Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, scrisoare alături de delegația română din PPE către Ursula von der Leyen și Adina Vălean: Solicităm ferm ca șoferii profesioniști să fie exceptați de la testarea COVID-19

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Membrii delegației României din grupul PPE din Parlamentul European au transmis președintelui Comisiei Europene Ursula von der Leyen și comisarului european pentru transporturi Adina Vălean o scrisoare prin care solicită executivului european să găsească o soluție rațională prin care șoferii profesioniști să fie excluși de la testarea COVID-19, pentru a nu perturba semnificativ lanțurile de aprovizionare în UE.

Scrisoarea este semnată de liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan, de coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, Marian-Jean Marinescu, și de ceilalți eurodeputați români din acest grup politic: Siegfried Mureșan, Cristian Bușoi, Dan Motreanu, Vlad Nistor, Vasile Blaga, Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Daniel Buda, Traian Băsescu, Eugen Tomac, Vincze Lorand și Winkler Iuliu.

În scrisoarea lor, eurodeputații români din PPE subliniază că obligativitatea prezentării unui test PCR negativ împotriva infecției cu SARS-COV-2 la frontierele unor state membre a creat haos în rândul transportatorilor auto.

Ei arată că această măsură a fost adoptată recent de Germania, urmată de Austria (Tirol) și Republica Cehă.

Europarlamentarii români din grupul PPE subliniază că cei mai afectați sunt transportatorii care circulă pe ruta comercială – Nordul Italiei-Brenner- frontiera Cehia – Germania (Waidhaus) și pe Coridoarele Est-Vest.

“Pe această rută, orele de așteptare sfidează legislația muncii și face imposibilă desfășurarea activității, în condiții civilizate, în acest sector de activitate. Timpul de așteptare la frontieră a depășit 24 de ore pentru efectuarea testului COVID-19, situație pe care o considerăm inacceptabilă”, arată cei 14 eurodeputați români.

În finalul scrisorii lor, delegația română din grupul PPE cere imperativ Comisiei Europene să pună bazele unei strategii pe termen mediu și lung, care să permită transportatorilor auto să își desfășoare în condiții decente activitatea, pentru ca legislația la nivel european să fie armonizată la noua scară a pandemiei.

Amintim că anterior Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR a adresat un apel Ministrului Transporturilor și Infrastructurii solicitând realizarea de demersuri la nivel european pentru prevenirea colapsului lanțurilor de aprovizionare urmare noilor restricții COVID-19, ca răspuns la primele măsuri privind testarea COVID19 introduse de Germania încă din decembrie 2020.

În același timp, Uniunea Internațională a Transporturilor Rutiere – IRU a avertizat cu privire la o reacție în lanț determinată prin introducerea testării COVID19 în Germania conducând la blocaje semnificative la frontierele UE, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene în luna ianuarie 2021, prin care a solicitat acțiuni imediate pentru prevenirea barierelor în calea liberei circulații a mărfurilor și în special excluderea  șoferilor profesioniști de camioane  de la cerințele privind testul COVID-19.

De asemenea, la reuniunea prin videoconferință a Consiliului European din 21 ianuarie, Comisia Europeană a susținut apelul industriei transporturilor rutiere privind prevenirea colapsului lanțurilor de aprovizionare și a solicitat în mod clar Statelor Membre UE ca orice restricții noi să se limiteze la călătoriile neesențiale cu excluderea transportului de mărfuri, iar la finalul reuniunii Consiliului de luna trecută, Statele Membre s-au angajat să mențină frontierele deschise și lanțurile logistice neperturbate.

Prin Recomandarea Consiliului din 28 ianuarie 2021 de modificare a Recomandării Consiliului (UE) 2020/1475 din 13 octombrie 2020 privind o abordare coordonată a restricțiilor de liberă circulație ca răspuns la pandemia COVID-19, Consiliul European a  confirmat propunerea Comisiei Europene de a scuti lucrătorii din transporturile rutiere și furnizorii de servicii de transport de la obligațiile de testare și carantină.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro din Mecanismul pentru Interconectarea Europei pentru a-și îmbunătăți situația căii ferate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF) în valoare de 33,71 de miliarde de euro, îndeamnă România să profite de cele aproape 2 miliarde de euro accesibile prin acest program emblematic pentru ”a-și îmbunătăți situația căilor ferate”.

”Pentru România, accesibilă este o sumă de aproape 2 miliarde euro. Important este să avem proiecte, să le depunem și să le implementăm, pentru că în exercițiul financiar anterior am avut la dispoziție un miliard plus posibilitatea să licităm pe alte 13 miliarde euro, însă din păcate nu am reușit să cheltuim nici jumătate din miliardul de euro transferat de la Fondul de coeziune. Și asta în condițiile în care avem o cale ferată care nu corespunde sub nicio formă nevoilor transportului de marfă și dorințelor pasagerilor care ar alege calea feroviară în locul transportului rutier”, a transmis Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a explicat că regulamentul Mecanismului pentru Interconectarea Europei ”stabilește în special alocarea majorității fondurilor pentru transportul feroviar și sunt prevăzute proiectele prioritare, pe coridoarele de cale ferată”.

”Este un proiect important, mai ales acum când se pune accentul pe transferul transportului de marfă de pe rutier pe calea ferată. Pentru aceasta însă, avem nevoie de o cale ferată modernă, care să poată să absoarbă dorința Comisiei Europene de a crește cu 50% volumul de marfă transportată pe calea ferată, pentru a ajunge la 30% din totalul de marfă transportată în UE. După părerea mea nu este un obiectiv așa ambițios, însă sistemul de cale de ferată din Europa nu este la nivelul pe care îl credem noi sau îl dorim”, a completat eurodeputatul român.

”Am fost raportorul acestui dosar și a trebuit să negociez foarte dur pentru ca toate statele membre să aibă aceleași șanse la accesarea fondurilor, în condițiile în care alte state au dorit să direcționeze fonduri foarte mari către alte proiecte, cum este cazul Rail Baltica. Am reușit să fie cum am vrut eu, dar ceea ce voiam să spun este că sunt alte state care ar dori bani pentru a-și realiza proiectele, iar noi avem bani și sper să îi folosim în următorii ani”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

Parlamentul European a adoptat pe 6 iulie programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia unei strategii în domeniul aviației pentru a salva această industrie: Traficul aerian își va reveni abia în 2024 iar mulți angajați au rămas fără loc de muncă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu cere Uniunii Europene să sprijine ”companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă”, în contextul în care aviația ”este sub mare presiune” pe fondul ținelor ecologice stabilite de Comisia Europeană.

”Aviația s-a dezvoltat foarte mult și în sens pozitiv în ultimii ani, contribuind la încurajarea mobilității pasagerilor și a mărfurilor, cât și a conexiunilor între regiunile din UE, mai ales din punct de vedere cultural. Acum însă, aviația este sub mare presiune pentru că traficul din ce în ce mai mare a determinat și creșterea emisiilor, chiar dacă avioanele de generație nouă produc cu 30% mai puține emisii”, a semnalat Marinescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a atras atenția că există voci care cer ”eliminarea zborurilor sub 500 de km sau chiar creșterea prețurilor pentru atingerea țintelor din Pactul Ecologic”, ceea ce ”ar afecta negativ mobilitatea, care este un drept al cetățeanului european, dar și dezvoltarea economică”.

”Eu am un principiu: nicio societate nu poate funcționa fără angajați bine pregătiți, iar angajații nu pot munci într-o societate comercială fără reguli de dezvoltare clare. Așa că, cea mai bună protecție socială este asigurată de stabilitatea economică a unei societăți. Trebuie să ajutăm companiile aeriene, aeroporturile pentru a putea păstra locurile de muncă. Ceea ce este foarte greu. Avem nevoie de o strategie care să ia în calcul că traficul își va reveni abia în 2024, că mulți angajați au rămas fără loc de muncă, că licențele au trebuit reînnoite și care să salveze această industrie”, a semnalat Marinescu.

Eurodeputatul român a explicat că pachetul de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990 ”aduce condiții mai grele pentru industria aviatică, precum reducerea până la anulare a certificatelor gratuite pentru emisii, ceea ce va mări prețul pe piață al acestor certificate”.

”Însă, din punct de vedere tehnologic, aviația nu se poate schimba de pe o zi pe alta. De aceea ar trebui să investim în cercetare și dezvoltare și să dezvoltăm avioane cu un număr mai mic de pasageri, care să zboare pe distanțe de până la 500 km pentru că sunt pretabile motoarelor electrice. Lucrurile se vor clarifica în perioada următoare, însă discuțiile sunt foarte complicate pentru că se poartă între oameni ca mine, care ne gândim și cum se poate ajunge la țintele de mediu și oameni care nu doresc decât o țintă cât mai ambițioasă, însă modul în care ajungem la ea nu este treaba lor, este treaba altora”, a conchis Marinescu.

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european

Propunerile prevăd: aplicarea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii în noi sectoare și înăsprirea sistemului existent al UE de comercializare a certificatelor de emisii; utilizarea sporită a surselor regenerabile de energie; asigurarea unei mai mari eficiențe energetice; implementarea mai rapidă a modurilor de transport cu emisii scăzute și a infrastructurii și a combustibililor de care depind aceste moduri de transport; alinierea politicilor fiscale la obiectivele Pactului verde european; măsuri menite să împiedice relocarea emisiilor de dioxid de carbon și instrumente pentru conservarea și consolidarea absorbanților noștri naturali de carbon.

  • Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stabilește un preț pentru emisiile de carbon și reduce în fiecare an plafonul emisiilor din anumite sectoare economice. În ultimii 16 ani, acesta a contribuit la reducerea cu 42,6 % a emisiilor provenite din producția de energie electrică și a celor generate de industriile mari consumatoare de energie. Comisia propune ca plafonul global al emisiilor să fie redus și mai mult, iar rata anuală de reducere a emisiilor să fie majorată. Comisia propune, de asemenea, eliminarea treptată a alocărilor cu titlu gratuit de certificate de emisii pentru sectorul aviației și alinierea la Schema mondială de compensare și de reducere a emisiilor de carbon pentru aviația internațională (CORSIA) și includerea pentru prima dată a emisiilor generate de transportul maritim în EU ETS. Pentru a remedia lipsa reducerilor de emisii în sectorul transportului rutier și al clădirilor, se instituie un nou sistem separat de comercializare a certificatelor de emisii pentru distribuția combustibililor destinați transportului rutier și pentru clădiri. Comisia propune, de asemenea, majorarea pachetului financiar al Fondului pentru inovare și al Fondului pentru modernizare.
  • În completarea cheltuielilor substanțiale prevăzute în bugetul UE pentru acțiunile climatice, statele membre ar trebui să canalizeze integral veniturile provenite din comercializarea certificatelor de emisii către proiecte din domeniul climei și al energiei. O parte din veniturile generate de noul sistem aplicabil în transportul rutier și în sectorul clădirilor ar trebui alocat către acțiuni de atenuare a eventualului impactul social al acestei măsuri asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor mijloacelor de transport.
  • Regulamentul privind partajarea eforturilor prevede pentru fiecare stat membru obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor în sectoarele clădirilor, transportului rutier și transportului pe căile maritime interne, agriculturii, deșeurilor și micii industrii. Aceste obiective sunt fixate ținându-se cont de situația inițială și de capacitățile diferite ale fiecărui stat membru și se bazează pe PIB-ul pe cap de locuitor, ajustat astfel încât să se asigure eficiența costurilor.
  • Statele membre au, de asemenea, responsabilitatea solidară de a elimina emisiile de dioxid de carbon din atmosferă, iar Regulamentul privind exploatarea terenurilor, silvicultura și agricultura stabilește în acest sens un obiectiv general al UE în materie de eliminare a dioxidului de carbon prin absorbanți naturali, corespunzând unui volum de 310 milioane de tone de emisii de CO2 până în 2030. Obiectivele naționale de reducere a emisiilor prevăd obligația statelor membre de a proteja absorbanții de carbon și de a consolida rolul acestora, astfel încât obiectivul să poată fi atins. Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. Strategia UE pentru păduri își propune să amelioreze calitatea, cantitatea și reziliența pădurilor din UE. Strategia sprijină silvicultorii și bioeconomia forestieră, punând în același timp accentul pe exploatarea forestieră durabilă și utilizarea durabilă a biomasei, precum și pe conservarea biodiversității. Strategia include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030.
  • Întrucât producția și utilizarea energiei reprezintă 75 % din emisiile UE, este esențial să se accelereze tranziția către un sistem energetic mai verde. Directiva privind energia din surse regenerabile va stabili un obiectiv mai ambițios, respectiv ca 40 % din energia noastră să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie. În vederea atingerii obiectivelor noastre climatice și de mediu, sunt consolidate criteriile de durabilitate pentru utilizarea bioenergiei, iar statele membre trebuie să elaboreze scheme de sprijin pentru bioenergie care să respecte principiul utilizării în cascadă a biomasei lemnoase.
  • Pentru a diminua consumul total de energie, a reduce emisiile și a combate sărăcia energetică, Directiva privind eficiența energetică va stabili un obiectiv anual obligatoriu mai ambițios pentru reducerea consumului de energie la nivelul UE. Aceasta va ghida modul în care sunt stabilite contribuțiile naționale și va impune statelor membre o țintă obligatorie anuală în materie de economisire a energiei aproape dublă față de cea din prezent. Sectorul public va trebui să renoveze 3 % din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili.
  • Trebuie să se recurgă la o combinație de măsuri pentru a se aborda problema creșterii emisiilor în transportul rutier, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile și camionete va accelera tranziția către o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligației ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi să scadă cu 55 % în 2030 și cu 100 % în 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi înmatriculate începând cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul că, oriunde în Europa, conducătorii auto își vor putea încărca sau alimenta vehiculele de la o rețea fiabilă, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligația să extindă capacitatea de încărcare, aliniind-o la volumul vânzărilor de automobile cu emisii zero, și să instaleze stații de încărcare și alimentare la intervale regulate pe autostrăzile principale: la fiecare 60 km pentru încărcarea cu energie electrică și la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen.
  • Combustibilii folosiți în aviație și în transportul maritim sunt surse importante de poluare și necesită, de asemenea, acțiuni specifice, în plus față de comercializarea certificatelor de emisii. Regulamentul privind infrastructura pentru combustibili alternativi prevede că aeronavele și navele trebuie să aibă acces la sisteme de aprovizionare cu electricitate curată în principalele porturi și aeroporturi. Inițiativa ReFuelEU în domeniul aviației îi va obliga pe furnizorii de combustibili să folosească combustibili amestecați într-o proporție tot mai mare cu combustibili durabili pentru alimentarea avioanelor cu reacție în aeroporturile din UE, inclusiv combustibili sintetici cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cunoscuți sub denumirea de e-combustibili. În mod similar, inițiativa FuelEU în domeniul maritim va stimula utilizarea pe scară largă a combustibililor maritimi durabili și a tehnologiilor cu emisii zero prin stabilirea unei limite maxime privind conținutul de gaze cu efect de seră al energiei utilizate de navele care fac escală în porturile europene.
  • Sistemul de impozitare a produselor energetice trebuie să protejeze și să îmbunătățească piața unică și să sprijine tranziția verde prin stabilirea stimulentelor adecvate. O revizuire a Directivei privind impozitarea energiei propune alinierea impozitării produselor energetice la politicile UE în domeniul energiei și al climei, promovând tehnologiile curate și eliminând practicile perimate, precum aplicarea de scutiri de taxe și de cote reduse de impozitare, practici care încurajează în prezent utilizarea combustibililor fosili. Noile norme vizează reducerea efectelor dăunătoare ale concurenței fiscale în domeniul energiei, contribuind la asigurarea de venituri stabile pentru statele membre din taxele verzi, care sunt mai puțin dăunătoare pentru creștere decât impozitele pe veniturile din muncă.
  • Nu în ultimul rând, un nou mecanism de ajustare la frontieră în funcție de prețul carbonului va stabili un preț pentru emisiile de carbon, care se va aplica la importul unei game specifice de produse, astfel încât să ne asigurăm că acțiunile ambițioase adoptate în Europa în domeniul climei nu conduc la relocarea emisiilor de dioxid de carbon în alte părți ale lumii. Acest lucru va garanta faptul că reducerea emisiilor la nivel european contribuie la o scădere globală a emisiilor, în loc să deplaseze producția cu emisii ridicate de dioxid de carbon în afara Europei. Scopul urmărit este și de a încuraja luarea unor măsuri similare în sectoarele industriale din afara UE și de către partenerii noștri internaționali.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat Comisiei Europene printr-o scrisoare să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă acestă tehnologie în taxonomie

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a solicitat Comisiei Europene, alături de alți colegi din Parlamentul European, să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă această tehnologie în taxonomie, în condițiile în care 20% din necesarul energetic din România este asigurat prin energie nucleară.

”În condițiile în care 20% din necesarul energetic din România este asigurat prin energie nucleară, împreună cu alți colegi din Parlamentul European am cerut Comisiei Europene prin intermediul unei scrisori să încurajeze exploatarea energiei nucleare și să introducă acestă tehnologie în taxonomie”, a precizat Marinescu.

În scrisoare aceștia arată că ”Grupul interguvernamental ONU privind schimbările climatice a subliniat că energia nucleară este o tehnologie cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar acum corpul de experți al Comisiei Europene a ajuns la concluzii similare”.

”Trei rapoarte produse de trei instituții de cercetare diferite indică faptul că legislația actuală asigură o protecție adecvată în ceea ce privește sănătatea publică și mediul”, a mai spus Marinescu.

Citiți și:
Frans Timmermans: UE trebuie să convingă europenii că tranziția verde va fi echitabilă, altfel rezistența cetățenilor va fi masivă

Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA17 mins ago

Joe Biden promite că SUA vor fi „arsenalul de vaccinuri” al lumii în lupta cu COVID-19

U.E.42 mins ago

Bogdan Aurescu, convorbire telefonică cu Josep Borrell: UE este solidară cu România după atacul asupra navei petroliere “Mercer Street”

U.E.42 mins ago

Ministrul german de finanțe, Olaf Scholz: După inundațiile majore, efortul total de reconstrucție al Germaniei va costa peste șase miliarde de euro

SUA1 hour ago

Ursula von der Leyen cere Statelor Unite să ridice cât mai curând posibil interdicția de intrare pe teritoriul lor a călătorilor europeni

Corina Crețu17 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.18 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA20 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL20 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL20 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending