Connect with us

U.E.

Ministerul Afacerilor Externe reia de urgență demersurile pe lângă autoritățile din Grecia pentru fluidizarea traficului la frontieră pentru cetățenii români

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Afacerilor Externe a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă autorităţile elene pentru fluidizarea traficului la punctul de frontieră Kulata – Promachonas şi informează sâmbătă că, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore.

MAE avertizează că autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de cazuri noi de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MAE precizează că a reluat în regim de urgenţă demersurile pe lângă Ministerul de externe elen, atât prin intermediul Ambasadei României la Atena, cât şi pe lângă Ambasada Greciei la Bucureşti, solicitând autorităţilor elene atât identificarea în cel mai scurt timp a unor soluţii care să permită fluidizarea traficului în punctul de frontieră Kulata – Promachonas, inclusiv prin suplimentarea personalului şi a echipamentelor de testare, cât şi clarificarea în cel mai scurt timp a statutului punctului de frontieră Makaza.

Noile demersuri ale Ministerului Afacerilor Externe vin la două zile distanță după ce ministrul Bogdan Aurescu a avut o convorbire cu omologul său elen în care a făcut un apel la identificarea unor soluţii pentru reducerea timpului de aşteptare şi evitarea aglomerării autoturismelor în acest punct de frontieră şi sugerând deschiderea şi altor puncte de frontieră, având în vedere demararea sezonului turistic.

De asemenea, reprezentanţii misiunilor diplomatice ale României la Atena şi Sofia, cât şi cei ai Consulatului General al României la Salonic sunt în dialog constant cu autorităţile elene.

Potrivit informaţiilor comunicate de Ambasada României la Sofia, la acest moment, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde pe o lungime de aproximativ 12 kilometri, timpul de aşteptare fiind de aproximativ şase ore. Aglomeraţia din punctul de frontieră este generată de faptul că autorităţile elene testează toţi cetăţenii statelor non-UE, menţionează sursa citată.

MAE precizează că, în urma demersurilor făcute de partea română, autorităţile elene au reluat procedura stabilită anterior de separare a fluxului de acces pentru autoturismele înmatriculate în statele membre UE. De asemenea, la acest moment, procedurile de verificare a formularelor electronice sunt desfăşurate simultan pe patru fluxuri, iar procedurile de testare de către trei echipe.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit datelor oficiale comunicate de autorităţile locale, ieşirea de pe teritoriul Republicii Elene se mai poate efectua, în prezent, prin punctele de frontieră terestră – Promachonas (Serres) – Kulata (Bulgaria); Nymfeia (Komotini) – Makaza (Bulgaria); Evzoni (Kilkis) – Bogoroditsa (Macedonia de Nord), cu menţiunea că ultimele două puncte de frontieră pot fi închise în orice moment, fără preaviz.

Pentru a evita timpii suplimentari de aşteptare la frontieră, Ministerul Afacerilor Externe subliniază că este important ca cetăţenii români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puţin 48 de ore anterior deplasării şi să obţină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră.

Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena – 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic – 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate şi preluate de operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă – 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic – 00306946049076.

MAE recomandă consultarea paginilor de internet: https://www.mae.ro/node/51914http://atena.mae.rohttp://salonic.mae.rohttps://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro şi www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia “Călătoreşte în siguranţă”, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Conferința donatorilor după exploziile din Beirut: UE oferă încă 30 de milioane de euro ajutor de urgență, în timp ce Emmanuel Macron avertizează că “viitorul Libanului este în joc”

Published

on

© European Union 2020

Uniunea Europeană a adăugat duminică 30 milioane de euro celor 33 de milioane alocate vineri pentru a finanţa ajutorul de urgenţă destinat Libanului, au anunţat președintele Consiliului European Charles Michel și comisarul european pentru gestionarea crizelor Janez Lenarcic.

“Reiterez promisiunea pe care am făcut-o ieri oamenilor din Beirut: nu sunteți singuri. Europa este pregătită să acționeze și puteți conta pe noi”, a spus Michel, conform unei declarații remise CaleaEuropeană.ro, la o zi după ce acesta s-a aflat în capitala Libanului pentru a transmite solidaritatea Uniunii Europene.

“În cursul conferinţei donatorilor pentru Beirut şi pentru libanezi, Comisia Europeană a promis un total de 63 de milioane de euro, dintre care 33 de milioane fuseseră deja anunţate de preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen”, a precizat comisarul Lenarcic într-un comunicat.

“Noua finanţare umanitară din partea UE va fi făcută prin agenţiile ONU, ONG-uri şi organizaţii internaţionale. Ea va constitui obiectul unui control strict. De acest ajutor vor beneficia persoanele cele mai afectate cu scopul de a-şi acoperi necesităţile esenţiale”, a insistat el.

“De asemenea, ne-am angajat să-i susţinem pe libanezi pe termen lung pentru a-i ajuta să se ridice”, a adăugat Lenarcic.

Noua finanţare de 30 milioane de euro promisă urmează să permită “să răspundă necesităţilor celor mai presante ale persoanelor afectate de explozia devastatoare din 4 august la Beirut”, a explicat el.

Gazdă a videoconferinței alături de ONU, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că puterile mondiale ar trebui să lase deoparte dezacordurile şi să sprijine poporul libanez, întrucât însuşi viitorul Libanului este în joc după explozia catastrofală care a devastat în urmă cu cinci zile Beirutul, informează Agerpres.

Pentru moment, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) estimează la aproape 120 milioane de dolari sumele necesare pentru a răspunde de urgenţă necesităţilor în materie de sănătate, de relocare temporară, protecţie, igienă, educaţie, securitate alimentară şi logistică (cu implementarea unor instalaţii temporare destinate relansării activităţii în portul din Beirut).

Peste 250.000 de persoane, care au rămas fără adăpost în urma deflagraţiei din Beirut, sunt “extrem de vulnerabile”, potrivit OCHA.

Videoconferinţa reuneşte circa 30 de participanţi, între care preşedintele libanez Michel Aoun şi președintele american Donald Trump, care a comunicat sâmbătă dimineaţa prin Twitter că “toată lumea vrea să ajute Libanul”. De asemenea participă premierul spaniol Pedro Sanchez, omologul său italian Giuseppe Conte, regele Abdullah al Iordaniei, preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, precum şi reprezentanţi ai Uniunii Europene, Chinei, ai Băncii Mondiale, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Ligii Arabe.

Continue Reading

U.E.

Italia adoptă un nou pachet de redresare economică de 25 de miliarde de euro. Giuseppe Conte: Vom proteja locurile de muncă, afacerile și regiunile țării

Published

on

© www.governo.it

Guvernul italian a adoptat vineri un nou set de măsuri economice în valoare de 25 de miliarde de euro, incluzând o extindere a subvențiilor salariale și o interdicție în privința concedierilor, măsuri care se adaugă sumelor impresionante alocate în perioada de vârf a pandemiei când premierul Giuseppe Conte a anunțat că Roma își pune “puterea de foc în motorul economiei”, aproximativ 750 de miliarde de euro ce reprezintă aproape jumătate din PIB-ul țării.

“Cu aceste măsuri vom proteja locurile de muncă, vom sprijini lucrătorii, afacerile și vom slăbi presiunea termenelor limită de impozitare pentru cetățeni și afaceri, vom ajuta autoritățile locale și regionale și sudul”, a spus Giuseppe Conte într-o conferință de presă.

În conformitate cu noul decret, companiile nu vor avea voie să concedieze angajații atât timp cât vor beneficia de schema de susținere a salariilor legate de coronavirus, care va dura încă 18 săptămâni sau – dacă este folosită în mod intermitent – până la sfârșitul anului, informează Politico Europe.

În mod alternativ, companiile care repornesc activitățile și renunță la sprijinul acordat de către stat vor beneficia de o amânare de patru luni a plăților fiscale.

Printre multe alte măsuri, noul pachet extinde și o plată unică de 400 de euro introdusă în luna mai pentru a ajuta familiile cu venituri mici, prevede reduceri de impozite pentru întreprinderile din sudul Italiei, furnizează miliarde de euro autorităților locale și regionale și extinde un moratoriu pentru rambursarea împrumuturilor către IMM-uri până în ianuarie 2021.

De asemenea, guvernul a extins obligația de a purta măști în spații publice și private închise și de a păstra un metru de distanțare socială până la 7 septembrie. 

“Nu dorim noi restricții, dimpotrivă”, a spus Conte, pledând pentru precauție.

Italia a fost cea mai lovită țară din Uniunea Europeană de pandemia de coronavirus, înregistrând cele mai multe decese și fiind țara cu al doilea cel mai mare număr de infectări, după Spania.

De altfel, Italia va fi una din principalele țări ale beneficiare ale planului de salvare de 750 de miliarde de euro și ale bugetului multianual convenite la 21 iulie de liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Mai mult, noul set de măsuri economice menite să sprijine companiile și locurile de muncă se bazează pe schema instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană pentru a preveni concedierile și pentru a salva companiile de la faliment.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș acuză Polonia de represiuni împotriva comunității LGBTI: Este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș a acuzat sâmbătă, într-o postare pe Twitter, autoritățile din Polonia de represiune împotriva comunității LGBTI și a comparat această politică cu atacurile la adresa minorităților care se desfășoară în Rusia.

“Este inacceptabil ca în anul 2020, populația LGBTI să se teamă din nou de persecuții în Polonia. Atacarea activiștilor LGBTI este o reminiscență a atacurilor asupra minorităților care au loc în Rusia”, a scris Cioloș, făcând trimitere la poziția grupului politic pe care îl conduce în Parlamentul European.

“Cetățenii polonezi sunt cetățeni UE, iar Renew Europe va acționa neîncetat în apărarea drepturilor lor fundamentale”, a completat președintele Renew Europe.

Mii de persoane au protestat sâmbătă în toată Polonia în semn de solidaritate cu comunitatea LGBT, precum şi împotriva brutalităţii poliţiei, după arestarea unei activiste a acestei minorităţi la Varşovia şi reţinerea a 48 de protestatari care au încercat să se opună acestei arestări, transmite AFP.

Cea mai mare demonstraţie a avut loc în centrul Varşoviei, unde s-au adunat câteva mii de persoane, dintre care mai mulţi purtau steaguri sau umbrele în culorile curcubeului.

Doar 29% din polonezi susţin căsătoria homosexuală, potrivit unui sondaj realizat de institutul CBOS în 2019.

În timpul campaniei electorale pentru scrutinul prezidenţial din iulie, conservatorii aflaţi la guvernare în Polonia, o ţară profund catolică, au folosit pe scară largă retorica anti-LGBT provocând proteste din partea instituţiilor internaţionale.

Preşedintele conservator Andrzej Duda, care a fost reales, a comparat “ideologia LGBT” cu “neo-bolşevismul”. La depunerea jurământului de către acesta joi în parlament, parlamentarii de stânga au purtat culorile steagului curcubeu, devenit o emblemă anti-guvernamentală în Polonia, în special în ultimele luni.

De altfel, Comisia Europeană a refuzat recent să acorde fonduri europene din cadrul unui program european care stimulează înfrățirile între orașe unui număr de șase localități poloneze care au adoptat rezoluții anti-LGBT.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending