Premierul britanic, Theresa May, a salutat miercuri, la finalul unei întrevederi la Bruxelles cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”progrese” în discuțiile sale cu Uniunea Europeană pentru organizarea Brexit-ului, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Am avut o reuniune constructivă cu preşedintele Juncker în această seară”, a declarat Theresa May, indicând că a solicitat ”să se aducă schimbări juridice obligatorii backstop-ului”, această controversată măsură menită să evite revenirea la o frontieră fizică în Irlanda după 29 martie, data Brexit-ului.

”Am făcut progrese”, a subliniat premierul britanic, după o nouă vizită în capitala Belgiei cu speranţa de a obţine ”schimbări obligatorii” în acordul de divorţ încheiat cu UE, dar respins de parlamentul de la Londra.

Conform unui comunicat comun cu președintele Comisiei Europene, remis după discuțiile care au durat circa o oră și jumătate, Theresa May nu a obținut o revizuire a cotroversatului mecanism de backstop.

”Cei doi lideri au convenit că discuţiile au fost constructive şi şi-au îndemnat echipele să continue explorarea opţiunilor într-un spirit pozitiv”, menţionează acest document comun, indicând că Theresa May şi Jean-Claude Juncker ”vor discuta din nou înainte de sfârşitul lunii”.

Până atunci, ei au promis să caute ”ce garanţii” ar putea fi aduse pentru a se asigura că backstop-ul va fi doar temporar şi ce ”alte aranjamente” l-ar putea înlocui pe viitor.

În documentul lor comun nu se pune problema de ”a renegocia” acordul de divorţ pe care Theresa May l-a negociat cu Bruxellesul aproape un an şi jumătate, înainte ca parlamentul de la Londra să îl respingă. Mai degrabă, despre ”a se aduce modificări” declaraţiei politice care îl însoţeşte.

Declarația în cauza trasează liniile generale ale viitoarei relații pe care cele două părți doresc să o edifice după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană și ar putea face inutilă declanșarea mecanismului de backstop în cazul în care se soldează cu un ambițios parteneriat comercial.

Comisia Europeană va cere explicații Guvernului român cu privire la ordonanța de urgență care modifică din nou legile justiției, adoptată marți, informează Digi24.

”Comisia Europeană urmărește cu mare îngrijorare evoluțiile cu privire la statul de drept din România. Atât conținutul, cât și procedura prin care s-au făcut cele mai recente modificări, prin intermediul unor ordonanțe de urgență, fără consultări cu sistemul judiciar, par să fie în contradicție directă cu recomandările Comisiei din Mecanismul de Cooperare și Verificare. Comisia Europeană va cere explicații de la Guvernul României în privința acestor schimbări”, a a precizat Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european.

”Vă amintesc faptul că raportul CE din noiembrie îndeamnă România <<să instituie un sistem solid şi independent de numire a procurorilor în funcţii înalte, bazat pe criterii clare şi transparente şi susţinut de Comisia de la Veneţia>>”, precum şi să ”revizuiască legile justiţiei ţinând cont pe deplin de recomandările din cadrul MCV şi formulate de Comisia de la Veneţia şi de GRECO”, a mai spus acesta notând că ”ultimele schimbări urmează o cale diferită”.

Reacția Comisiei Europene survine după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat marți, după ședința de Guvern, că Executivul a aprobat ordonanța de urgență care modifică Legile Justiției.

Conform acesteia, procurorii de rang înalt, procurorul general și adjuncții acestuia, șefii DIICOT și DNA și adjuncții acestora vor primi un aviz de la plenul CSM, nu de la Secția de procurori din cadrul CSM.

În ordonanță mai este menționat că, pentru funcțiile de procurori de rang înalt nu vor mai fi permise delegările cu o durată mai mare de 45 de zile.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conține condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

Partidul Fidesz al prim-ministrului ungar Viktor Orban ar trebui să părăsească Partidul Popular European (PPE), centrul-dreapta european, a susținut marți preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fiind rugat să comenteze o campanie mediatică a guvernului de la Budapesta care îi vizează pe șeful executivului american și pe omul de afaceri și filantropul maghiaro-american George Soros și prin care Bruxelles-ul este acuzat că impune planuri privind migrația care amenință Ungaria.

”Împotriva minciunilor nu poţi face prea multe”, a spus Juncker, citat de Reuters și Politico Europe, acesta comparându-l pe Orban pe Marine Le Pen.

”Ei nu au votat pentru mine în Parlamentul European. Extrema dreapta nici ea. Îmi amintesc că dna Le Pen a spus: Nu votez pentru tine. Eu am răspuns: Nu vreau votul tău. Sunt anumite voturi pe care pur şi simplu nu le vrei”, a explicat preşedintele Comisiei Europene.

Afișul este ultimul dintr-o serie de astfel de reclame finanțate din bani publici, cu mesaje anti-europene și anti-Soros, dar este pentru prima oară când ținta este chiar președintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker, care este membru al popularilor europeni din care face parte și Viktor Orban și partidul său, Fidesz.

Juncker a mai remarcat că Manfred Weber, capul de listă al PPE la viitoarele alegeri europene, se întreabă cu siguranţă ”dacă am nevoie de această voce” în PPE, relatează și Agerpres.

Șeful executivului european a mai afirmat că a cerut în trecut excluderea Fidesz din PPE.

“Conservatorii din Ungaria nu reprezintă în vreun fel valori creștine democratice. (…) Sunt de părere că nu există un loc [pentru ei] în Partidul Popular European“, a spus Juncker, conform Politico Europe.

Tot mai multe voci cer excluderea Fidesz din rândul PPE, însă, dat fiind de sprijinul intern de care se bucură partidul lui Orban, îndepărtarea sa ar putea eroda dominaţia actuală a centrului-dreapta în Parlamentul European.

Guvernul de la Budapesta a lansat o campanie finanțată din bani publici, a cărui țintă este președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și omul de afaceri și filantropul George Soros, acuzând Bruxelles-ul că impune politici privind imigranții, punând astfel în pericol securitatea Ungariei.

”Campania guvernului ungar este lipsită de credibilitate. Este şocant că o astfel de teorie a conspiraţiei absurdă a ajuns în mainstream atât de mult”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, într-un briefing de presă.