Parlamentul European, reunit în sesiune plenară (16-19 iunie). Progresele R. Moldova în vederea aderării la UE, evaluate

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 16-19 iunie, prilej cu care deputații europeni vor dezbate cu privire la Summitul NATO din iunie, abuzul sexual asupra copiilor, drepturile pasagerilor aerieni și planurile naționale de redresare și reziliență. De asemenea, Parlamentul European va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE.

  • Summitul NATO din iunie

Miercuri dimineață, eurodeputații își vor prezenta așteptările pentru viitorul summit NATO de la Haga din 24- 26 iunie, în cadrul unei dezbateri cu Comisia. La reuniunea lor din Olanda, se preconizează că liderii țărilor NATO vor discuta despre modalitățile de creștere a cheltuielilor pentru apărare în contextul războiului de agresiune continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și despre solicitările președintelui SUA, Donald Trump, adresate țărilor europene de a investi mai mult și de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru apărarea lor. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat recent că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva alianței occidentale în termen de cinci ani și a afirmat că aliații NATO trebuie să aibă o apărare credibilă. Înainte de summit, el a cerut membrilor NATO să se angajeze să cheltuiască 5% din venitul lor național pentru apărare, un apel care se așteaptă să figureze în mod proeminent în deliberările summitului.

  • Abuzul sexual asupra copiilor: norme actualizate în fața noilor tehnologii

PE va dezbate și vota o lege UE actualizată privind infracțiunile de abuz sexual asupra copiilor pentru a ține seama de progresele tehnologice și a îmbunătăți sprijinul acordat victimelor. Legislația ar revizui definițiile infracțiunilor pentru a ține seama de noile realități tehnologice, ar spori anumite pedepse maxime și ar oferi un sprijin mai bun victimelor. Proiectul de lege incriminează așa-zisele „manualele” care oferă instrucțiuni privind modul de comitere a abuzurilor sexuale asupra copiilor și imaginile „deepfake” create artificial, printre altele. În proiectul de poziție adoptat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, eurodeputații au propus eliminarea termenelor limită în care victimele trebuie să raporteze o infracțiune, astfel încât acestea să aibă suficient timp pentru a-și prezenta experiențele. Deputații doresc, de asemenea, să introducă o nouă definiție a consimțământului pentru copiii cu vârsta mai mare decât cea a consimțământului sexual.

  • Revizuirea drepturilor pasagerilor aerieni

Eurodeputații vor discuta marți despre evoluțiile recente ale procesului de revizuire a drepturilor pasagerilor aerieni. În 2014, Parlamentul a reacționat la o propunere a Comisiei de actualizare a drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian. Deputații au pledat pentru acordarea unui acces mai bun la compensații pasagerilor aerieni întârziați sau blocați, oferind în același timp companiilor aeriene reguli mai clare cu privire la modul de tratare a plângerilor pasagerilor. Cu toate acestea, propunerea a fost blocată de Consiliu, deoarece miniștrii transporturilor din UE nu au reușit să convină asupra unei poziții cu privire la proiectul de lege. Procesul legislativ a stagnat timp de 11 ani, până în iunie 2025, când miniștrii au ajuns la un acord politic pe această temă. Eurodeputații vor examina marți aceste modificări recente propuse de Consiliu, vor evalua dacă acestea se aliniază la poziția Parlamentului și vor discuta etapele următoare. Printre numeroasele actualizări, miniștrii propun ca pasagerii să primească o compensație de 300 EUR în cazul zborurilor pe distanțe scurte (sub 3 500 km) anulate sau întârziate cu patru sau mai multe ore, în timp ce Parlamentul dorește o compensație de 300-400 EUR pentru o întârziere de cel puțin trei ore. În plus, Consiliul pledează pentru o listă neexhaustivă a circumstanțelor excepționale care ar permite companiilor aeriene să refuze acordarea de compensații, inclusiv dezastrele naturale, războiul și impactul cu păsări. În schimb, deputații doresc să reducă marja de interpretare cu o listă clară de excepții.

  • Planurile naționale de redresare

PE va dezbate extinderea finanțării după 2026 Eurodeputații vor dezbate și vor vota asupra posibilității extinderii finanțării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Textul adoptat de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare subliniază că expirarea MRR în 2026 prezintă un risc semnificativ și necesită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele aproape finalizate. De asemenea, deputații solicită investiții specifice în apărarea, infrastructura și protecția socială a UE. Deputații reiterează și necesitatea unui mecanism solid de audit și monitorizare a cheltuielilor MRR, pentru a preveni utilizarea abuzivă, dubla finanțare și duplicarea activității altor programe de finanțare ale UE.

  • PE urmează să prelungească acordul UE-Ucraina privind transportul rutier

Pentru a menține circulația fără probleme a mărfurilor, PE va aproba o actualizare a acordului UE-Ucraina privind transportul rutier și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Încheiat în iunie 2022, acordul UE-Ucraina privind transportul rutier de mărfuri a facilitat transportul de mărfuri vitale către Ucraina, cum ar fi combustibili și ajutor umanitar, permițând în același timp exporturilor ucrainene, precum cerealele, minereul și oțelul, să ajungă în UE și în afara acesteia. Acordul urma să expire în iunie 2024, dar, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă și perturbă și mai mult sectorul transporturilor din Ucraina, Comisia Europeană a propus actualizarea și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Eurodeputații vor decide marți dacă vor aproba acordul actualizat, care abordează, de asemenea, o serie de provocări legate de punerea în aplicare și introduce o clauză de salvgardare care permite suspendarea acordului într-o anumită zonă geografică în cazul în care piața transportului rutier se confruntă cu perturbări majore.

  • PE va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE

Marți, în cadrul unei dezbateri, eurodeputații vor evalua progresul Republicii Moldova și al Muntenegrului în procesul de aderare la UE. Votul va avea loc miercuri. Raportul privind Republica Moldova, adoptat în luna mai de Comisia pentru afaceri externe, afirmă că guvernul Republicii Moldova avansează în direcția eligibilității pentru a deveni stat membru al UE. Acest lucru este valabil în pofida provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi invazia pe scară largă a Ucrainei învecinate de către Rusia și ingerința Moscovei în procesele democratice ale Republicii Moldova. Acesta este primul raport privind pregătirile Republicii Moldova pentru aderarea la UE de la acordarea statutului de țară candidată în 2022. În raportul privind Muntenegrul, Comisia pentru afaceri externe a subliniat că Muntenegru este un lider regional în ceea ce privește progresele înregistrate pentru aderarea la UE. Eurodeputații salută progresele înregistrate de această țară privind punerea în aplicare a reformelor și a măsurilor legate de aderarea la UE și solicită eforturi colective în Muntenegru pentru a obține stabilitate politică. Acest lucru este necesar având în vedere calendarul ambițios al țării, care ar putea duce la aderarea sa la UE în 2028.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare