România se poate bizui pe o infrastructură de conectivitate fixă bine dezvoltată și își consolidează rolul în tehnologii esențiale precum semiconductorii, dar competitivitatea în sectorul digital este frânată de lacunele persistente în materie de cercetare și dezvoltare, de inovarea redusă la nivelul IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate și de adoptarea scăzută a tehnologiilor emergente, este concluzia Comisiei Europene în raportul de țară privind situația deceniului digital pentru 2025.
Documentul, dat publicității la jumătatea implementării obiectivelor și țintelor Programului de politică privind deceniul digital, care urmărește să transforme Europa până în 2030, evidențiază progresele și sectoarele unde România trebuie să depună eforturi suplimentare în implementarea Planului național de acțiune privind deceniul digital pentru România.
Comisia Europeană evaluează performanțele României din patru mari domenii: infrastructuri digitale, transformare digitală a mediului de afaceri, competențe digitale și digitalizarea serviciilor publice.
România rămâne unul dintre liderii europeni în materie de conectivitate fixă, inclusiv în zonele slab populate și își consolidează poziția în domeniul tehnologiilor critice, cu inițiative privind semiconductorii și informatica cuantică.
Cu toate acestea, digitalizarea întreprinderilor nu ține pasul cu media europeană, în special când vine vorba de IMM-uri. Mai mult, țara noastră înregistrează performanțe slabe în ceea ce privește conectivitatea 5G, atât în ceea ce privește acoperirea, cât și alocarea spectrului (47%).
Comisia Europeană recomandă:
- Continuarea eforturilor, inclusiv prin intermediul Rețelei europene a centrelor de inovare digitală (EDIH), în vederea creșterii gradului de adoptare a serviciilor cloud și AI de către întreprinderile de toate dimensiunile
- Creșterea acoperirii globale 5G, inclusiv în banda 3,4-3,8 GHz, și alocarea spectrului
Chiar dacă țara noastră a continuat să investească masiv în digitalizarea serviciilor publice și și-a îmbunătățit performanța în ceea ce privește disponibilitatea datelor medicale prin intermediul platformelor online, făcând tranziția către e-sănătate, populația țării continuă să înregistreze rezultate scăzute în domeniul competențelor digitale de bază, fiind rezolvată doar jumătate din problemă. De asemenea, România are un număr mare de absolvenți de TIC, dar nu este capabilă să păstreze talentele în țară, arată documentul.
Executivul european are o serie de recomandări la acest capitol, patru la număr, după cum urmează:
- Continuarea alocării resurselor necesare pentru digitalizarea serviciilor publice, inclusiv după instituirea inițială. Eficientizarea multiplelor proiecte existente.
- Continuarea extinderii surselor de date disponibile online. Adoptarea și punerea în aplicare a noii strategii privind digitalizarea sistemului de sănătate, luând în considerare nevoile utilizatorilor și ușurința în utilizare.
- Să continue să includă competențele digitale de bază în procesul educațional, atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Să acorde prioritate îmbunătățirii competențelor, în special ale angajaților din sectorul privat și ale populației în vârstă.
- Stimularea competențelor digitale ale IMM-urilor prin simplificarea măsurilor de sprijin și implicarea părților interesate pentru a identifica nevoile pieței. Identificarea modalităților de atragere și menținere a talentelor în domeniul TIC.
Instuția europeană constantă că România avansează lent pe calea unei abordări integrate pentru a face infrastructura digitală mai ecologică și pentru a urmări reducerea emisiilor, inclusiv prin intermediul
- unei strategii naționale privind educația și schimbările climatice și
- unui cod de durabilitate însoțit de o platformă dedicată pentru a facilita raportarea privind durabilitatea
Potrivit Eurobarometrului special privind Deceniul Digital 2025, 62% dintre cetățenii români consideră că digitalizarea serviciilor publice și private le face viața mai ușoară.
78% dintre cetățeni consideră că este important ca autoritățile publice să atenueze problema știrilor false și a dezinformării online.
77% dintre cetățeni consideră că este important să se asigure că întreprinderile europene se pot dezvolta și pot deveni „campioni europeni” capabili să concureze la nivel global.
