul avertismentelor lansate de secretarul Lloyd Austin la București, care a afirmat că regiunea Mării Negre este vulnerabilă la agresiunea Rusiei și că regiunea face parte din interesul naţional al SUA. Marți, la Kiev, el a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia. “În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus Austin.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO7 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL UE36 mins ago

Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României. Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță1 hour ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

NATO7 mins ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ24 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending