ROMÂNIA
MApN: Presa rusă dezinformează cu privire la atacurile executate de propriile forțe în proximitatea granițelor României cu Ucraina
Published
4 weeks agoon

Platforma InfoRadar a Ministerului Apărării Naționale (MApN) semnalează o dezinformare rusă pe subiectul atacurilor recente, din noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, executate cu drone de forțele Federației Ruse asupra infrastructurii portuare civile din Ucraina, în proximitatea graniței cu România. Potrivit unui comunicat, campania de dezinformare rusă folosește informaţii false sau scoase din context și inventează situații inexistente pentru a manipula adevărul si a influența opinia publică.
Așa cum Ministerul Apărării Naționale a comunicat deja, pe timpul atacurilor ilegale cu drone desfășurate de forțele ruse în noaptea de joi, 16 ianuarie, spre vineri, 17 ianuarie, sistemele de monitorizare și supraveghere ale Ministerului Apărării Naționale au semnalat încălcări ale spațiului aerian românesc, ceea ce a impus, conform procedurilor, instituirea măsurilor de alertare a populației din județul Tulcea și decolarea, din Baza 86 Aeriană de la Borcea, a două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.
Ulterior, așa cum ministerul a informat printr-un al doilea comunicat de presă, în urma cercetărilor executate de echipele formate din specialiști din MApN, SRI și MAI au fost identificate două zone în care au căzut resturi de drone de proveniență rusească de tip Geran1/2, una între localitățile Ceatalchioi și Tudor Vladimirescu, iar alta la sud de Chilia Veche. Impactul resturilor de drone, care au fost ridicate pentru investigații, nu a afectat elemente de infrastructură și nu au fost semnalate pagube materiale.
Această situație, devenită, din păcate, una de rutină, a constituit baza de pornire a unui scenariu complet fals inventat în laboratoarele de propagandă de la Kremlin.
Articolele publicate de presa din Rusia plasează atacul ilegal executat de propriile forțe asupra porturilor civile ucrainene cu o zi mai târziu, respectiv vineri, 17 ianuarie, spre sâmbătă, 18 ianuarie și acreditează, fără nicio bază reală, ideea că forțele militare ale Armatei României ar fi intervenit în desfășurarea evenimentelor, prin executarea de foc asupra dronelor rusești cu mijloace de lovire dispuse pe teritoriul național al României. În scenariul fantezist se afirmă, fără nicio legătură cu realitatea, că obiectivul atacurilor ruse ar fi fost, de fapt, o operațiune de tranzit de militari români (potrivit unei surse de propagandă) sau de mercenari români (așa cum afirmă o alta), transportați cu ambarcațiuni de pe malul românesc pe cel ucrainean. „Atacul” descris de materialul de propagandă, care ar fi fost ordonat de la vârful armatei ruse, ar fi provocat numeroase victime de partea română, morți și răniți. În scenariul de la Kremlin apar și elicoptere ale Forțelor Aeriene Române care ar fi intervenit pentru evacuarea așa-zișilor răniți și sprijinirea cu foc a intervenției forțelor ucrainene de pe celălalt mal.
Deși absurdă și implauzibilă, această „știre” se înscrie în tiparul operațiunilor ruse de influențare și manipulare executate în prezent în spațiul public românesc și aliat.
Oricât de stângaci ar fi redactată și oricâte erori evidente ar conține, știrea falsă este amplificată în spațiul public țintit prin algoritmi și agenți umani afiliați, pe multiple canale de propagandă. Ulterior, sunt generate reacții oficiale sau analize ale unor așa-ziși „experți”, care sunt, la rândul lor, fructificate de sistemul de amplificare în mediul online, în special pe platformele digitale de comunicare.
Aceste operațiuni vizează, în primul rând, opinia publică din România și, prin extensie, din spațiul NATO, care este manipulată să creadă că NATO urmărește să intre în război cu Rusia și că România este împinsă în acest conflict. Acest narativ de propagandă este conjugat cu altele, cum ar fi așa-zisele intenții de folosire a bazelor militare din România pentru pregătirea unor operații ofensive, pregătirile făcute în secret de autoritățile de la București pentru trimiterea de militari români pe frontul din Ucraina și altele, pe care le-am semnalat în mod constant pe această platformă de combatere a dezinformării.
În același timp, acest tip de dezinformare țintește și publicul intern rus, care este hrănit în mitul cetății asediate, fiind manipulat să creadă că Rusia este în pericol de a fi atacată de NATO și că în Ucraina militarii ruși din forțele de invazie luptă, în așa-zisa „operațiune militară specială”, împotriva NATO.
MApN reiterează faptul că realitatea pe care propaganda rusă și vectorii de propagare din spațiul public românesc și Euro-Atlantic încearcă să o acopere prin aceste acțiuni de dezinformare și manipulare este că Federația Rusă, în disprețul total al normelor internaționale, a militarizat Marea Neagră, a invadat Ucraina și a anexat ilegal Crimeea în 2014, iar din 2022 este angajată într-un război ilegal de agresiune împotriva unui vecin suveran. Războiul brutal pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei este doar o dimensiune a asaltului pe care Rusia îl dă lumii democratice și libere. În paralel, Federația Rusă este angajată într-un set persistent de acțiuni hibride împotriva unor țări membre NATO, UE și a altor state din regiunea Mării Negre.
Este de așteptat ca, în perioada următoare, știrea falsă prezentată în acest material să fie preluată și amplificată și de vectorii propagandei ruse care acționează din interiorul spațiului public românesc și amplificată, în special pe platformele digitale.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
SUA și Rusia au decis, la Riad, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict: Un apel telefonic și o întâlnire “nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”
Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe
Emisarul lui Trump pentru Ucraina și Rusia, întâlnire cu ambasadorul român la NATO: Discuții despre Parteneriatul România – SUA, investițiile urgente în apărare ale Europei și garanții pentru ca agresiunea Rusiei să nu se repete
Zelenski: Nu cred că cineva este interesat de un Afganistan 2.0 în Ucraina. Trebuie transmis un „semnal clar” de forță” către Putin din partea aliaților
Summitul european de la Paris, fără concluzii concrete: Cooperarea Europa-SUA-Ucraina, cheia unei unor garanții de securitate puternice pentru pacea în Ucraina
Primele mișcări de politică externă ale lui Bolojan: Președintele interimar participă marți la summitul PPE și se întâlnește cu ambasadorii străini acreditați în România
ROMÂNIA
Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități
Published
13 minutes agoon
February 18, 2025
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat marți că Statele Unite nu au făcut nicio solicitare către România cu privire la situaţia juridică a fraților Andrew și Tristan Tate, căruia le-a atribuit sintagma “cunoscuţi influenceri străini”.
Poziția șefului Guvernului, exprimată pe contul său de X, a venit după ce Financial Times a scris că SUA au făcut presiuni asupra României pentru a ridica restricțiile de călătorie impuse celor doi influenceri, aflați sub control judiciar.
“Statele Unite nu au făcut nicio solicitare către România cu privire la situaţia juridică a unor cunoscuţi influenceri străini investigaţi de autorităţile române. Nu au existat solicitări nici în timpul discuţiei dintre Ministerul de Externe şi Richard Grenell, sau după aceasta”, a scris Ciolacu într-o postare pe X.
🇺🇸 has not made any requests to 🇷🇴 upon the legal situation of well-known foreign influencers investigated by the Romanian authorities. There were no demands either during the @MAERomania – @RichardGrenell discussion or after it! Romania & USA share the same values regarding the…
— Marcel Ciolacu (@CiolacuMarcel) February 18, 2025
Financial Times a scris că administrația Trump a făcut presiuni asupra autorităților române să ridice restricțiile de călătorie care îi vizează pe frații Tate în condițiile în care Andrew Tate este un admirator al președintelui american Donald Trump. Frații Tate au fost plasați sub control judiciar în dosarul în care sunt acuzați de trafic de persoane.
Publicația britanică s-a referit la o discuție pe care au avut-o la Conferința de Securitate de la München ministrul român de externe Emil Hurezeanu și emisarul special al președintelui SUA, Richard Grenell, cu care a discutat subiecte de “interes comun pentru România și SUA”.
Andrew și Tristan Tate, care au dublă cetățenie americană și britanică, se bucură de sprijin pe rețelele sociale de dreapta după ce au fost arestați în România în 2022 și acuzați de trafic de persoane și spălare de bani, precum și pentru înființarea unei grupări de crimă organizată. Ei au negat toate acuzațiile.
COMISIA EUROPEANA
Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”
Published
3 hours agoon
February 18, 2025By
Teodora Ion
Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Marcel Boloș, a avut o întâlnire la Bruxelles cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză.
Potrivit oficialului european, discuția s-a axat pe ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”:
- Accelerarea implementării programelor din Politica de Coeziune și în particular Fondul Social European Plus (FSE+);
- Fondul Social pentru Climă, mai exact – pregătirea Planului Național Social pentru Climă, ce va sprijini tranziția României către o economie mai verde;
- Utilizarea fondurilor STEP (Platforma Tehnologii Strategice din Europa) pentru finanțarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul inovației, cu un accent special pe sectorul IT.
”Contez pe o colaborare strânsă cu autoritățile române pentru o implementare cât mai eficientă a proiectelor finanțate din fonduri europene”, și-a exprimat speranța Roxana Mînzatu.
Întâlnirea dintre cei doi vine după discuțiile pe care le-au avut la București cu prilejul vizitei pe care Roxana Mînzatu a făcut-o în țara noastră la începutul lunii februarie.
La fel ca în întâlnirea de marți, și atunci Marcel Boloș și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene au discutat despre accelerarea absorbției fondurilor aferente Politicii de Coeziune, sprijinirea persoanelor vulnerabile prin Fondul Social pentru Climă, extinderea programelor sociale și promovarea inițiativelor antreprenoriale, potrivit unui comunicat MIPE.
Marcel Boloș și-a stabilit ca priorități pentru perioada următoare evaluarea și deblocarea implementării Planului Național de Redresare și Reziliență, închiderea și monitorizarea atentă a proiectelor fazate din 2014-2020, prevenirea riscului de decomitere în cadrul financiar multianual 2021-2027.
”Este esențial în acest moment să accelerăm absorbția fondurilor din Politica de Coeziune 2021-2027. Păstrăm bunele practici din trecut, anume să avem o evidență clară a proiectelor aflate în implementare și asupra declarațiilor de cheltuieli pe care trebuie să le depunem. Pentru februarie, de exemplu, vom avea aplicații de plată de 900 milioane de euro. Suntem într-o etapă critică, dar cu o monitorizare riguroasă, vom avea în continuare garanția că fondurile europene vor fi soluția reală la nevoile comunităților”, a fost apelul lansat de Marcel Boloș.
Pentru acest an, calendarul fondurilor europene 2025 prevede apeluri de proiecte de peste 12 miliarde de euro.
ROMÂNIA
Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung
Published
4 hours agoon
February 18, 2025By
Andreea Radu
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a participat, marți, 18 februarie, la Summitul extraordinar informal al Partidului Popular European (PPE), desfășurat în format de videoconferință, potrivit comunicatului oficial.
Principala temă de discuție a fost situația din Ucraina și coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității pe termen lung a continentului. Liderii Partidului Popular European au confirmat din nou angajamentul total față de sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ilegale a Rusiei și au subliniat că o pace justă și durabilă este esențială pentru securitatea întregii Europe.
PPE a pledat în unanimitate pentru menținerea unității la nivel european în abordarea situației de securitate actuale, pentru luarea unor decizii rapide și eficiente. Orice acord de pace trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei și să includă atât Ucraina, cât și Europa în procesul de negociere.
Președintele interimar al României a exprimat susținerea fermă a țării noastre pentru menținerea unității și coordonării la nivelul UE în abordarea provocărilor actuale. Mandatul său, ca președinte interimar, rămâne centrat pe asigurarea continuității și stabilității României și a politicii sale externe.
De asemenea, Ilie Bolojan a evidențiat sprijinul constant și substanțial al României pe multiple planuri pentru Ucraina, încă de la debutul conflictului.
Liderii PPE au subliniat necesitatea creșterii investițiilor în apărare, iar accentul trebuie pus pe achiziții comune de echipamente militare esențiale, pentru a reduce costurile și a maximiza eficiența.
Potrivit sursei citate, Uniunea Europeană trebuie să acționeze rapid pentru a-și consolida securitatea colectivă și pentru a asigura un viitor stabil atât pentru Ucraina, cât și pentru întregul continent european.
Participanții la reuniunea de marți au accentuat faptul că garanțiile de securitate vor reprezenta un element cheie, care trebuie să implice și Statele Unite ale Americii, aceasta fiind singura modalitate de a asigura o descurajare credibilă.
În final, Ilie Bolojan s-a referit și la situația dificilă în care se află Republica Moldova, pledând pentru continuarea sprijinului european pentru aceasta, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din această toamnă și al suspendării finanțării din partea SUA.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Marcel Ciolacu: SUA nu au făcut nicio solicitare României cu privire la situația juridică a unor influenceri străini investigați de autorități

România a absorbit o treime din fondurile PNRR. Ce măsuri propune eurodeputatul Siegfried Mureșan pentru creșterea absorbției

Vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu și ministrul Marcel Boloș au discutat ”trei subiecte fundamentale pentru dezvoltarea socio-economică a României”

UE trebuie să-și reformeze modul în care operează și să se comporte ca un singur stat pentru a face față provocărilor, avertizează Mario Draghi

Ilie Bolojan a discutat cu liderii PPE despre situația din Ucraina și despre coordonarea la nivel european pentru asigurarea securității continentului pe termen lung

Consiliul UE reduce birocrația. Acesta adoptă un certificat electronic de scutire de TVA care va înlocui formularele pe suport de hârtie

Calea integrării europene a devenit, în fața agresivității Rusiei, mai necesară ca oricând, afirmă Bolojan: Sprijinul pentru R. Moldova este o datorie pentru România

SUA și Rusia au decis, la Riad, să instituie un mecanism de dialog pentru pace în Ucraina, normalizarea relațiilor și oportunități economice post-conflict: Un apel telefonic și o întâlnire “nu este suficient pentru a stabili o pace durabilă”

Alexandru Rogobete: A fost aprobată modificarea Legii Sănătății care permite autorităților locale să finanțeze spitale din comunitate neaflate în subordinea lor

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Miniștrii afacerilor europene discută despre strategiile împotriva războiului hibrid și despre extinderea UE. Marta Kos: În contextul geopolitic actual, este crucial să arătăm unitate pentru a face UE și mai mare

Politica externă a României își menține “cursul firesc”, asigură Bolojan: Credem ferm în viitorul UE, rămânem pro-atlantici. Parteneriatul Strategic cu SUA – pilon al politicii externe

Ilie Bolojan afirmă că rolul vecinilor Ucrainei va fi esențial în asigurarea păcii: Agresiunea Rusiei trebuie să înceteze. Pacea nu va fi durabilă fără garanții de securitate cuprinzătoare pentru Ucraina

Guvernatorul BNR atrage atenția că ”orice război comercial între Statele Unite și UE are impact și asupra României”

Ilie Bolojan asigură că România este o “țară puternic ancorată pe drumul său european” în primul mesaj de la Cotroceni: Vom avea alegeri corecte și transparente

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE
Trending
- NATO4 days ago
NATO, îngrijorată de arta necurată prin care Rusia măsluiește alegerile din România: “Operațiunea Rusiei în România, o campanie îndelung pregătită pentru a afecta în secret scrutinul”
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ1 week ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA5 days ago
Prima întâlnire a României cu administrația Trump, la München: Emil Hurezeanu și Richard Grenell, trimisul special al lui Trump, au discutat despre subiectele de interes comun România-SUA
- INTERVIURI2 days ago
INTERVIU Ministrul de externe, la München: Discursul lui J.D. Vance nu sprijină curentul anti-occidental din România. Aici a fost o vulnerabilitate a propriei experiențe legate de alegeri. România este într-o comunitate de destin cu SUA
- ROMÂNIA4 days ago
Ilie Bolojan îl numește pe Cristian Diaconescu consilier prezidențial pentru securitate națională și șef al Cancelariei președintelui