Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Membrii Comisiei de Agricultură din Parlamentul European – vizită în România, la invitația europarlamentarilor PSD

Published

on

Eurodeputata Viorica Dăncilă, vicepreşedintă a Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (AGRI), lideră a europarlamentarilor PSD, alături de eurodeputații S&D Daciana Sârbu, Vicepreședintă a Comisiei de Mediu și Sănătate publică (ENVI), şi Laurenţiu Rebega, Vicecoordonator al  Comisiei AGRI S&D, au organizat, joi, 2 iulie, Conferinţa “Perspectiva politico-economică a aplicării reformei Politicii Agricole Comune în România”.

_CIM1658

La dezbatere au participat Eric Andrieu, vice-preşedintele Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, Paolo De Castro, fostul președinte al acestui for de lucru, alături de o Delegaţie a Grupului S&D din cadrul Comisiei AGRI, dar şi miniștri secretari de stat în Ministerul Agriculturii, Petre Daea, șeful Departamentului PSD pentru Agricultură, precum și senatoarea PSD Doina Silistru, membră a Comisiei de Agricultură din Parlamentul României.

_CIM1759

În cadrul discuţiilor, au fost abordate teme de actualitate pentru agricultorii şi fermierii români în contextul simplificării reformei Politicii Agricole Comune (PAC).

Pe agenda zilei de azi s-a aflat și o altă temă importantă, anume situația pozitivă a sectorului de panificație din România, în condițiile reducerii TVA la 9% pentru pâine, de către Guvernul Ponta, ceea ce a dus la reduceri de prețuri.

“Mă bucură faptul că, alături de colegii mei, am reuşit să organizăm acest eveniment a cărui importanţă este cu atât mai mare în contextul schimbărilor, la nivel european, din domeniul agriculturii. Mă bucur, de asemenea, că toți colegii noștri din Comisia AGRI au putut vedea, la fața locului, efectele pozitive ale reducerii TVA la pâine, o măsură pentru care premierul Victor Ponta s-a luptat foarte mult!”, declară eurodeputata PSD Viorica Dăncilă, vicepreședintă a Comisiei AGRI.

De asemenea, la conferință au participat  liderii principalelor organizații din sectorul agroalimentar, precum Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Federația Națională Pro Agro, Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase – ROMPAN, Asociația Patronală Română din Industria Laptelui – APRIL și Asociația Profesională AgroBiotechRom.

După discuţiile din Parlamentul României, membrii delegaţiei europarlamentarilor din Comisia AGRI au vizitat fabrica de produse lactate ECOLACT, din Păuleşti, unde au discutat cu producătorii români despre pachetul de măsuri avute în vedere pentru protejarea micilor producători. 

La invitaţia europarlamentarilor români, Viorica Dăncilă, Daciana Sârbu, şi Laurenţiu Rebega, membrii delegaţiei din cadrul Comisiei AGRI se află în România, într-o vizită de lucru, în perioada 1-3 iunie.

Miercuri, 1 iunie, membrii Comisiei AGRI au vizitat Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, unde s-au întâlnit cu Sorin Câmpeanu, ministru al Educației, precum și cu rectorul Răzvan Ionuţ Teodorescu şi prof. Gheorghe Mărginean, cu care au discutat despre condițiile generale pentru producerea şi comercializarea produselor de origine animală, la nivelul UE. 

Tot miercuri seara, delegația Comisiei AGRI a avut o discuție și cu Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii.

Vineri, 3 iunie, delegația europarlamentarilor din Comisia AGRI va efectua o vizită în judeţul Prahova, unde vor discuta despre managementul forestier din România.

 

.

.

 

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Liderul grupului Renew Europe, Stéphane Séjourné, a îndemnat miercuri președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și asigurarea egalității de gen, două obiective pe care grupul politic de promovează cu întâietate. 

„Când vine vorba de egalitatea între femei și bărbați, dorim ca președinția franceză să susțină ideea pactului Simone Veil, care va solicita tuturor țărilor semnatare să adopte legi progresiste atunci când vine vorba de paritate, de drepturile sexuale reproductive și de lupta împotriva violenței. Dar, de asemenea, dorim să fiți îndrăzneți alături de noi pentru a ajuta Europa tinerilor. În ultimele luni, am cerut tinerilor noștri să facă multe în ultimele luni, trebuie să fim demni de ei. Vrem să vedem, așadar, o platformă creată pentru a-i ajuta pe tinerii europeni să înființeze o afacere, să se implice pentru a găsi un loc de muncă sau un curs de formare”, a solicitat președintele grupului Renew Europe.

Stéphane Séjourné a recunoscut că „nu va fi ușor, suntem conștienți de acest lucru”, existând încă diferențe de opinie în Parlamentul European  și în cadrul grupurilor politice, însă Renew Europe se angajează să ajungă la un consens. „Consensul este într-adevăr ceea ce se află în centrul acestei uniuni”, a spus politicianul francez.

Citiți și 

Emmanuel Macron, discurs în hemiciclul Parlamentului European: Președinția franceză a Consiliului UE va încerca să reformeze spațiul Schengen

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

Liderul Renew a îndemnat președinția franceză a Consiliului să fie cât mai „îndrăzneață” în acțiunile sale în domeniul climatic și al mediului.

„Grupul meu vrea să lupte pentru a construi viitorul și pentru a înfăptui mai repede o Europă unită adecvată. Deci, lege cu lege, reformă cu reformă, ne luptăm pentru o Europă verde, liberă, echitabilă și pe deplin suverană. Președinția franceză vine într-un moment cheie. Totul este pregătit pentru ca aceasta să fie un succes. Și aș recomanda doar un singur cuvânt de ordine: fiți îndrăzneți. Fiți îndrăzneți, fiți îndrăzneți”, a spus Stéphane Séjourné. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE, i-a solicitat miercuri președintelui francez Emmanuel Macron să rămână avocatul parcursului european al României în buna tradiție a prieteniei dintre România și Franța și să sprijine aderarea țării noastre la Spațiul Schengen.

Bogdan a vorbit în plenul Parlamentului European în cadrul dezbaterii dintre eurodeputați și Macron pe marginea priorităților președinției franceze a Consiliului UE, care și-a propus reformarea spațiului Schengen.

El și-a început discursul cu un recurs la istorie și la momentele în care Franța a sprijinit România.

“Încep prin a spune răspicat că România datorează enorm Franței, încă din veacul 19. De la istoricii Edgar Quinet și Julles Michelet, prieteni și susținători ai României, până la Napoleon al III-lea, fără de care nu am fi avut o dinastie. Fără Franța, modernitatea și modernizarea României ar fi durat mai mult. Vă suntem recunoscători. Generalul Henri Berthelot, i-a numit pe români „familie” și a contribuit la reorganizarea Armatei Române, iar asta ne-a ajutat să ne salvăm nu doar teritoriul, ci si identitatea națională. În ultimele 2 decenii, Franța a fost avocatul permanent al aderării României la UE. Vă mulțumim pentru sprijin!”, a spus Rareș Bogdan.

“Domnule președinte, interveniți încă o dată în istoria noastră! Îndatorați-ne încă o dată! Continuați tradiția prieteniei țărilor noastre și deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Spațiul Schengen!”, a insistat prim-vicepreședintele PNL.

Rareș Bogdan a amintit că România îndeplinește din 2011 toate condițiile tehnice de aderare, “dar este blocată pe criterii politice de neînțeles, este ținută, practic, la ușa Schengen”. Mai mult, a atenționat că “această situație nedreaptă față de români accentuează virulența manifestărilor extremiste” în România.

“Până anul trecut, România era excepția pozitivă, fără formațiuni parlamentare ostile UE. Astăzi, lucrurile se schimbă, din păcate. Situații vădit nedrepte, precum aceasta, alimentează din plin retorica antioccidentală. România devine un poligon de încercare pentru populism extremist antieuropean, pentru antisemitism. Noi, românii, vă cerem sprijinul și contăm pe el! Fiți fratele nostru mai mare, așa cum a fost în istorie, țara dvs pentru noi, într-o Europă a valorilor și a solidarității! Schengen este prioritatea zero pentru România Europeană. Nu abandonați România în afara zonei Schengen. Vive la France! Vive la Roumanie! Vive L’Europe!”, a adăugat el.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a prezentat în hemiciclul Parlamentului European obiectivele președinției franceze a Consiliului UE, președinție care și-a început mandatul la 1 ianuarie 2022. Cu acest prilej, oficialul francez a pledat pentru reforma spațiului Schengen, care să consolideze lupta împotriva imigrației ilegale.

„Trebuie să ne asigurăm că avem control asupra propriilor frontiere. Am făcut multe progrese, întrucât am consolidat Frontex și președinția franceză va încerca să reformeze spațiul Schengen, care stă la baza promisiunii sale inițiale, a unui spațiu de liberă circulație, protejând frontierele noastre externe, inclusiv având o forță interguvernamentală de intervenție rapidă susținută de un acord între statele membre, așa cum am făcut între 2018 și 2021, construind parteneriate cu țările de origine și țările de tranzit pentru a opri traficanții și făcând o politică mai eficientă care să respecte principiile noastre pentru a lupta împotriva imigrației ilegale”, a transmis președintele francez.

Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.

Citiți și Ambasadoarea Franței: Președinția franceză la Consiliul UE va depune toate eforturile pentru a primi România în spațiul Schengen

Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.

La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

Published

on

© European Union 2021

Vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, a luat cuvântul în plenul Parlamentului European de la Strasbourg după discursul președintelui francez, Emmanuel Macron, iar cu acest prilej a pledat  pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa pentru a reduce dependența de alte state

„Avem un program de redresare solid prin intermediul NextGenerationEu de 800 miliarde de euro, bani folosiți nu doar pentru a lăsa pandemia în urmă, ci și pentru a investi  în viitorul nostru durabil și digital. Salut faptul că Franța consideră că independența strategică și reziliența lanțului de aprovizionare sunt o prioritate pentru președinția sa. Trebuie să ne îndreptăm spre noi domenii și să ne făurim propriul destin, asigurându-ne că avem o viziune pe termen lung. Trebuie să permitem companiilor și pieței unice să beneficieze la maxim de pe urma noilor oportunități. Dorim să aducem acasă tehnologiile care ne permit să construim semiconductori aici, în UE. Asta vom face prin Actul european privind cipurile pe care îl vom prezenta în următoarele săptămâni”, a declarat  Maros Sefcovic.

 

Vicepreședintele Comisiei Europene a subliniat că Legea serviciilor digitale este adevăratul pilon pentru strategia digitală europeană. El a precizat că UE va limita puterea giganților, astfel încât să poată asigura o concurență loială, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, „deoarece IMM-urile sunt cele care stimulează inovarea în Europa și cele care își asumă responsabilitățile sociale”.

Reamintim că Franţa intenţionează să investească opt miliarde de euro în aşa-numitele proiecte importante de interes european comun (PIIEC) din domeniile bateriilor, semiconductorilor, hidrogenului şi sănătăţii. 

Comisia Europeană a relaxat recent regulile stricte cu privire la acordarea de ajutoare de stat pentru proiectele importante de interes european comun (PIIEC), care implică mai multe state membre şi pot contribui în mod semnificativ la realizarea strategiilor UE în domenii precum tranziţia energetică şi cea digitală.

Problema semiconductorilor s-a transformat într-o adevărată criză la nivel mondial, iar dependența Europei de Asia a necesitat repoziționări din partea decidenților UE. Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat în discursul său privind Starea Uniunii că va prezenta o nouă inițiativă intitulată ”Act european privind cipurile” pentru a dezvolta capacitatea Uniunii Europene de producție și aprovizionare. În acest sens, Comisia Europeană a lansat la mijlocul lunii iulie alianța pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor, prin care urmărește să determine capacitatea de proiectare și de producție necesară pentru producerea următoarei generații de procesoare și de componente electronice fiabile.

De asemenea, Maros Sefcovic a precizat în discursul său că președinția franceză a Consiliului UE  începe într-un context geopolitic agitat.

„Dacă ne uităm la vecinătatea noastră apropiată, la câteva ore de zbor de aici, arhitectura de securitate a Europei este pusă în pericol. Suntem pregătiți să luăm măsuri dacă este necesar. Am precizat clar că orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecințe masive și costuri severe.  Noi, europenii, vom face tot ceea ce ne stă în putere pentru a proteja un model al păcii și al guvernului democratic. Trebuie să întărim acest model și să îl protejăm în fața amenințărilor străine de la atacuri cibernetice la amenințări hibride, așa cum am văzut recent la granița cu Belarus”, a detaliat oficialul european.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 mins ago

Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos: Rusiei nu trebuie să i se permită să schimbe granițele naționale prin forță

COMISIA EUROPEANA6 mins ago

Noua Agenție a UE pentru Azil își începe activitatea. 500 de experți vor oferi sprijin pentru sistemele naționale de azil care se confruntă cu un număr mare de cazuri

PARLAMENTUL EUROPEAN7 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

COMISIA EUROPEANA10 mins ago

Ursula von der Leyen contează pe președinția franceză a Consiliului UE și pe noua președintă a PE în ceea ce privește promovarea femeilor în funcții de conducere

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI44 mins ago

Rareș Bogdan îi cere lui Emmanuel Macron să nu abandoneze România în afara spațiului Schengen: “Deveniți avocatul românilor pentru aderarea la Schengen”

CONSILIUL UE45 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

COMISIA EUROPEANA48 mins ago

Maros Sefcovic a pledat, în plenul PE, pentru dezvoltarea producției de semiconductori în Europa: Trebuie să ne făurim propriul destin

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

PARLAMENTUL EUROPEAN7 mins ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE45 mins ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA23 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

Advertisement

Team2Share

Trending