Connect with us

ROMÂNIA

MCV, aderarea României la Schengen și președinția Consiliului UE, printre subiectele discutate de Klaus Iohannis și Jean-Claude Juncker

Published

on

Președintele Klaus Iohannis l-a primit joi, la Palatul Cotroceni, pe șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În cadrul întrevederii dintre cei doi oficiali, temele de discuţie au vizat Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei şi luptei împotriva corupţiei, aderarea României la Spaţiul Schengen, dezbaterile privind viitorul Uniunii Europene şi gestionarea procesului de negociere privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. De asemenea, au fost abordate chestiuni legate de priorităţile politice ale României pe perioada exercitării Preşedinţiei Consiliului UE din primul semestru al anului 2019, informează Administrația Prezidențială.

Foto: Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a arătat că România dorește să își imprime în mod semnificativ viziunea sa profund pro-europeană în cadrul reflecției privind viitorul UE și a reiterat poziția de principiu a țării noastre potrivit căreia numai o Uniune puternică, unită, solidară, incluzivă și mai aproape de cetățenii săi este răspunsul pentru viitorul proiectului european.

Șeful statului a reiterat angajamentul ferm al României de a se implica în consolidarea proiectului european. În acest sens, el a menționat că exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către țara noastră, în primul semestru din 2019, va reprezenta o mare oportunitate de a avea un rol important în configurarea viitorului Europei.

”Președintele României s-a poziționat ferm împotriva unei Uniuni cu mai multe viteze sau a cercurilor concentrice, argumentând că astfel de formule nu ar contribui la consolidarea proiectului european, ci la fragmentarea acestuia”, arată Administrația Prezidențială.

Șeful statului a subliniat importanța unei mai bune comunicări la nivel european a realizărilor fundamentale ale Uniunii, a avantajelor de a face parte din marea familie europeană, pentru a contracara forțele eurosceptice.

Administrația Prezidențială precizează că președintele Comisiei Europene a remarcat că, la 10 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România a făcut progrese semnificative, beneficiile aderării fiind vizibile în toate domeniile, inclusiv în viața de zi cu zi a cetățenilor.

”Președintele Comisiei Europene a reiterat angajamentul de a finaliza Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România în cursul mandatului actualei Comisii. Oficialul european a subliniat, totodată, că această decizie va fi luată pe baza îndeplinirii de către autoritățile române a celor 12 condiționalități cuprinse în ultimul raport al Comisiei și că nu vor mai exista condiționalități suplimentare”, menționează sursa citată.

Conform Administrației Prezidențiale, Jean-Claude Juncker s-a pronunțat ferm în favoarea aderării României la Spațiul Schengen, având în vedere că statul român a îndeplinit toate condițiile care se impun.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Roman Liber

    May 13, 2017 at 5:22 pm

    Cu tot respectul si sinceritatea, cred ca raportul MCV si intrarea in spatiul Schengen sunt lucruri de care Romania anului 2017 are nevoie. Aceste masuri sunt punitive si au rolul de forta aceasta tara sa faca pasii spre democratie pe care nu vrea sa ii faca de buna voie. Atata timp cat in Romania avem lideri politici ca Liviu Dragnea, Tariceanu, Victor Ponta, Olguta Vasilescu, Traian Basescu si alti baroni politici, Romania nu are ce cauta in UE, si nici macar nu are voie sa puna intrebari. Atata timp cat Romania este tara lucrului prost facut ( cautati articole de la Adevarul ) si este furata ( cautati emisiuni de la Digi ) Romania are nevoie de MCV si de bariera de la Schengen. Atata timp cat in Timisoara in doua saptamani sunt 50,000 de soferi care trec pe rosu la semafor, Romania nu are dreptul sa deschida gura. Atata timp cat in Romania in anul 2016 s-au deschis zero kilometri de autostrada, Romania nu are dreptul sa deschida gura. Atata timp cat Grindeanu are curajul sa fie premier in dreptul unui partid corupt si manjit, Romania nu poate deschide gura. Cea mai mare problema este ca cei care conduc tara se trag din popor, care inseamna ca majoritatea poporului sunt exact ca ei: corupti si manjiti. Este un act de terorism mondial ca Romania sa exporte arme chimice in Europa: rujeola. De ce oare sa moara ei pentru ca romanii nu isi vaccineaza copii? Fara drumuri, fara spitale, fara educatie, fara deminitate si hotarare, Romania este departe de Europa, chiar daca economia merge asa mai bine.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Eurostat: România, al optulea producător de bere la nivelul UE, într-un top condus de Germania în 2019

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, într-un top condus de Germania, arată datele publicate vineri, 7 august, de Eurostat

Anul trecut, peste 34 miliarde de litri de bere cu conținut de alcool au fost produse în UE, conform ultimelor statistici privind producția de bere publicate la începutul acestei săptămâni. Producția de bere a UE a fost echivalentă cu aproximativ 77 litri per cap de locuitor.

În plus, în 2019, UE a produs 1,4 miliarde de litri de bere, care conțineau mai puțin de 0,5% alcool sau nu aveau deloc conținut de alcool.

Germania, producător de top

Printre statele membre ale UE, Germania a fost producătorul de top în 2019, cu o producție de 8,0 miliarde de litri (sau 23% din producția totală a UE). Cu alte cuvinte, aproximativ una din patru beri care conțin alcool produs în UE provin din Germania.

Germania a fost urmată de Polonia și Spania (fiecare 3,9 miliarde litri produși, sau 11%), Olanda (2,5 miliarde litri sau 7%), Belgia (2,4 miliarde litri sau 7%; date din 2017), Franța (2,0 miliarde litri , sau 6%), Cehia (1,9 miliarde litri, sau 6%).

Față de 2018, Lituania a înregistrat cea mai mare creștere a producției de bere care conține alcool (+ 7%), urmată de Spania (+ 6%) și Italia (+ 5%).

În schimb, producția de bere în Olanda a scăzut cu 9%, în Letonia cu 7% și în Slovacia cu 6%.

Olanda, exportator de top

Olanda a exportat 1,9 miliarde litri de bere care conține alcool în 2019. Aceasta a făcut-o cel mai mare exportator de bere din toate statele membre ale UE, înaintea Belgiei (1,7 miliarde litri) și Germaniei (1,6 miliarde litri), urmate de Cehia, Franța și Irlanda ( toate 0,5 mld).

Principalele destinații pentru exportul de bere în țări din afara UE au fost Statele Unite (911 milioane litri, 22%) și Regatul Unit (825 milioane litri, 20%). Au fost urmate de China (364 milioane litri, 9%), Rusia (258 milioane litri, 6%), Canada (193 milioane litri, 5%), Coreea de Sud (184 milioane litri, 4%), Africa de Sud (108 milioane) tone, 3%), Elveția (98 milioane litri, 2%), Australia (92 milioane litri, 2%) și Taiwan (86 milioane litri, 2%).

Berea britanică domină importurile din afara UE

Piața internă a berilor care conțin alcool și care nu sunt produse în UE este marginală. Cu toate acestea, atunci când au importat din țări din afara UE, statele membre au favorizat bere britanică (278 milioane litri, sau 47% din totalul importurilor de bere extra-UE în 2019) și berea mexicană (125 milioane litri, 21%), înaintea berii sârbe ( 61 milioane litri, 10%), berii belaruse (33 milioane litri, 6%), berii americane (19 milioane litri, 3%), berii ucraineene (15 milioane litri, 2%), berii chineze (13 milioane litri, 2%) ) și berii ruse (9 milioane litri, 2%).

Continue Reading

ROMÂNIA

Comuna Ciugud, cel mai dezvoltat model de ”sat inteligent” din România, implicată activ în creionarea Programului Național ”Smart Village” finanțat din fonduri europene

Published

on

© Primăria Ciugud

De ani de zile vorbim despre posibilitatea ca satele românești să devină inteligente. Ne-am încăpățânat să credem în acest vis și el se transformă în realitate”, este mesajul transmis de Gheorghe Damian, edilul din Ciugud, comuna din județul Alba cunoscută drept cel mai avansat model de „sat inteligent” din România, în contextul întâlnirii de lucru cu ministrul fondurilor europene Marcel Boloș.

„Astfel, am început să conturăm Programul Național „Smart Village” și am avut, astăzi (4 august, n.r.), o întâlnire de lucru cu domnul Ioan Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene. Ciugudul este implicat activ în creionarea acestui program, fiind folosit de minister ca „studiu de caz. În scurt timp, alături de colegii din comunitățile rurale din țară care au făcut pași spre „smart village” și împreună cu Ministerul Fondurilor Europene sperăm să finalizăm draftul noului program de finanțare, care ar putea avea un buget de câteva sute de milioane de euro”, susține edilul din Ciugud.

Prin programul menționat, comunele din România vor avea la dispoziție fonduri europene pentru a implementa proiecte destinate digitalizării serviciilor publice și implementării unor soluții smart în comunitățile rurale.

Potrivit lui Gheorghe Damian, este nevoie de „sate inteligente” pentru că 44% din populația României trăiește în mediul rural, în timp ce media Uniunii Europene este de 25%. Acest concept înseamnă administrație locală inteligentă, servicii publice inteligente, educație inteligentă.

„În centrul acestui proiect național trebuie să se regăsească însă cetățeanul, care merită cu adevărat servicii publice moderne și accesibile, chiar dacă trăiește în cel mai mic sat din România”, subliniază primarul din Ciugud. 

Aflată la circa 10 kilometri de Alba Iulia, comuna Ciugud s-a remarcat, inițial, prin performanță deosebită în privința accesării de fonduri europene. În total, comuna a atras circa 30 de milioane de euro, o bună parte din sumă fiind obținută în colaborare cu comunele apropiate, Daia Română, Berghin și Sintimbru, informează ziare.com. Cu acești bani, administrația locală a modernizat infrastructura publică ajungând să dețină câteva recorduri greu de egalat în mediul rural din România, fiind prima comună din țară cu drumuri agricole asfaltate, cu piste de biciclete, cu internet wireless în spațiile publice, iluminat public asigurat cu ajutorul unei eoliene, școală smart, plata online a taxelor și impozitelor și stație de încărcare mașini electrice. De câțiva ani, administrația locală încearcă să impună conceputul de “smart village” la Ciugud și la nivel național.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending