62,8% dintre români sunt de părere că războiul din Ucraina nu se va încheia în curând, în vreme de 31,6% au o părere contrarie, iar 5,6% nu știu sau nu au răspuns la întrebare, relevă un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Optimismul față de încheierea apropiată a războiului este mai ridicat în rândul tinerilor, alegătorilor PSD/PNL, celor din orașele mici și angajaților la stat.

Scepticismul este mai prezent la vârstnici, persoane cu studii superioare, bucureșteni și angajați în sectorul privat.

55.8% dintre cei chestionați cred că pentru a se opri războiul , Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate (64% susțineau acest punct de vedere în septembrie 2023).

32.7% sunt de părere că pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei (24,1% susțineau acest punct de vedere în septembrie 2023). 11.5% nu știu sau nu răspund la această întrebare (11,9% în septembrie 2023).

Cred că pentru a se opri războiul, Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile ocupate mai ales: votanții PSD, PNL și USR, persoanele peste 45 de ani și locuitorii din urbanul mic.

Sunt de părere că pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă anumite concesii Rusiei în special: votanții AUR, bărbații, persoanele cu vârsta sub 44 de ani, locuitorii din urbanul mare și angajații la stat.

Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.

România se poate bizui pe o infrastructură de conectivitate fixă bine dezvoltată și își consolidează rolul în tehnologii esențiale precum semiconductorii, dar competitivitatea în sectorul digital este frânată de lacunele persistente în materie de cercetare și dezvoltare, de inovarea redusă la nivelul IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate și de adoptarea scăzută a tehnologiilor emergente, este concluzia Comisiei Europene în raportul de țară privind situația deceniului digital pentru 2025.

Documentul, dat publicității la jumătatea implementării obiectivelor și țintelor Programului de politică privind deceniul digital, care urmărește să transforme Europa până în 2030, evidențiază progresele și sectoarele unde România trebuie să depună eforturi suplimentare în implementarea Planului național de acțiune privind deceniul digital pentru România.

Comisia Europeană evaluează performanțele României din patru mari domenii: infrastructuri digitale, transformare digitală a mediului de afaceri, competențe digitale și digitalizarea serviciilor publice.

© Comisia Europeană

România rămâne unul dintre liderii europeni în materie de conectivitate fixă, inclusiv în zonele slab populate și își consolidează poziția în domeniul tehnologiilor critice, cu inițiative privind semiconductorii și informatica cuantică.

Cu toate acestea, digitalizarea întreprinderilor nu ține pasul cu media europeană, în special când vine vorba de IMM-uri. Mai mult, țara noastră înregistrează performanțe slabe în ceea ce privește conectivitatea 5G, atât în ceea ce privește acoperirea, cât și alocarea spectrului (47%).

Comisia Europeană recomandă:  

• Continuarea eforturilor, inclusiv prin intermediul Rețelei europene a centrelor de inovare digitală (EDIH), în vederea creșterii gradului de adoptare a serviciilor cloud și AI de către întreprinderile de toate dimensiunile
• Creșterea acoperirii globale 5G, inclusiv în banda 3,4-3,8 GHz, și alocarea spectrului

Chiar dacă țara noastră a continuat să investească masiv în digitalizarea serviciilor publice și și-a îmbunătățit performanța în ceea ce privește disponibilitatea datelor medicale prin intermediul platformelor online, făcând tranziția către e-sănătate, populația țării continuă să înregistreze rezultate scăzute în domeniul competențelor digitale de bază, fiind rezolvată doar jumătate din problemă. De asemenea, România are un număr mare de absolvenți de TIC, dar nu este capabilă să păstreze talentele în țară, arată documentul. 

Executivul european are o serie de recomandări la acest capitol, patru la număr, după cum urmează:

• Continuarea alocării resurselor necesare pentru digitalizarea serviciilor publice, inclusiv după instituirea inițială. Eficientizarea multiplelor proiecte existente.
• Continuarea extinderii surselor de date disponibile online. Adoptarea și punerea în aplicare a noii strategii privind digitalizarea sistemului de sănătate, luând în considerare nevoile utilizatorilor și ușurința în utilizare.
• Să continue să includă competențele digitale de bază în procesul educațional, atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Să acorde prioritate îmbunătățirii competențelor, în special ale angajaților din sectorul privat și ale populației în vârstă.
• Stimularea competențelor digitale ale IMM-urilor prin simplificarea măsurilor de sprijin și implicarea părților interesate pentru a identifica nevoile pieței. Identificarea modalităților de atragere și menținere a talentelor în domeniul TIC.

Instuția europeană constantă că România avansează lent pe calea unei abordări integrate pentru a face infrastructura digitală mai ecologică și pentru a urmări reducerea emisiilor, inclusiv prin intermediul

• unei strategii naționale privind educația și schimbările climatice și
• unui cod de durabilitate însoțit de o platformă dedicată pentru a facilita raportarea privind durabilitatea

Potrivit Eurobarometrului special privind Deceniul Digital 2025, 62% dintre cetățenii români consideră că digitalizarea serviciilor publice și private le face viața mai ușoară.

78% dintre cetățeni consideră că este important ca autoritățile publice să atenueze problema știrilor false și a dezinformării online.

77% dintre cetățeni consideră că este important să se asigure că întreprinderile europene se pot dezvolta și pot deveni „campioni europeni” capabili să concureze la nivel global.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, semnarea a două noi contracte de finanțare prin Fondul pentru Modernizare, pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile. Cele două investiții totalizează peste 230 de milioane de lei și vizează aproape 85 MW capacitate nou instalată și peste 25 MWh de stocare. 

Primul proiect este derulat de autoritățile locale din Oradea, prin compania Termoficare Oradea, și presupune realizarea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 10 MW și o unitate de stocare de 15 MWh pe strada Matei Corvin.

„Este o investiție totală de 94 milioane lei, din care 17 milioane lei sunt fonduri nerambursabile din Fondul pentru Modernizare, iar restul – contribuție locală, adică asumare, seriozitate și cofinanțare din bugetul propriu,” a precizat Burduja, care a lăudat administrația orădeană, numind-o „un model de administrație, care a devenit standard de calitate pentru România.”

Al doilea proiect aparține companiei private Gura Solar Plant, care va construi un parc fotovoltaic cu o capacitate de 74 MW și o componentă de stocare de 10,16 MWh. Valoarea totală a investiției depășește 139 milioane lei, dintre care peste 12 milioane sunt fonduri nerambursabile.

„Este un exemplu clar de cum poate funcționa bine un parteneriat între stat și mediul de afaceri, acolo unde există seriozitate, know-how și încredere din partea investitorilor,” a declarat ministrul Energiei.

Burduja a subliniat importanța Fondului pentru Modernizare în procesul de tranziție energetică: „Este astăzi cel mai puternic instrument de finanțare pentru transformarea energetică a României. România este campioană europeană la atragerea de finanțări prin acest Fond.”

În finalul mesajului său, ministrul a evidențiat impactul direct asupra populației: „Fiecare MW nou este șansa românilor de a avea facturi mai mici, odată cu finalizarea tuturor acestor investiții.”