Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, că România are unele dintre cele mai scăzute emisii de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice.

“Suntem cu toţii conştienţi de faptul că reducerile actuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial nu ating obiectivul Acordului de la Paris. Schimbările climatice, precum şi efectele acestora, se intensifică. Ne confruntăm zi de zi cu provocări tot mai mari şi mai complexe, dar atenţia noastră asupra mediului trebuie să fie menţinută. Trebuie să ne consolidăm ambiţia în materie de climă şi să accelerăm implementarea angajamentelor climatice deja asumate. România are unele dintre cele mai scăzute emisii pe cap de locuitor din Uniunea Europeană şi este ferm angajată să accelereze măsurile de atenuare a schimbărilor climatice. Ne propunem să ne reducem până în 2030 emisiile cu aproximativ 80% faţă de nivelul din 1990 şi să ne îndreptăm apoi într-un ritm rapid către neutralitatea climatică. Până cel târziu în 2050, mixul energetic naţional al României va fi format în proporţie de 86% din energie regenerabilă, completat de energie cu emisii reduse de carbon, cum ar fi energia nucleară”, a transmis şeful statului prin declaraţia naţională susţinută în cadrul Summitului Global privind Acţiunea Climatică, relatează Agerpres.

El a subliniat legătura dintre acţiunea climatică, educaţie şi dezvoltarea competenţelor verzi. În acest context, şeful statului a dat exemplul programului REPowerEU, arătând că acesta aduce la nivel naţional două miliarde de euro în investiţii pentru energie regenerabilă şi dezvoltarea competenţelor verzi.

“Marea majoritate a tinerilor din România consideră că acumularea de cunoştinţe despre schimbările climatice în şcoală este esenţială pentru implicarea lor în acţiuni climatice. Prin urmare, educaţia privind clima şi mediul devine din ce în ce mai importantă în programa şcolară din România”, a afirmat Iohannis.

Şeful statului a precizat că educaţia climatică, protecţia biodiversităţii, sistemele de producţie alimentară rezistente la schimbările climatice şi generarea de energie cu emisii reduse de dioxid de carbon se află în centrul diplomaţiei climatice româneşti.

“Suntem dornici să avansăm proiecte privind aceste domenii cu parteneri care împărtăşesc aceleaşi valori ca noi”, a adăugat el.

Preşedintele Iohannis a menţionat că România este foarte implicată alături de partenerii săi globali, inclusiv din Africa, Orientul Mijlociu şi America Latină, pentru a facilita formarea şi schimbul de experienţă în ceea ce priveşte gestionarea situaţiilor de urgenţă şi implementarea sistemelor de alertă timpurie, deoarece aceste domenii sunt din ce în ce mai importante în contextul efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice.

El şi-a încheiat intervenţia cu un apel la “un angajament ambiţios şi la acţiune pentru planeta noastră şi pentru bunăstarea tuturor cetăţenilor, generaţii prezente şi viitoare”.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, de sâmbătă până luni, la cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), care desfăşoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite. 

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, la conferința COP28 din Dubai, că România consideră energia nucleară drept o sursă stabilă de energie şi că ţara noastră îşi propune să devină un lider regional în operaţiunile şi implementarea acesteia, un centru de formare a forţei de muncă şi un hub pentru lanţurile de aprovizionare aferente energiei nucleare.

Preşedintele Klaus Iohannis participă, de sâmbătă până luni, la cea de-a 28-a Conferinţă a Statelor parte la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP28), care desfăşoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite. 

“Efectele negative ale schimbărilor climatice nu pot fi negate. Trebuie să accelerăm acţiunile noastre de atenuare a schimbărilor climatice şi, în special, să decarbonizăm rapid sistemele noastre energetice. Acesta este motivul pentru care sunt încântat să fiu prezent la acest eveniment alături de lideri guvernamentali şi din industrie care îşi propun să livreze în raport cu obiectivul de zero emisii nete la nivel global până în 2050, inclusiv prin utilizarea energiei nucleare. În ceea ce priveşte România, strategiile noastre privind schimbările climatice şi energia prevăd un mix energetic bazat pe surse regenerabile şi energie nucleară pentru o Românie cu zero emisii nete”, a spus şeful statului, la Dubai, la evenimentul de lansare a Declaraţiei privind triplarea capacităţii de energie nucleară la nivel mondial.

El a subliniat că facilităţile energetice nucleare funcţionează în România de aproape trei decenii la standarde înalte de productivitate şi siguranţă, afirmând că acest fapt reprezintă o experienţă naţională consistentă în acest domeniu.

“În acelaşi timp, trebuie să facem mai mult – la nivel naţional şi global”, a adăugat preşedintele Iohannis.

Şeful statului a precizat că analizele Agenţiei pentru Energie Nucleară a OCDE arată că, la nivel global, capacitatea instalată de energie nucleară trebuie să se tripleze până în 2050 pentru ca lumea să ajungă la zero emisii nete globale până atunci.

“În acest context, România consideră energia nucleară ca fiind o sursă stabilă de energie, care contribuie la securitatea energetică şi la decarbonizare. Mergând mai departe, ne angajăm să finalizăm două noi unităţi CANDU la Centrala de la Cernavodă şi să construim şi să implementăm în România SMR-uri, reactoare modulare mici. (…) Referitor la acest lucru, este o nouă tehnologie la care lucrăm împreună cu prietenii noştri din Statele Unite şi se pare că vom construi primul reactor modular mic civil bazat pe tehnologia despre care am vorbit. În dezvoltarea programului nostru naţional de energie nucleară, ne ghidăm după un set esenţial de principii şi priorităţi. Ne angajăm să asigurăm siguranţa pentru public şi pentru mediu, precum şi neproliferarea. Mai mult decât atât, România îşi propune, de asemenea, să devină un lider regional în operaţiunile şi implementarea energiei nucleare, un centru de formare a forţei de muncă şi un hub pentru lanţurile de aprovizionare aferente energiei nucleare”, a adăugat el.

Preşedintele Iohannis a spus că schimbările climatice reprezintă o provocare globală şi necesită o acţiune la acest nivel.

“Numai prin acţiune coordonată şi ambiţie sporită le putem aborda în mod eficient”, a afirmat şeful statului.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că la 105 ani de la Marea Unire este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. În penultimul său discurs de Ziua Națională a României, șeful statului a vorbit, din Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, despre faptul că “cele mai mari izbânzi, în special obţinerea Independenţei şi realizarea Marii Uniri, momente care ne-au definit modernitatea, au fost înfăptuite atunci când românii au lăsat deoparte diferenţele, au pus mai presus de orice binele şi viitorul statului şi au fost uniţi în jurul aceloraşi idealuri şi aspiraţii”.

Şeful statului a subliniat și reuşitele şi progresele realizate de România la 105 ani de la Marea Unire, indicând apartenenţa la Uniunea Europeană şi la NATO.

“Dragi români, la 105 ani de la Marea Unire, este important să reflectăm asupra reuşitelor şi a progreselor realizate. Suntem membri respectaţi ai Uniunii Europene, în care ne-am dorit să ne integrăm pentru că Europa este familia noastră. Valorile europene sunt şi valorile noastre, idealurile europene sunt şi idealurile noastre. Pentru noi, apartenenţa la Uniunea Europeană înseamnă şi accesul la o resursă financiară foarte însemnată, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Banii europeni construiesc România şi fac posibile proiectele noastre naţionale majore. Datorită parcursului său democratic, al ataşamentului la valorile euroatlantice, ţara noastră are astăzi un loc binemeritat atât în Uniunea Europeană, cât şi în NATO. În actuala situaţie geopolitică foarte tensionată, vedem cel mai bine cât de importante sunt aceste două alegeri strategice şi cât de mult ne protejează faptul că avem parteneri pe care ne putem baza în vremuri dificile. România este o ţară sigură şi cetăţenii săi nu au motive să se teamă. Apartenenţa noastră la Alianţa Nord-Atlantică ne oferă cele mai solide garanţii de securitate posibile, iar prezenţa trupelor aliate pe teritoriul ţării noastre este dovada angajamentului pentru asigurarea stabilităţii şi a apărării regiunii noastre”, a spus Iohannis.

În context, șeful statului a abordat și sprijinul acordat Republicii Moldova, folosind sintagma “aspirațiilor europene ale românilor de peste Prut”.

“Rolul strategic pe care şi-l asumă România în această zonă ne-a permis să sprijinim foarte consistent şi Republica Moldova, nu doar prin ajutoare trimise în mod direct la Chişinău, ci şi prin promovarea permanentă a aspiraţiilor europene ale românilor de peste Prut”, a mai afirmat preşedintele Klaus Iohannis.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.