În prima săptămână a noului său mandat, Comisia Europeană alocă 4,6 miliarde de euro pentru a stimula tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, producția de celule de baterii pentru vehiculele electrice și hidrogenul din surse regenerabile în cadrul Fondului pentru Inovare, transmite Executivul European într-un comunicat oficial. 

Comisia lansează două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice. De asemenea, Comisia lansează cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European (SEE), cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.

Cele două cereri de propuneri subliniază angajamentul UE de a consolida poziția de lider a Europei și capacitatea sa de producție în domeniul tehnologiilor inovatoare, de vârf și cu zero emisii nete, urmărind în același timp calea către neutralitatea climatică până în 2050.

Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR (cererea IF24), sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.

Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice (bateriaIF24)va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.

Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) au inițiat un nou parteneriat pentru a sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani. 

Comisia lansează, de asemenea, a doua licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen, prin intermediul Fondului pentru inovare (licitație IF24). Acesta va aloca 1,2 miliarde EUR din veniturile sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini producătorii de hidrogen clasificat drept combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) situați în Spațiul Economic European (SEE).

Etapele următoare

Promotorii de proiecte pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și cererile de propuneri pentru baterii trebuie să se aplice până la 24 aprilie 2025, ora 17:00 (CET), atât cererilor de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE. Solicitanții sunt încurajați să participe la Ziua de informare, care va avea loc online în perioada 17-18 decembrie 2024. Se preconizează că solicitanții selectați vor semna acorduri de grant până în primul trimestru al anului 2026.

Cu un venit estimat la 40 de miliarde de euro din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească în tehnologii de vârf cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să sprijine tranziția Europei către neutralitatea climatică.

Fondul pentru inovare a alocat deja aproximativ 7,2 miliarde de euro pentru peste 120 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare. Rezultatele cererii de propuneri IF23 au majorat valoarea totală a sprijinului la 12 miliarde de euro pentru peste 200 de proiecte.

De asemenea, prin intermediul primei licitații, Comisia a alocat granturi în valoare de aproape 700 de milioane EUR pentru sprijinirea a 6 proiecte de producere a hidrogenului din surse regenerabile de origine nebiologică. (Licitație IF23). În plus, licitația IF23 a inclus, de asemenea, o contribuție de 350 de milioane EUR din partea Germaniei în cadrul schemei „Licitații ca serviciu”.    

Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a lansat, ieri, 24 septembrie, un proiect important în ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor, un domeniu cheie al sustenabilității din România. În parteneriat cu Asociația Română pentru Dezvoltare Locală Durabilă (ARDLD) a fost prezentată, la Palatul Victoria, seria de conferințe Building our Sustainable Future – soluții sustenabile pentru mediul construit, proiect ce oferă soluții tuturor celor interesați de aplicarea standardelor europene în această arie a dezvoltării durabile. 

Potrivit Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, scopul proiectului este acela de a agrega masa critică de competență necesară pentru schimbarea paradigmei în felul în care se proiectează și se construiesc clădirile pe teritoriul țării. Totodată vor fi identificate soluții prin care mediul construit poate fi transformat în așa fel încât să devină parte integrantă a unui viitor sustenabil.

Coordonatorul departamentului, consilierul de stat László Borbély a subliniat faptul că punerea în practică a celor cuprinse în noul proiect necesită o schimbare de mentalitate, iar pentru ca aceasta să se realizeze, este nevoie de soluții viabile: „În 2006, în calitate de ministru, am inițiat un proiect de izolare termică a clădirilor, iar evoluția domeniului până în acest moment este una spectaculoasă, drept care, în 2023, am avut onoarea de a fi nominalizat de mediului privat din România la premiul Forumului pentru Eficiență Energetică din Europa Centrală și de Est, la Bratislava” – a mai adăugat consilierul de stat. 

Secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, a menționat în cadrul evenimentului că autoritățile române, împreună cu sectorul privat și societatea civilă, au „responsabilitatea de a construi astăzi orașele de mâine, orașe care să fie sustenabile, reziliente și prietenoase cu mediul”: „Proiectarea de clădiri verzi, promovarea tehnologiilor inteligente și reutilizarea materialelor sunt pași esențiali pentru a transforma mediul construit într-unul sustenabil. La fel de importante sunt colaborarea dintre Guvern, sectorul privat și societatea civilă, precum și investițiile în cercetare și educație care pot stimula dezvoltarea de soluții inovatoare, alături de reglementări clare.”

În încheiere, Mircea Abrudean a felicitat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și pe domnul consilier de stat Laszlo Borbely pentru această inițiativă: „Cred că este foarte important ca semnalul nevoii de a identifica soluții pentru mediul construit către un viitor sustenabil să plece de la Centrul Guvernului“.

Lucian Rusu, secretarul general adjunct al Guvernului, a participat ieri la o nouă ședință a Comitetului de coordonare pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale de renovare pe termen lung, prilej cu care a reiterat importanța reducerii amprentei de carbon prin îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor. 

„Am discutat astăzi cu reprezentanții celorlalte ministere despre urgentarea sprijinirii renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale. Este impotant că avem ocazia să renovăm clădiri vechi, cu pierderi mari de energie, în unele mai eficiente și sustenabile. Este esențial să ne concentrăm pe îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și pe reducerea amprentei de carbon, având în vedere importanța acestui demers pentru viitorul României”, a transmis Lucian Rusu într-o postare a Secretariatului General al Guvernului postată pe pagina de Facebook. 

Comitetul, format din reprezentanți ai Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene și Ministerul Finanţelor, este înființat ca parte a implementării Strategiei naționale de renovare pe termen lung pentru sprijinirea renovării parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice cât și private și transformarea sa treptată într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050.

Strategia de renovare are ca obiectiv principal îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor existente, reducerea consumului de energie și emisiilor de carbon, și extinderea utilizării surselor regenerabile de energie în clădiri. În plus, strategia urmărește să îmbunătățească siguranța clădirilor și calitatea arhitecturală. Planul include valori țintă orientative pentru anii 2030, 2040 și 2050, contribuind la atingerea obiectivelor de eficiență energetică stabilite de Uniunea Europeană. Până în 2030, se estimează că vor fi necesare investiții de aproximativ 5 miliarde de euro, finanțate din bugetul de stat și fonduri europene.