România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile“

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Comisia Europeană prin programul ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” oferă 16 premii a câte 25.000 de euro fiecare pentru proiectele care au promovat valorile UE în rândul tinerilor. Persoanele sau ONG-urile care au derulat campanii de comunicare, programe educaționale sau proiecte prin care au încurajat implicarea tinerilor în democrația europeană se pot în scrie.

”Premiul Altiero Spinelli pentru dezvoltare”/ ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” recompensează lucrări remarcabile care sporesc înțelegerea cetățenilor privind Uniunea Europeană, contribuie la lărgirea proprietății proiectului european și la dezvoltarea unei identități europene. Primul premiu a fost acordat în 2017.

Comisia Europeană va lua în considerare proiecte de comunicare, campanii și acțiuni directe care pot include:

1. Programe educative sau campanii despre UE.
2. Campanii de informare și comunicare despre UE.
3. Activități care sporesc motivația tinerilor de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
4. Activități care sporesc atasamentul tinerilor față de valorile fundamentale ale UE.
5. Acțiuni bazate pe activități care permit tinerilor să asiste la beneficiile UE.

În acest an vor fi acordate până la 16 premii în valoare de 25.000 EURO

Această ediție a ”Premiului Altiero Spinelli pentru Dezvoltare” se concentrează pe activități și lucrări care ajută tinerii europeni să se angajează în viața democratică și să înțeleagp valorile de la baza Uniunii Europene. Acestă ediție va recompensa și va oferi o vizibilitate europeană a lucrării sau activității care a informat tinerii europeni.

Ce trebuie să se regăsească în aceste proiecte pentru tineri: 

1.  Motivația de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
2. Angajamentul în susținerea valorilor fundamentale ale UE de demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.
3.  Conștientizarea critică a ceea ce reprezintă UE (istoria sa, valorile fondatoare, acțiunile și politicile sale, impactul acesteia, inclusiv realizările și valoarea adăugată), precum și costul non-Europei.
4. Gândirea critică și rezistența față de dezinformarea și discursurile populismului antidemocratice din UE și despre UE

Regulile de participare pot fi consultate aici. Aplicațiile online se depun aici.

Termen-limită de înscriere 29 octombrie 2019.

Cine a fost ALTIERO SPINELLI

© European Parliament

Omul politic italian Altiero Spinelli se numără printre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. A fost iniţiatorul unui proiect de tratat pentru instituirea unei uniuni europene federale, prezentat de Parlamentul European – aşa-numitul „plan Spinelli”. Acesta a fost adoptat de Parlament în 1984, cu o majoritate covârşitoare, şi a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie pentru consolidarea tratatelor UE în anii ‘80 şi ‘90.

La vârsta de 17 ani, Spinelli s-a înscris în Partidul Comunist, acţiune care a condus la încarcerarea sa de către regimul fascist italian între 1927 şi 1943. La sfârşitul războiului, a întemeiat în Italia Mişcarea Federalistă.

A contribuit la unificarea Europei în calitate de consilier al unor personalităţi precum Alcide de Gasperi, Paul-Henri Spaak şi Jean Monnet. Jurist experimentat, a promovat cauza europeană inclusiv în mediul academic şi a înfiinţat Institutul pentru Afaceri Internaţionale din Roma. Ca membru al Comisiei Europene, a fost responsabil cu domeniul politicii interne, în perioada 1970-1976. Timp de trei ani a fost deputat din partea Partidului Comunist Italian, înainte de a fi ales membru al Parlamentului European, în 1979.

Parlamentul şi guvernul Austriei l-au nominalizat pe Johannes Hahn, actual comisar european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană executivul comunitar, informează joi dpa şi Reuters.

Johannes Hahn, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de comisar european, “a lucrat neobosit ani la rând pentru apropierea ţărilor din Balcanii de vest de Uniunea Europeană”, a declarat presei la Viena cancelarul austriac Brigitte Bierlein, potrivit Agerpres.

“Din perspectiva mea, aş dori să continui în acest domeniu“, a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă Johannes Hahn, subliniind că atribuirea portofoliilor îi va reveni în final viitorului preşedinte al Comisiei, Ursula von der Leyen.

În prezent, Hahn gestionează și portofoliul politicii regionale, domeniu pe care l-a coordonat și în Comisia Barroso, după ce aceste atribuții i-au fost transferate de președintele Jean-Claude Juncker ca urmare a demisiei Corinei Crețu.

Politicianul conservator austriac în vârstă de 61 de ani a adăugat că este “aliniat pe deplin” politicilor privind UE ale Ursulei von der Leyen, fost ministru german al apărării, inclusiv în ce priveşte planurile acesteia de întărire a rolului Uniunii pe scena politică internaţională.

Nominalizarea lui Hahn apare la scurt timp după ce guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Propunerea guvernului de la Viena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.