Singura cale prin care România se poate dezvolta este un parteneriat cinstit şi real între Guvern şi mediul de afaceri, a spus, marţi, prim-ministrul Marcel Ciolacu, subliniind că măsurile dure trebuie luate acolo unde există fraudă, evaziune şi risipă în cheltuielile statului.

“Nu sunt adeptul modificărilor fiscale atunci când nu este cazul. Nu am susţinut niciodată măsuri luate peste noapte, fără nicio analiză. Nu cred în varianta inventării de noi biruri pentru mediul de afaceri corect, care îşi achită impozitele şi taxele la stat. Cred, însă, că măsurile dure trebuie luate acolo unde există fraudă, acolo unde există evaziune, acolo unde există risipă în cheltuielile statului. Cred că singura cale prin care această ţară se poate dezvolta este un parteneriat cinstit şi real între Guvern şi mediul de afaceri!”, a afirmat Marcel Ciolacu în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare, relatează Agerpres.

Premierul a punctat că amânarea luării măsurilor prin care Guvernul îşi asumă răspunderea până după alegerile electorale de anul viitor nu a reprezentat o opţiune pentru el.

“Nu am adoptat varianta comodă în care să nu fac nimic! (…) Nu pot să vin în faţa dumneavoastră şi să vă mint aşa cum aţi fost minţiţi înainte de alegerile din 2009, când vi s-a promis raiul pe Pământ şi apoi v-au fost tăiate salariile şi pensiile! Sunt un om responsabil şi cred că măsurile trebuie luate atunci când sunt necesare. Chiar dacă ele nu sunt pe placul unora! Chiar dacă cei care au crezut că şmecheria va putea continua la nesfârşit ţipă acum cât pot de tare! Nu, dragi români! Astăzi, se va încheia o etapă din istoria României! Astăzi, se termină cu şmecheria!”, a declarat Ciolacu.

El a adăugat că “toată lumea va plăti în funcţie de cât câştigă”.

“Astăzi, Guvernul pe care îl conduc îşi asumă răspunderea tocmai pentru că România nu-şi mai poate permite să se bazeze doar pe munca celor cinstiţi, a celor care îşi plătesc corect taxele şi impozitele la stat, iar pe ceilalţi să nu-i deranjeze nimeni! România nu-şi poate permite ca doar cei cu salarii mici să plătească corect taxele, iar cei cu venituri mari să le tot optimizeze! De astăzi, toată lumea va plăti în funcţie de cât câştigă! Nu poţi fi milionar, dar să plăteşti taxele la echivalentul salariului minim pe economie! Nu poţi obţine profituri excesive, dar în ţara în care le-ai obţinut să nu plăteşti nimic! La fel cum nu se poate ca simpla prezenţă la serviciu să-ţi dea dreptul automat la sporuri de zeci de mii de lei. Fără nicio performanţă! Şi, din acest motiv, tot astăzi Guvernul pe care îl conduc îşi asumă şi răspunderea pe măsurile de reducere a risipei bugetare. Pentru că nu este corect ca statul român să se lăfăie, cu cheltuieli care cresc de la an la an, rezultatul fiind doar un act administrativ total ineficient şi fără legătură cu nevoile reale ale cetăţenilor”, a mai spus premierul. 

Preşedintele Klaus Iohannis i-a primit, marţi la Palatul Cotroceni, pentru prezentarea scrisorilor de acreditare, pe ambasadorul agreat al Republicii Lituania, Artūras Žurauskas, pe ambasadorul agreat al Regatului Belgiei, Jean Cornet d’Elzius, pe ambasadorul agreat al Regatului Ţărilor de Jos, Willemijn van Haaften, pe ambasadorul agreat al Republicii Slovenia, Robert Kokalj, pe ambasadorul agreat al Republicii Estonia, Aune Kotli, şi pe ambasadorul agreat al Republicii Finlanda, Leena Anneli Liukkonen.

Șeful statului le-a urat noilor ambasadori succes în îndeplinirea mandatului, în vederea dezvoltării relaţiilor bilaterale, şi i-a asigurat de sprijinul autorităţilor române în acest sens, arată comunicatul de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro.

La întrevederea cu ambasadorul Republicii Lituania, Artūras Žurauskas, preşedintele Klaus Iohannis a amintit caracterul excelent al relaţiilor bilaterale româno-lituaniene, bazate pe dialog constant, coordonare eficientă şi similitudinea de poziţionări în cadrul Uniunii Europene şi NATO. Cei doi interlocutori au apreciat evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale şi s-au arătat interesaţi de dezvoltarea cooperării bilaterale pe măsura potenţialului existent în plan sectorial, în special în domeniul securităţii şi al apărării, cel universitar şi al cercetării, concomitent cu stimularea contactelor inter-umane şi culturale.

În contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, au fost subliniate hotărârea celor două ţări de a continua sprijinul pentru Ucraina şi pentru statele vulnerabile, în special Republica Moldova, şi interesul pentru consolidarea Flancului Estic al NATO. De asemenea, a fost evidenţiată buna cooperare româno-lituaniană în cadrul formatelor regionale, precum Iniţiativa celor Trei Mări şi Bucureşti 9.

În discuţia cu ambasadorul Regatului Belgiei, Jean Cornet d’Elzius, șeful statului a apreciat relaţiile bilaterale excelente, dinamica ascendentă a dialogului politic, evoluţia pozitivă a schimburilor economice şi a investiţiilor. A fost încurajată de ambele părţi dezvoltarea cooperării pe linie sectorială, cu accent pe domeniile energie, producţie industrială, cultură, coperare universitară şi contacte interumane. Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat aprecierea pentru participarea trupelor belgiene în cadrul Grupului de Luptă NATO din România, o contribuţie esenţială la asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. În contextul actual de securitate, cei doi interlocutori au avut un schimb de vederi asupra evoluţiilor războiului din Ucraina şi a implicaţiilor sale regionale şi globale. De asemenea, a fost subliniată coordonarea româno-belgiană foarte bună la nivelul UE şi NATO, precum şi viziunea comună în ceea ce priveşte provocările de securitate actuale din vecinătatea estică.

În discuţia cu ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, Willemijn van Haaften, au fost apreciate dinamica ridicată a dialogului politico-diplomatic, relaţiile economice solide, coordonarea foarte bună în plan UE, NATO şi multilateral, precum şi viziunea comună în ceea ce priveşte contextul actual de securitate. Șeful statului a mulţumit pentru participarea trupelor olandeze în cadrul Grupului de Luptă NATO din ţara noastră, o contribuţie importantă la asigurarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, precum şi pentru susţinerea Regatului Ţărilor de Jos pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Cei doi interlocutori au avut şi un schimb de vederi asupra evoluţiilor de securitate din vecinătate şi de la Marea Neagră, reconfirmând solidaritatea bilaterală, precum şi continuarea sprijinului pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea tranzitului de cereale către pieţele globale.

A fost exprimată, de asemenea, intenţia de a dezvolta cooperarea sectorială româno-olandeză, cu accent pe educaţia în domeniul agriculturii, al schimbărilor climatice şi al prevenirii şi gestionării dezastrelor, mai arată sursa citată.

În dialogul cu ambasadorul Republicii Slovenia, Robert Kokalj, președintele Klaus Iohannis a subliniat interesul pentru consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor româno-slovene în plan european, politic şi economic. Totodată, a fost pus accentul asupra intensificării cooperării în domeniul energiei şi al industriei apărării. În cadrul discuţiilor, au fost evidenţiate şi abordările similare pe dosare importante la nivel regional şi european şi interesul pentru aprofundarea coordonării în cadrul Uniunii Europene şi al NATO”, conform sursei menţionate.

A avut loc şi un schimb de opinii asupra procesului de extindere a Uniunii Europene, fiind subliniată importanţa unor decizii favorabile pe tema avansării parcursului european al partenerilor din Balcanii de Vest, precum şi pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova până la sfârşitul acestui an.

În contextul războiului de agresiune al Rusiei, a fost reiterată continuarea sprijinului faţă de Ucraina şi necesitatea acordării de asistenţă substanţială Republicii Moldova, pentru a putea consolida rezilienţa acesteia în faţa ameninţărilor actuale.

În întrevederea cu ambasadorul Republicii Estonia, Aune Kotli, președintele Iohannis a reliefat nivelul excelent al relaţiilor româno-estone şi valoarea adăugată a dialogului bilateral la nivel înalt, mai ales în contextul geopolitic actual, evoluţia pozitivă a schimburilor comerciale şi cooperarea foarte bună în domenii precum apărarea şi securitatea cibernetică.

În actualul context de securitate, marcat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, cei doi interlocutori au reliefat similitudinea poziţiilor în domeniul securităţii şi coordonarea foarte bună în materie de afaceri europene şi apărare dintre România şi Republica Estonia, fiind apreciată contribuţia României la misiunea de poliţie aeriană din spaţiul baltic, care a avut loc în acest an.

De asemenea, a fost subliniată importanţa strategică a procesului de extindere a UE, în contextul actual, atât pentru statele din Estul Europei, cât şi din regiunea Balcanilor de Vest. A fost abordată şi cooperarea foarte bună dintre România şi Estonia în cadrul formatelor regionale, cu accent pe Iniţiativa celor Trei Mări şi formatul Bucureşti 9.

Cu ocazia discuţiei cu ambasadorul Republicii Finlanda, Leena Anneli Liukkonen, preşedintele Klaus Iohannis a remarcat stadiul foarte bun al relaţiei bilaterale şi al dialogului româno-finlandez, precum şi tendinţa ascendentă a relaţiilor economice. De asemenea, a fost discutată cooperarea în domeniul investiţiilor, al tehnologiilor de mediu, al sănătăţii, al educaţiei şi al culturii.

Cei doi interlocutori au reliefat similitudinea poziţiilor în domeniul securităţii şi au exprimat interesul pentru consolidarea cooperării bilaterale şi a coordonării în plan european, transatlantic, precum şi în formatele multilaterale din care cele două ţări fac parte. Șeful statului şi-a exprimat satisfacţia pentru aderarea Finlandei la NATO şi a subliniat interesul pentru o cooperare cât mai strânsă în vederea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic. Ambasadorul Finlandei a mulţumit pentru susţinerea acordată de România aderării ţării sale la NATO, subliniind interesul de a ridica, din postura de aliaţi, la un nivel superior cooperarea în domeniul securităţii şi al apărării, pentru a face faţă provocărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Cu prilejul discuţiilor, a avut loc şi un schimb de opinii asupra situaţiei de securitate în contextul războiului din Ucraina şi al implicaţiilor acestuia asupra statelor vulnerabile şi a asigurării securităţii alimentare globale.

Președintele Klaus Iohannis i-a primit marți, 26 septembrie 2023, la Palatul Cotroceni, pe reprezentanții Commit Global, o inițiativă internațională demarată de Asociația Code for Romania, context în care șefului statului i-a felicitat pe membrii delegației pentru activitatea derulată și pentru recunoașterea internațională pe care au primit-o pentru proiectele implementate și a subliniat importanța unui proiect de o asemenea anvergură al societății civile românești.

Din delegația prezentă la întâlnirea cu președintele Iohannis au făcut parte Bogdan Ivănel, fondator și președinte, Olivia Vereha, co-fondator și director de produs, și Ana Maria Dima, director de parteneriate, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul întrevederii, președintele Klaus Iohannis i-a felicitat pe membrii delegației pentru activitatea derulată și pentru recunoașterea internațională pe care au primit-o pentru proiectele implementate.

Reprezentanții asociației au prezentat conceptul privind extinderea organizației la nivel internațional, exportarea de soluții digitale construite și testate în România, care să poată fi utilizate la nivel global de comunitățile care au nevoie de sprijin și resurse pentru gestionarea crizelor. De asemenea, membrii delegației au menționat că, în contextul provocărilor actuale, tehnologia poate să vină în sprijinul oamenilor și al guvernelor din întreaga lume.

Cu acest prilej, șeful statului a susținut oportunitatea pe care o are țara noastră pentru a se profila ca un actor important pe scena internațională și a subliniat importanța unui proiect de o asemenea anvergură al societății civile românești.

Tematica discuţiilor s-a axat pe domeniul protecției civile și al mecanismelor pentru oferirea asistenței umanitare, președintele Klaus Iohannis punctând că în cadrul Uniunii Europene s-au făcut progrese importante în aceste domenii.

Totodată, Klaus Iohannis a salutat extinderea Asociației Code for Romania / Commit Global la nivel internațional și a evidențiat necesitatea ca reprezentanții asociației să aibă în vedere identificarea unor soluții care să ducă la gestionarea eficientă a resursei umane.

La rândul lor, reprezentanții inițiativei Commit Global i-au prezentat președintelui Klaus Iohannis demersurile realizate până în prezent pentru construirea unei infrastructuri civice digitale care să identifice soluții la provocările cu care se confruntă societatea. De asemenea, aceștia au transmis că ecosistemele de soluții digitale realizate în timpul pandemiei de COVID-19 și pentru sprijinirea refugiaților din România în contextul războiului din Ucraina au reprezentat un adevărat sprijin pentru toți actorii implicați.

În contextul discuțiilor despre implementarea unei infrastructuri digitale care să fie complementară eforturilor guvernelor pentru gestionarea situațiilor care implică componenta civică și componenta umanitară, șeful statului  și-a exprimat convingerea că impactul proiectelor la nivel internațional va fi unul valoros.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a reiterat importanța unei infrastructuri digitale care să fie adaptată provocărilor contemporane și a subliniat necesitatea unor eforturi conjugate din partea tuturor actorilor, autoritățile publice, societatea civilă și sectorul privat.